{"id":3785,"date":"2022-02-04T11:09:29","date_gmt":"2022-02-04T08:09:29","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=3785"},"modified":"2022-02-17T16:32:53","modified_gmt":"2022-02-17T13:32:53","slug":"un-sentimental-febril","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=3785","title":{"rendered":"Un sentimental febril"},"content":{"rendered":"\r\n<div class=\"wp-block-image\">\r\n<figure class=\"aligncenter size-full is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"wp-image-3786\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/Antologia-Vasilievici.jpg\" alt=\"\" width=\"600\" height=\"922\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/Antologia-Vasilievici.jpg 390w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/Antologia-Vasilievici-195x300.jpg 195w\" sizes=\"auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px\" \/>\r\n<figcaption><em>Antologia George Vasilievici 1978 \u2013 2010<\/em>, coord. Claudiu Komartin, Andrei Ruse, Editura Hyperliteratura, 2020<\/figcaption>\r\n<\/figure>\r\n<\/div>\r\n\r\n\r\n\r\n<p>La mai bine de zece ani de la dispari\u021bia lui nea\u0219teptat\u0103, \u0219i dup\u0103 ni\u0219te volume care \u00eel consacraser\u0103, la vremea lor, drept o figur\u0103 important\u0103 a peisajului poetic dou\u0103miist (proza avea s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 o confirmare mai ales postum\u0103), nu cred c\u0103 e riscant a spune c\u0103 George Vasilievici r\u0103m\u00e2ne un <em>outsider<\/em> al literaturii rom\u00e2ne contemporane. M\u0103car c\u0103 prin temperament \u00ee\u0219i crease o oarecare alur\u0103 de figur\u0103 boem\u0103 (nec\u0103utat\u0103 cu dinadins, mai degrab\u0103 organic\u0103) a anilor \u00een care se aruncase \u00een efervescen\u021ba cultural\u0103 a momentului, textele sale r\u0103m\u00e2n, a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i cu al\u021bi poe\u021bi de factur\u0103 similar\u0103, \u00een mare parte cunoscute mai ales \u00een r\u00e2ndul apropia\u021bilor, e drept, \u0219i din ra\u021biuni de politici editoriale defectuoase.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n<p>A\u0219a \u00eenc\u00e2t adunarea lor \u00een volumul publicat anul trecut de Hyperliteratura, <em>Antologia George Vasilievici 1978 \u2013 2010<\/em>, coordonat\u0103 de Claudiu Komartin (poezie) \u0219i Andrei Ruse (proz\u0103), cu o introducere extrem de personal\u0103 \u0219i conving\u0103toare despre cel care a fost George Vasilievici, semnat\u0103 de Mugur Grosu, nu face dec\u00e2t s\u0103 repun\u0103 \u00een circula\u021bie un poet cu o traiectorie pe c\u00e2t de turbulent\u0103, pe at\u00e2t de discret\u0103 \u00een tabloul ultimilor ani. Indiferent c\u0103 s-a exersat \u00een poezie (ceva mai generoas\u0103), proz\u0103 (surs\u0103, prin <em>Viseptolul<\/em> neap\u0103rut oficial pe durata vie\u021bii sale, a unor nemul\u021bumiri personale), corpul de opere l\u0103sat \u00een urm\u0103 de George Vasilievici e str\u0103b\u0103tut, de la un cap\u0103t la altul, de un spirit nea\u0219ezat, mereu \u00een turbulen\u021b\u0103 cu sine \u00eensu\u0219i, animat de o dualitate paradoxal\u0103, a instinctului ambiguit\u0103\u021bilor, pe de o parte, \u0219i a unei sensibilit\u0103\u021bi ultragiate de culise, pe de alta, mascat\u0103 sub \u00eenveli\u0219uri ceva mai dure. \u00cencep\u00e2nd cu poemele sale, continu\u00e2nd cu <em>Yoyo<\/em>, romanul din 2008 \u2013 un manifest <em>underground<\/em> al unor tripuri care ast\u0103zi, sunt convins\u0103, ar fi citite cu mare interes, dat\u0103 fiind actualitatea temei \u00een poezia \u0219i proza t\u00e2n\u0103r\u0103 din ultimii ani (m\u0103 g\u00e2ndesc doar la Andrei D\u00f3sa \u0219i Vlad Moldovan, dar lista e mult mai lung\u0103 de-at\u00e2t) \u2013, \u0219i ajung\u00e2nd, \u00een fine, la marea ne\u00eemplinire a autorului, <em>Viseptolul<\/em> ap\u0103rut postum la CDPL, \u00een 2011, publicat anterior, ca un gest de frond\u0103, pe cont propriu \u00eentr-un num\u0103r simbolic de exemplare, un experiment inedit, cinematic \u0219i cu ardere intens\u0103, totul st\u0103, la autorul const\u0103n\u021bean, sub semnul temperaturii ridicate, al firului care se consum\u0103 rapid, f\u0103r\u0103 ezitare; cele dou\u0103 scenarii incluse \u00een antologie, <em>Creionul negru<\/em> \u0219i <em>Clorhideea<\/em>, func\u021bioneaz\u0103 dup\u0103 parametri similari.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n<p>***<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n<p>La fel ca \u0219i-n proz\u0103, nu e loc \u00een poemele lui George Vasilievici de clasific\u0103ri, ori defini\u021bii prea exacte. Privite \u00een ansamblu, selec\u021biile din cele 5 volume publicate \u00een timpul vie\u021bii \u2013 <em>Gabi78<\/em> (Editura Vinea, 2001), <em>Featuring<\/em> (Editura Vinea, 2004), un volum colectiv scris \u00een colaborare cu \u0218tefan Caraman \u0219i Ondine Dietz, <em>Cerneal\u0103<\/em> (Editura Pontica, 2004), <em>O camer\u0103 cu dou\u0103 camere<\/em> (Editura Tomis, 2006) \u0219i, \u00een fine, <em>W.C.-rul<\/em> (Editura Vinea, 2007) \u2013, pe care Claudiu Komartin le valorific\u0103 \u0219i \u00een func\u021bie de predispozi\u021bia poetului pentru jocul variantelor \u0219i al modific\u0103rilor operate succesiv (textul care le precede explic\u0103 foarte concret modul \u00een care func\u021bionase \u201emalaxorul\u201d de crea\u021bie al lui George Vasilievici) nu las\u0103 loc de nicio intrare \u00een vreun catalog. Tipul de poezie pe care \u00eel practica cu greu poate fi \u00eenregimentat \u00eentre ni\u0219te limite c\u00e2t de c\u00e2t precise. Un lucru e clar; dincolo de orice insurgen\u021be de temperament sau excese vizionare, poemele lui George Vasilievici sunt dovada unei psihologii artistice complexe, pentru care textul fusese mereu o form\u0103 de supralicitare a limbajului \u0219i a imagina\u021biei, mereu la ad\u0103post de compromisuri de orice fel, proaspete \u0219i alerte, indiferent de direc\u021bia \u00een care curg, cu o capacitate extraordinar\u0103 de metamorfoz\u0103. De o parte stau viziunile din \u201eJAA\u201d \u0219i un cu totul alt poet e de g\u0103sit \u00eentr-un poem ca <em>frumuse\u021be<\/em>, recuperat \u00een sec\u021biunea \u201egeorge anvins\u201d. De la un cap\u0103t la altul, mobilitatea viziunii e \u00eent\u00e2ia eviden\u021b\u0103 a poeziei lui. \u0218i dincolo de ea, felul \u00een care tipologii at\u00e2t de diferite par s\u0103 coexiste f\u0103r\u0103 conflict, f\u0103r\u0103 striden\u021be discursive sau inegalit\u0103\u021bi de vreun fel.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n<p>A\u0219 zice c\u0103 \u00een aceast\u0103 armonie paradoxal\u0103 a contrastelor e de g\u0103sit farmecul poeziei lui George Vasilievici. Profilul s\u0103u creator, dincolo de a fi o form\u0103 de trufie intelectual\u0103, e mai degrab\u0103 expresia unei febrilit\u0103\u021bi a st\u0103rilor. Pentru c\u0103 \u0219i \u00een locurile sale cele mai fanteziste \u2013 \u0219i sunt destule!, m\u0103car \u00een secven\u021bele din \u201edoi luneti\u0219ti\u201d, sau \u201eO camer\u0103 cu dou\u0103 camere\u201d \u2013, impresia e c\u0103 poemul lui George Vasilievici are un soi de precizie care nu se dezminte deloc, un glisaj aproape calculat al imaginii, chiar \u0219i-acolo unde se traduce prin fantezism abstract: \u201etrebuie s\u0103 o lu\u0103m de la cap\u0103t\/ s\u0103 netezim c\u00e2teva fr\u00e2nghii\/ ar fi suficiente dou\u0103 buze\/ montate bine \u00eentre coapse\/ \u00een 67 tr\u0103iam \u00eempreun\u0103 cu Psih aceea\u0219i senza\u021bie de canibalism 78,37531%\/ ceilal\u021bi priveau cu stupoare\/ ofensa\u021bi\/ \u00eencercau s\u0103 ne despart\u0103 cu cu\u021bitul\/ s\u0103 ne \u00eendese cu piciorul \u00een conduct\u0103\/ s\u0103 curgem cu ei\/ s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im cerului miresme comune\/ putreziri cotidiene\/ eram imens adormit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor doar JAA \u0219i cu mine\/ purtam fund\u0103\/ de\u0219i ceva \u00een el lucra\/ specia evolua\/ nu descifram \u00eenc\u0103 senza\u021bia acoperi\u0219ului\/ ce-mi devora umbra\u201d, <em>oricum nu mai trece nimic prin lume nicio adiere<\/em>. Mobilitatea asta a versurilor define\u0219te foarte precis felul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 textele lui George Vasilievici.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n<p>Ea \u021bine \u0219i de o doz\u0103 de ludic pe care acesta o punea \u00een tot delirul s\u0103u poetic; nu o dat\u0103, textul devine victima unor tentative de joc, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103, de exemplu, \u00een multe din poemele din \u201ePlacebo\u201d, dar jocul nu \u021bine aici niciodat\u0103 de senin\u0103tate, ci traduce de fiecare dat\u0103 ni\u0219te crize mocnite. Dinspre entuziasm al fraz\u0103rii spre melancolie reprimat\u0103, rareori asumat\u0103 ca atare, cam a\u0219a \u201eard\u201d poemele lui. \u00centotdeauna la limita unor tr\u0103iri (ori a imaginii), \u00eens\u0103, pentru c\u0103 puseele sentimentale ale lui George Vasilievici au mereu o contrapondere <em>hardcore<\/em>, vin din prelucrarea unui material poetic dur, uneori vecin cu grotescul (cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een dubletul <em>Emilia se poveste\u0219te<\/em> \u2013 <em>Dili<\/em>, care deschide selec\u021bia poemelor). Oricum, sentimentalismul mascat, oric\u00e2t de greu de reperat dincolo de declama\u021biile ireveren\u021bioase, lumineaz\u0103 mereu fundalul poemului. Suprapus unui vizionarism al lucrurilor abjecte, el devine o facond\u0103 care \u201etr\u0103deaz\u0103\u201d resursele intime ale poetului. Chiar cu aerul lor persiflant ori cinic, poemele sunt, la baz\u0103, o serie de convulsii ce echivaleaz\u0103 cu o permanent\u0103 c\u0103utare \u0219i o nelini\u0219te funciare pentru George Vasilievici. Doar c\u0103 mai greu vizibil\u0103 e dimensiunea asta a textelor, pentru c\u0103, de regul\u0103, ele o asimileaz\u0103 unor filme ale cotidianului abrupt \u0219i halucinant prin abraziunea lui, c\u00e2nd nu unor reflexe onirice care o camufleaz\u0103 aproape cu totul. Sub sfera asta de influen\u021b\u0103 intr\u0103 \u0219i poemul de dragoste al lui George Vasilievici, care duce, de regul\u0103, desenul amoros \u00een pragul unor reflec\u021bii ceva mai grave: \u201euite \u021bi-am adus c\u00e2te ceva\/ s\u0103-\u021bi mobileze singur\u0103tatea\/\/ sunt foarte fragile\/\/ \u0219i u\u0219or de promovat\/\/ sentimentele\/\/ moartea\/\/ de\u0219i nu avem chef de ea\/ nu \u0219tii niciodat\u0103\/ cum s-o iei\/\/ s\u0103-\u0219i \u00eempr\u0103\u0219tie\/ candoarea\/ condolean\u021bele\/ \u021b\u00e2\u021bele\/\/ caninii\/\/ \u0219i to\u021bi te\/ vor\/ i-n-v-i-d-i-a\/\/ \u0219i toate celelalte\/\/ iubiri au fost sistate\/\/ anulate\/\/ ne vom sp\u0103la pe din\u021bi\/ ne vom t\u0103ia unghiile\/\/ vom face c\u00e2teva salturi\/\/ evident destul\/\/ de distante\/ apoi m\u0103 voi sim\u021bi oarecum\/ vinovat\/\/ mai ceva ca o lam\u0103 de cu\u021bit\/ destul de interesant\/ interdictul\/ de intens.\u201d, <em>Poemu&#8217; de dragoste pentru Gabi.<\/em> Nu \u00eei lipsesc nici momentele delicate (<em>camere<\/em>), dar de obicei, dragostea r\u0103m\u00e2ne o chestiune consumat\u0103, un vulnerabilism dejucat \u00eenspre scenarii ceva mai cinice.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n<p>Dac\u0103 e de g\u0103sit aproape \u00een stare pur\u0103 sentimentalismul, ori mai degrab\u0103 elanul tr\u0103irii, de care poemele sale abund\u0103, el poate fi recuperat prin excelen\u021b\u0103 \u00een poemele din ciclul \u201egeorge anvins\u201d, cel mai teoretic, de departe, \u0219i cu consisten\u021ba cea mai serioas\u0103. Aici, ludicul melancolizat se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu reveria senzorial\u0103 originar\u0103 \u00een c\u00e2teva poeme solare de zile mari, care surprind cu eficien\u021b\u0103 gradul de profunzime pe care \u00eel atinge poezia lui George Vasilievici: \u201e\u00eentre placenta elastic\u0103 a mamei \u0219i placenta\/ f\u0103r\u00e2micioas\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului m\u00e2inile mele se \u00eentind\/ cu palmele deschise\/ \u0219i \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 \u00een grab\u0103 al\u021bi oameni la fel de\/ str\u0103ini mie pe c\u00e2t de str\u0103in nisipul de pe fundul\/ oceanului \u00eei r\u0103m\u00e2ne soarelui. cuprind alte m\u00e2ini\/ asemeni lor. se \u00een\u0219urubeaz\u0103 \u00een piepturi albe \u0219i\/ arogante din care laptele erupe \u0219i se amestec\u0103 cu lacrimile,\/ cu s\u00e2ngele, cu roua dimine\u021bii, cu ploaia, cu urina, cu transpira\u021bia.\/ cu sperma \u00eennourat\u0103 \u0219i amenin\u021b\u0103toare.\/ nimic din ceea ce poate fi amestecat nu r\u0103m\u00e2ne altfel.\/\/ Nu stau lene\u0219 \u0219i nici \u00eentreb\u0103tor, iar ceea ce\/ visez tr\u0103iesc \u00eentocmai, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd sunt\/ pr\u0103bu\u0219it, strivit zilnic de greutatea \u00eenceputului,\/ c\u0103ci nimic nu a \u00eenceput alt\u0103dat\u0103, nimic nu s-a \u00eent\u00e2mplat\/ mai devreme de acum \u0219i soarele \u0103sta nu este nici el acela\u0219i\/ cu cel de care \u00eemi aduc aminte iar cine crede\/ c\u0103 m\u0103 cunoa\u0219te azi\/ pentru c\u0103 m-a \u00eent\u00e2lnit ieri va r\u00e2de \u0219i\/ se va bucura v\u0103z\u00e2nd c\u0103 s-a-n\u0219elat.\u201d \u0218i continuarea: \u201e\u0218tiu numai ce simt, dar ce g\u00e2ndesc \u00eemi ofer\u0103 putere\/ \u0219i r\u0103spunsuri ce m\u0103 fac iar\u0103 s\u0103 m\u0103-ntreb,\/ \u0219i astfel, numai ce este frumos este adev\u0103rat. o crim\u0103\/ ce-mi potole\u0219te setea de s\u00e2nge. o femeie pe care\/ o rad \u00een cap \u0219i dezbr\u0103c\u00e2nd-o de haine, o dau afar\u0103 pe\/ coridorul blocului, plin\u0103 de lacrimi \u0219i urlete\/ disperate ce vor atrage priviri str\u0103ine asupra ei.\/ un r\u0103s\u0103rit \u00eenarmat p\u00e2n\u0103 \u00een din\u021bi cu nostalgii absurde,\/ ca un gr\u0103nicer\/ ce-mi fur\u0103 mult timp privirea\/ cu sofistic\u0103ria emotiv\u0103 f\u0103c\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103 nu\/ \u00eemi amintesc niciodat\u0103 c\u0103 \u00een spatele soarelui\/ miracolul explodeaz\u0103 dup\u0103 miracolul\/ dinaintea sa.\/ o p\u0103dure proasp\u0103t\u0103 \u00een care c\u00e2ntecele\/ p\u0103s\u0103rilor se \u00eempletesc altfel \u00een fiecare loc, oblig\u00e2ndu-m\u0103\/ s\u0103 cercetez cu aten\u021bie toate emo\u021biile ciripite p\u00e2n\u0103 uit c\u0103\/ de ar fi ie\u0219it la vreme din frunzi\u0219ul halucinant dragostea ar fi\/ s\u0103rit \u00een fa\u021ba ma\u0219inii mele, r\u0103nindu-se foarte u\u0219or.\/ sur\u00e2z\u0103tor \u0219i superficial.\u201d, <em>frumuse\u021be<\/em>. Cam toate textele de aici au note delicate de genul \u0103sta, ba chiar asimileaz\u0103 \u0219i tu\u0219e premonitorii ale sf\u00e2r\u0219itului (<em>punk<\/em>). Aici e de g\u0103sit fragilitatea acestor poeme, mai notabil\u0103, adic\u0103, pentru c\u0103 altfel, ea frizeaz\u0103 de la un cap\u0103t la altul opera autorului const\u0103n\u021bean.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n<p>C\u00e2t despre fizionomia constructiv\u0103 a textelor, lucrurile sunt cum nu se poate mai clare: de la poemul lung, narativ, care deruleaz\u0103 filme autenticiste (\u201eDili \u0219i Emilia\u201d), la versurile care irump vulcanic \u0219i nes\u0103\u021bioase unul din altul \u0219i care clocotesc de realism brut (\u201eninonino\u201d), la dicteul automat, exerci\u021biile mobile \u0219i combustia aleatoriului (\u201eJAA\u201d, \u201eO camer\u0103 cu dou\u0103 camere\u201d), George Vasilievici r\u0103m\u00e2ne un poet cu o sfer\u0103 larg\u0103 de ac\u021biune, a c\u0103rui predispozi\u021bie natural\u0103 r\u0103m\u00e2ne refuzul \u00eencastr\u0103rii \u00een orice fel de re\u021bet\u0103. Oricum, cu el r\u0103m\u00e2ne mereu impresia c\u0103 ceva scap\u0103 \u00een\u021belegerii, cum-necum, c\u0103 poezia lui \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 de fiecare dat\u0103 o doz\u0103 de mister \u0219i de neinterpretabil \u0219i c\u0103 \u00ee\u0219i camufleaz\u0103 programatic anumite umbre. O fi semn de poezie autentic\u0103, fidel\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t proiectului de \u201eexorcizare\u201d personal\u0103 la care se \u00eenham\u0103 cu av\u00e2nt poetul, nu de pu\u021bine ori cu sclipiri ale sf\u00e2r\u0219itului (\u201e\u0219i parc\u0103 <em>moartea se bea<\/em> \u0219i <em>via\u021ba se<\/em>\/ <em>uit\u0103<\/em> cum predic\u0103 prin noi pustiul\/ chiar dac\u0103 exist\u0103 l-am v\u0103zut cum a trecut\/ prin mai mul\u021bi membri cubi\u201d vs. \u201emereu trebuie s\u0103 le d\u0103m impresia c\u0103\/ am ajuns din \u00eent\u00e2mplare \u0219i mai ales\/ s\u0103 nu-mi socoti\u021bi niciodat\u0103 via\u021ba cu\/ calculatoarele astea mondene [&#8230;].\u201d, <em>Ma\u0219ina din vitrina A.C.R.-ului digera<\/em>.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n<p>R\u0103m\u00e2ne ca antologia de fa\u021b\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103seasc\u0103 locul acolo unde trebuie s\u0103 fie de g\u0103sit opera acestui \u201epersonaj\u201d inedit al literaturii mai recente, cu tot inclasificabilul pe care \u00eel promite \u2013 citit\u0103 \u0219i recitit\u0103, discutat\u0103 \u0219i, de ce nu, chestionat\u0103; oricum, scoas\u0103 din anonimatul ultimului deceniu. \u00a0<\/p>\r\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Un lucru e clar; dincolo de orice insurgen\u021be de temperament sau excese vizionare, poemele lui George Vasilievici sunt dovada unei psihologii artistice complexe, pentru care textul fusese mereu o form\u0103 de supralicitare a limbajului \u0219i a imagina\u021biei, mereu la ad\u0103post de compromisuri de orice fel, proaspete \u0219i alerte, indiferent de direc\u021bia \u00een care curg, cu o capacitate extraordinar\u0103 de metamorfoz\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":3786,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[111,106,855,856,812],"coauthors":[],"class_list":["post-3785","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-andreea-pop","tag-cronica-literara","tag-george-vasilievici","tag-hyperliteratura","tag-nr-10-2021"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/Antologia-Vasilievici.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3785","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3785"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3785\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3905,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3785\/revisions\/3905"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3786"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3785"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3785"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3785"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=3785"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}