{"id":3771,"date":"2022-02-03T18:38:32","date_gmt":"2022-02-03T15:38:32","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=3771"},"modified":"2022-02-10T12:38:00","modified_gmt":"2022-02-10T09:38:00","slug":"oradea-experienta-stilului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=3771","title":{"rendered":"Oradea, experien\u0163a stilului"},"content":{"rendered":"\n

Ora\u0219 medieval cu cartiere amintind, \u00een unele cazuri, despre originile italiene\u0219ti ale locuitorilor lor \u2013 Nicolae Iorga amintea numele lor la \u00eenceputul secolului trecut: Olasz<\/em>, Bononya<\/em>, Velencze<\/em>, adic\u0103 Italia, Bologna, Vene\u021bia \u2013 Oradea Mare, spre deosebire de alte cet\u0103\u021bi desemnate prin \u00eensu\u0219i statul lor de v\u00e1rad<\/em>-uri, de a\u0219ez\u0103ri fortificate, a cunoscut glorii aureolate \u00een timpi istorici diver\u0219i. \u00cendr\u0103git de regele arpadian Ladislau I \u0219i \u00eenzestrat cu o m\u0103n\u0103stire de acesta, ora\u0219ul i-a \u00eentors, mai pe urm\u0103, gesturile de dragoste, devenind cuibul unui cult al suveranului sanctificat (pe la 1390). Era, de-acum, \u0219i una dintre necropolele regale, s\u0103rind astfel \u00een r\u00e2ndul a\u0219ez\u0103rilor de importan\u021b\u0103 aulic\u0103, \u0219i mai era de destul timp loc de adeverire \u2013 un soi de notariat \u0219i arhiv\u0103 a timpului \u2013 c\u0103tre care se \u00eendreptau oameni de pe o \u00eentindere redutabil\u0103, duc\u00e2ndu-i faima mai departe. C\u0103, mai apoi, la curtea episcopal\u0103 a lui Ioan Vit\u00e9z (1408 \u2013 1472), \u0219i-au g\u0103sit ad\u0103postul \u0219i casa o serie de erudi\u021bi de factur\u0103 renascentist\u0103, nu poate fi o surpriz\u0103, \u00eentr-un ora\u0219 ale c\u0103rui \u00eenceputuri au presupus prezen\u021be italice care nu se vor fi estompat cu totul \u00een \u0219ase sau opt genera\u021bii…<\/p>\n\n\n\n

Nu poate fi, desigur, pus\u0103 dezvoltarea Oradiei pe seama prezen\u021bei exclusive a italicilor. Dar este cert c\u0103 ace\u0219tia i-au amprentat existen\u021ba \u00een mod hot\u0103r\u00e2tor, de-ar fi de amintit numai despre cronica invaziei t\u0103taro-mongole scris\u0103 de un faimos c\u0103lug\u0103r venit tot din peninsul\u0103. Ast\u0103zi numele celui care a scris Carmen miserabile<\/em> denume\u0219te un \u00eentreg cartier al ora\u0219ului.<\/p>\n\n\n\n

Gust aulic, educa\u021bie ambientat\u0103 de \u0219colile \u00een latin\u0103 ale epocii medievale dominate de g\u00e2ndirea scolastic\u0103, au fost duse a\u0219adar mai departe, \u00een epoca \u00eenaltului ierarh de origine croat\u0103 care s-a \u00eenconjurat de oameni cultiva\u021bi, prin imprimarea unui stil de via\u021b\u0103 \u0219i a unui orizont c\u0103rtur\u0103resc cu deschideri spre \u0219tiin\u021b\u0103 \u2013 Vit\u00e9z studiase nu doar \u0219tiin\u021bele tari, la Viena, ci \u0219i alchimia, ceea ce deschide perspectiva c\u0103tre proiec\u021bii nu doar fantaste, ci \u0219i premonitoare pentru ceea ce avea s\u0103 ajung\u0103 cunoa\u0219terea mai aproape de vremurile noastre \u2013 ale c\u0103rui urme, chiar dac\u0103 relativ discret etalate ast\u0103zi \u00een ora\u0219ul de pe Cri\u0219ul Repede, se las\u0103 distinse, totu\u0219i, ici \u0219i colo. Iar mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd turcii au cucerit meterezele ora\u0219ului, un sacrificiu semnificativ a \u021binut tot de stilul artistic \u0219i de cel spiritual al locului, c\u0103ci statuile celor trei regi maghiari sanctifica\u021bi \u2013 \u0218tefan, Emeric \u0219i Ladislau I \u2013 pe care le turnaser\u0103 \u00een metal, la sf\u00e2r\u0219itul sec. al XIV-lea, fra\u021bii clujeni Martin \u0219i Gheorghe, au fost topite \u0219i transformate \u00eentr-o arm\u0103 de foc grea, \u021bintind la mare distan\u021b\u0103. Era o punctare simbolic\u0103 a Islamului biruitor, dornic\u0103 s\u0103 anihileze nu doar o domina\u021bie cre\u0219tin\u0103, ci chiar o \u00eentreag\u0103 mo\u0219tenire reflectat\u0103 \u00een stilul de via\u021b\u0103 citadin al cet\u0103\u021bii sau, mai general \u00eenc\u0103, \u00een stilul mo\u0219tenit al latinit\u0103\u021bii culturale central-europene.<\/p>\n\n\n\n

A urmat mai apoi o epoc\u0103 a barocului or\u0103dean, \u00eentip\u0103rit \u00eenc\u0103 \u00een fa\u021bade \u0219i interioare de palate dintre care unele apar\u021bin, cum era de a\u0219teptat, mediilor ecleziastice. Nu \u021bin minte s\u0103 existe vreun album comprehensiv al barocului arhitectonic sau, mai amplu privind, artistic al p\u0103r\u021bii vestice a Rom\u00e2niei, dar cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 Oradea \u0219i-ar g\u0103si cu u\u0219urin\u021b\u0103 locul printre ambian\u021bele urbane marcate de noul gust al modernit\u0103\u021bii timpurii.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i v\u00e2rstele modernit\u0103\u021bii \u2013 cu eclecticul ei, de pild\u0103 \u2013 au diversificat chipul ora\u0219ului, ad\u0103ug\u00e2ndu-i noi armonii \u0219i preg\u0103tindu-i apoteoza exuberant\u0103. Ea a coincis, cel pu\u021bin o vreme, cu ridicarea nivelului de bun\u0103stare al ora\u0219ului \u00een timpurile de relativ\u0103 pace \u0219i lini\u0219te a\u0219ezate sub formula La Belle \u00c9poque<\/em>, c\u00e2nd negustorimea locului \u0219i v\u00e2rfurile industriale au beneficiat din plin nu numai de darurile c\u00e2mpiei fertile din preajm\u0103, nici doar de exporturile de vite spre Panonia \u0219i Viena, ci \u0219i de nivelul cultural semnificativ al elitelor. Rezultatul a fost o via\u021b\u0103 cultural\u0103 trepidant\u0103, cu reviste \u0219i publica\u021bii cotidiene \u00een mai multe limbi vorbite, \u00eentr-o atmosfer\u0103 de fertil cosmopolitism, care a preg\u0103tit \u0219i s-a dovedit apt\u0103 s\u0103 recepteze cele mai recente curente artistice europene.<\/p>\n\n\n\n

La Oradea \u2013 dar \u0219i la Arad, Timi\u0219oara ori Satu Mare \u2013 secesiunea vienez\u0103, curent artistic de o exuberan\u021b\u0103 a formelor \u0219i un rafinament care a recomandat-o imediat sensibilit\u0103\u021bii celor mai mari iubitori ai ambian\u021belor de bun gust, sc\u0103pa\u021bi din orizontul restrictiv al pozitivismului \u0219i utilitarismului c\u0103tre gratuitatea artei pentru art\u0103 \u0219i \u00eenspre o posibil\u0103 glorie a decorativismului, a l\u0103sat cu promptitudine urme, transform\u00e2nd a\u0219ezarea \u00eentr-o geografie urban\u0103 armonioas\u0103 cu cromatic\u0103 de tort servit fastuos la Caf\u00e9 Central<\/em> \u00een capitala imperiului. Semnifica\u021bia acestei metamorfoze, care a angajat for\u021be artistice implic\u00e2nd arhitec\u021bi, mae\u0219tri decoratori \u00een piatr\u0103, metal \u0219i sticl\u0103, pictori \u0219i exper\u021bi contemplatori, mecena\u021bi \u0219i simpli oameni de gust, a fost aceea a adeziunii la un topos pe jum\u0103tate real, pe jum\u0103tate imaginar: Europa Median\u0103, exploratoare a propriilor c\u0103i spre frumos \u0219i armonie, generatoare de stiluri asumat originale. Sinteza lui Klimt \u0219i a apropia\u021bilor s\u0103i a \u00eensemnat o \u00eencercare de deta\u0219are net\u0103 de presiunile momentului istoric, oric\u00e2te \u0219i oricare ar fi fost, o \u00een\u0103l\u021bare la stil \u0219i la echilibru nu prin sacrificarea curbiliniului \u00een favoarea austerit\u0103\u021bii clasice, \u0219i nici prin cultivarea excesiv\u0103 a simbolului \u00een detrimentul jocurilor \u00eentre suprafe\u021be \u0219i culori.<\/p>\n\n\n\n

Con\u0219tien\u021bi de aceast\u0103 mo\u0219tenire unic\u0103, de\u0219i \u2013 cum spuneam \u2013 nu lipsit\u0103 de \u00eenrudiri semnificative \u00een alte geografii ale Marelui Intermarium, cum i s-a mai spus acestei p\u0103r\u021bi de teritoriu situate \u00eentre Est \u0219i Vest, dar \u0219i \u00eentre m\u0103ri, edilii Oradiei \u0219i personalit\u0103\u021bi luminoase ale urbei au adecvat Casa Darvas – La Roche unei admirabile misiuni publice: transformarea sa \u00eentr-un prim muzeu al Art Nouveau<\/em>-ului din Rom\u00e2nia. P\u0103trunz\u00e2nd \u00een interiorul frumosului edificiu, parcurg\u00e2nd expozi\u021bia permanent\u0103 \u0219i impregn\u00e2ndu-se de aerul locului, vizitatorul simte la modul cel mai concret cu putin\u021b\u0103 \u00een ce fel acest stil a definit tinerimea de la \u00eenceputul secolului al XX-lea, fiind recunoscut drept Jugendstil. <\/em>Se poate astfel pricepe \u0219i ce rol important au putut juca spa\u021biile destinate socializ\u0103rii, cafenelele unde scriitorii \u0219i oamenii de spirit se \u00eent\u00e2lneau, citeau gazetele, discutau la \u201eun \u0219var\u021b\u201d \u2013 aromitoarea cafea \u2013 \u0219i puneau lumea la cale, d\u00e2ndu-i contururi exuberante ce nu anun\u021bau r\u0103zboiul devastator care nu putea \u00eent\u00e2rzia prea mult.<\/p>\n\n\n\n

Deschis\u0103 reveriilor active din august 2020, Casa Darvas – La Roche preg\u0103te\u0219te \u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 exuberante schimburi de idei \u0219i evenimente dintre cele mai binevenite, sub egida Oradea Heritage (Funda\u0163ia de Protejare a Monumentelor Istorice din jude\u0163ul Bihor) \u015fi a echipei alc\u0103tuite din Angela Lup\u0219ea, Camelia Matei, Hajnal Tavaszi \u015fi Cristina Topai.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

Copyright foto: Oradea Heritage<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u0218i v\u00e2rstele modernit\u0103\u021bii \u2013 cu eclecticul ei, de pild\u0103 \u2013 au diversificat chipul ora\u0219ului, ad\u0103ug\u00e2ndu-i noi armonii \u0219i preg\u0103tindu-i apoteoza exuberant\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":138,"featured_media":3772,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[51,848],"tags":[851,850,812,590,849],"coauthors":[],"class_list":["post-3771","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-arte","category-mitologii-arhitecturale","tag-art-nouveau","tag-mitologii-arhitecturale","tag-nr-10-2021","tag-oradea","tag-ovidiu-pecican"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/LBF_0064-scaled.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3771","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/138"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3771"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3771\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3773,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3771\/revisions\/3773"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3772"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3771"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3771"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3771"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=3771"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}