{"id":3789,"date":"2022-02-04T11:12:15","date_gmt":"2022-02-04T08:12:15","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=3789"},"modified":"2022-02-06T13:18:46","modified_gmt":"2022-02-06T10:18:46","slug":"tot-ce-e-firesc-e-miracol","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=3789","title":{"rendered":"Tot ce e firesc e miracol"},"content":{"rendered":"\n
\"\"
Serenela Ghi\u0163eanu, Cartea cu delfini. Convorbiri cu Ana Blandiana, ed. Humanitas, 2021<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Ceea ce impresioneaz\u0103 \u00eentotdeauna \u00een confesiunile Anei Blandiana (fie c\u0103 e vorba de eseuri, c\u0103r\u0163i de recuperare a memoriei ori interviuri) este valoarea de adev\u0103r intrinsec\u0103 pe care par c\u0103 o con\u0163in ideile pe care le vehiculeaz\u0103. Chiar \u015fi \u00een momentele \u00een care te despar\u0163i de autoare \u00eentr-o privin\u0163\u0103 ori alta, r\u0103m\u00e2i cu senza\u0163ia c\u0103 opinia citit\u0103 are puterea unui aforism. Lucrul acesta se datoreaz\u0103 elegan\u0163ei cu care se construie\u015fte argumentul \u015fi, corelativ, simplit\u0103\u0163ii cu care e formulat\u0103 concluzia. R\u0103spunsul \u2013 pare s\u0103 spun\u0103 Blandiana \u2013 e \u00eentotdeauna mai simplu dec\u00e2t credem; e nevoie doar de un pic de efort intelectual ca s\u0103 parcurgi drumul de la dubiu la afirma\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n

Cartea cu delfini, <\/em>un volum \u00een dialog \u00eentre Blandiana \u015fi Serenela Ghi\u0163eanu, este o trecere \u00een revist\u0103, pe repede \u00eenainte, a unor borne importante \u00een cariera scriitoriceasc\u0103 de peste \u015fase decenii a poetei. \u201ePoezia\u201d, \u201eProza\u201d, \u201eEseurile\u201d, \u201eLumea noastr\u0103\u201d sunt cele patru capitole ale c\u0103r\u0163ii, structur\u00e2nd fiecare un discurs care le relev\u0103 importan\u0163a at\u00e2t \u00een istoria literar\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een destinul autoarei. Bun\u0103 cunosc\u0103toare a operei Anei Blandiana, Serenela Ghi\u0163eanu o invit\u0103, din nebunia prezentului, la o rememorare a pove\u015ftii fantastice care se confund\u0103 cu biografia scriitoarei (volumul s-a scris \u00een vremea pandemiei, c\u00e2nd autoarea \u00eens\u0103\u015fi recunoa\u015fte c\u0103 timpul a suferit dilat\u0103ri aproape iresponsabile).<\/p>\n\n\n\n

G\u0103sim \u00een carte leitmotive<\/em> mai vechi din eseistica Blandianei. De exemplu, \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2narea (de o insisten\u0163\u0103 vecin\u0103 cu misticismul) cu care Ana Blandiana \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne conving\u0103 nu doar c\u0103 e mult mai profitabil s\u0103 fii bun dec\u00e2t s\u0103 fii r\u0103u, ci c\u0103 e \u015fi mult mai u\u015for. R\u0103ul are nevoie de construc\u0163ii savante, de \u00eencreng\u0103turi care necesit\u0103 deliberare, programare \u015fi scenografie, pe c\u00e2nd binele e simplu, e la \u00eendem\u00e2n\u0103, e materia prim\u0103 pentru oricare tip de supravie\u0163uire: \u201e[\u2026] refuzul oamenilor de a \u00een\u0163elege \u015fi admite c\u0103 a fi bun este nu numai mai simplu, ci \u015fi mai inteligent \u015fi chiar mai util dec\u00e2t a fi r\u0103u. R\u0103utatea mi s-a p\u0103rut \u00eentotdeauna o form\u0103 violent\u0103 de prostie\u201d (p. 69).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte poezia, pe l\u00e2ng\u0103 disec\u0103rile lirice la care o invit\u0103 Serenela Ghi\u0163eanu, exist\u0103 \u00een acest volum c\u00e2teva considera\u0163ii deloc neglijabile despre genera\u0163ia 60, din care Blandiana a f\u0103cut parte. Poe\u0163ii \u015faizeci\u015fti au fost contesta\u0163i \u00een anii din urm\u0103 (de c\u0103tre critica mai t\u00e2n\u0103r\u0103) ca av\u00e2nd strict merite genera\u0163ioniste (\u00een context politic), \u00eensemn\u00e2nd prin asta c\u0103 s-au rezumat la un program estetic de o anumit\u0103 factur\u0103, f\u0103r\u0103 ca poezia lor din acea perioad\u0103 s\u0103 mai poat\u0103 fi citit\u0103 azi cu aceea\u015fi emo\u0163ie. Li s-a repro\u015fat faptul c\u0103 ar fi creat un fel de coeziune liric\u0103, poeme care seam\u0103n\u0103 izbitor unul cu cel\u0103lalt, func\u0163ion\u00e2nd perfect \u00een interiorul istoriei care le-a f\u0103cut posibile, dar incapabile s\u0103 treac\u0103 grani\u0163a dintre epoci. Blandiana admite aceast\u0103 asem\u0103nare \u00eentre poe\u0163ii \u015faizeci\u015fti, dar \u00een sens negativ; ei seam\u0103n\u0103 nu prin ceea ce exprim\u0103, ci prin ceea ce au ascuns \u00een mod inten\u0163ionat: \u201eAtunci, \u00een anii \u201860, poe\u0163ii debutan\u0163i \u00een colec\u0163ia Luceaf\u0103rul<\/em>, \u00eenfiin\u0163at\u0103 chiar \u00een acest scop, ne sim\u0163eam solidari \u015fi sem\u0103nam unii cu al\u0163ii nu prin ceea ce scriam, ci prin ceea ce refuzam s\u0103 scriem. Ambi\u0163ia noastr\u0103 comun\u0103, m\u0103rturisit\u0103 cu m\u00e2ndrie, era s\u0103 refacem leg\u0103tura cu marea poezie interbelic\u0103, decup\u00e2nd \u015fi elimin\u00e2nd din istoria literaturii rom\u00e2ne, ca pe o parantez\u0103 toxic\u0103, proletcultismul.\u201d (p.92)<\/p>\n\n\n\n

\u00centrebat\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu defini\u0163ia pe care a dat-o fantasticului (\u201eFantasticul nu e opus realului, este doar o \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare mai plin\u0103 de semnifica\u0163ii a acestuia\u201d), Blandiana aduce o l\u0103murire suplimentar\u0103, dezv\u0103luind o nou\u0103 perspectiv\u0103 asupra acestuia. Din punctul de vedere al crea\u0163iei artistice, fantasticul se adaug\u0103 realului, nu-l \u00eenlocuie\u015fte \u015fi nici nu vine dinafara lui, \u00eentruc\u00e2t imagina\u0163ia omeneasc\u0103 e totu\u015fi finit\u0103 \u00een bog\u0103\u0163ia ei uimitoare. Ideea e aceea a unui univers paralel, dar foarte apropiat, format din ni\u015fte structuri familiare care, dispuse altfel, recreeaz\u0103 lumea: \u201eFantasticul nu poate fi \u00een afara realului, pentru simplul motiv c\u0103 mintea omeneasc\u0103 nu este \u00een stare s\u0103 imagineze ceva ce nu exist\u0103. Sirenele sunt f\u0103cute din femei \u015fi pe\u015fti, sfinxul dintr-un corp de pas\u0103re, un cap de femeie \u015fi gheare de fiar\u0103, balaurul din 12 \u015ferpi. Putem combina fragmente din natur\u0103 \u00een alt fel dec\u00e2t a f\u0103cut-o Dumnezeu, dar nu putem inventa materia prim\u0103 a vie\u0163ii.\u201d (p. 136)<\/p>\n\n\n\n

Nota\u0163iile politice, nu pu\u0163ine, sunt f\u0103cute din mai multe ipostaze pe care Blandiana le-a \u00eentruchipat de-a lungul timpului \u015fi care coexist\u0103 \u00eentr-un mod deseori conflictual: ipostaza cet\u0103\u0163eanului care a cunoscut regimul comunist; apoi, ipostaza intelectualului public care \u015fi-a sacrificat temporar destinul scriitoricesc pentru a-l putea influen\u0163a pe acela al unui stat postcomunist confuz \u015fi refractar la schimbare; \u015fi, \u00een fine, ipostaza scriitorului premiat \u00een str\u0103in\u0103tate, care observ\u0103 cu \u00eengrijorare transfom\u0103rile politico-sociale din \u0163\u0103ri cu o mai veche tradi\u0163ie democratic\u0103 dec\u00e2t Rom\u00e2nia. Unele opinii au o t\u0103ietur\u0103 exact\u0103, c\u0103z\u00e2nd ca un verdict brutal, dar cu at\u00e2t mai judicios. Referindu-se la Viktor Orban, de exemplu, Blandiana spune: \u201eOdat\u0103 cu apari\u0163ia \u015fi \u00eenflorirea iliberalismului,  tot ce-am crezut eu despre \u00een\u0163elepciunea care se na\u015fte din durere devine ridicol. Nu numai c\u0103 liderul cre\u015ftin-democrat [\u2026] este al\u0103turi de autocratul rus, dar el \u00eensu\u015fi teoretizeaz\u0103 \u00eengr\u0103direa libert\u0103\u0163ii, oferind \u00een locul ei nostalgia unui na\u0163ionalism de secol XIX. Nu pot deci dec\u00e2t s\u0103 admit c\u0103 speran\u0163a \u00een resetarea ideologic\u0103 a Occidentului prin s\u00e2ngele proasp\u0103t al experien\u0163ei estice a fost o iluzie.\u201d (p. 206)<\/p>\n\n\n\n

Cele mai frumoase p\u0103r\u0163i ale m\u0103rturisilor din prezentul volum sunt tu\u015fele personale, pasajele \u00een care Blandiana nu se sfie\u015fte s\u0103-\u015fi afirme \u201enormalitatea\u201d, prea deseori obnubilat\u0103 de imaginea scriitorului de succes. Autoarea refuz\u0103 ideea, pe care o adopt\u0103 de regul\u0103 veleitarii, c\u0103 un scriitor e obligat s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 un chip distinct de cel al omului din spatele foii de h\u00e2rtie. E aici o \u00eentreag\u0103 concep\u0163ie nu doar despre ipocrizie \u015fi artificial, ci \u015fi despre rostul scriitorului \u00een lume: \u201eN-am avut niciodat\u0103 tendin\u0163a s\u0103-mi \u00eenv\u0103lui via\u0163a \u00een vreun fel de mister poetic, aproape dimpotriv\u0103, mi s-a p\u0103rut mereu c\u0103 e de prost-gust ca un poet s\u0103 se poarte \u015fi s\u0103 arate ca un poet \u015fi am f\u0103cut tot ce depindea de mine s\u0103 par un om normal, obi\u015fnuit. \u015ei cred c\u0103, \u00een mare m\u0103sur\u0103, am \u015fi fost. Predestinarea a \u0163inut doar de paginile scrise.\u201d (p. 216)<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 cutremurul din 1977, \u00een urma c\u0103ruia au r\u0103mas f\u0103r\u0103 locuin\u0163\u0103, Ana Blandiana \u015fi Romulus Rusan \u00eenchiriaz\u0103 o c\u0103su\u0163\u0103 la \u0163ar\u0103 \u015fi se mut\u0103 acolo. Locul e prilej de medita\u0163ie \u015fi de descoperire a misterelor naturii, care \u2013 pe copiii n\u0103scu\u0163i la ora\u015f care erau \u2013 \u00eei fascineaz\u0103. Aici se na\u015fte convingerea autoarei c\u0103 tot ceea ce e firesc e miracol: de la s\u0103m\u00e2n\u0163a minuscul\u0103 plantat\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt, care se va transforma \u00een tulpin\u0103, funze, flori, fructe. \u015ei tot de aici se formeaz\u0103, \u00een ani lungi de izolare \u015fi restric\u0163ii, nevoia viitoare de a p\u0103stra nealterat\u0103 memoria durerii. Din aceast\u0103 \u00eengem\u0103nare a firescului-ca-miracol cu suferin\u0163a-ca-memorie s-a n\u0103scut opera ulterioar\u0103 a celei care avea s\u0103 devin\u0103 una dintre cele mai lucide con\u015ftiin\u0163e civice ale Rom\u00e2niei postrevolu\u0163ionare.     <\/p>\n\n\n\n

Cartea cu delfini <\/em>(titlul are o minunat\u0103 explica\u0163ie ludic\u0103, pe care v\u0103 las s-o descoperi\u0163i singuri) p\u0103c\u0103tuie\u015fte prin c\u00e2teva chestiuni minore: fiind scris\u0103 \u00een maniera \u00eentrebare-r\u0103spuns, trecerea de la un pasaj la altul pare uneori sincopat\u0103. Ar mai fi fost nevoie, probabil, de unele nuan\u0163\u0103ri, de unele reveniri. Mi-a\u015f fi dorit, de exemplu, un dialog mai polemic, o interoga\u0163ie mai ap\u0103sat\u0103, un duel mai animat. Av\u00e2nd \u00eens\u0103 \u00een vedere timpul \u00een care a fost scris\u0103, minusurile nu sunt \u00eentr-at\u00e2t de deranjante. Cartea are toate ingredientele unei lecturi tonice \u015fi revigorante.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Din aceast\u0103 \u00eengem\u0103nare a firescului-ca-miracol cu suferin\u0163a-ca-memorie s-a n\u0103scut opera ulterioar\u0103 a celei care avea s\u0103 devin\u0103 una dintre cele mai lucide con\u015ftiin\u0163e civice ale Rom\u00e2niei postrevolu\u0163ionare.<\/p>\n","protected":false},"author":12,"featured_media":3790,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[858,106,99,81,812,857],"coauthors":[],"class_list":["post-3789","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-cartea-cu-delfini-convorbiri-cu-ana-blandiana","tag-cronica-literara","tag-dan-liviu-boeriu","tag-humanitas","tag-nr-10-2021","tag-serenela-ghiteanu"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/cartea-cu-delfini.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3789","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/12"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3789"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3789\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3859,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3789\/revisions\/3859"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3790"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3789"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3789"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3789"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=3789"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}