{"id":3400,"date":"2021-12-07T11:12:14","date_gmt":"2021-12-07T08:12:14","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=3400"},"modified":"2021-12-07T11:12:17","modified_gmt":"2021-12-07T08:12:17","slug":"nebanuita-si-sfruntata-bucurie-a-suferintei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=3400","title":{"rendered":"Neb\u0103nuita \u0219i sfruntata bucurie a suferin\u021bei"},"content":{"rendered":"\n
\"\"
Daniel Mendelsohn, Cei disp\u0103ru\u021bi. \u00cen c\u0103utarea a \u0219ase dintre cei \u0219ase milioane<\/em>, Polirom, 2021<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Daniel Mendelsohn, un evreu american, filolog, specialist \u00een studii clasice, ajunge, la 40 de ani, s\u0103 declan\u0219eze o criza de identitate. Nu i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 instantaneu, precum o revela\u021bie, ci \u00een urma unor conversa\u021bii \u00een familie, mai ales cu bunicul lui dinspre mam\u0103, cu privire la o poveste suficient de obscur\u0103 pentru a na\u0219te dorin\u021ba de limpezire \u2013 cum au pierit, uci\u0219i fiind de nazi\u0219ti, unchiul lui de bunic, so\u021bia acestuia \u0219i cele patru fiice, \u00eentr-un shtetl (t\u00e2rg) din Gali\u021bia \u2013 Bolechow\u2013, \u00eentimpulceluide-alDoileaR\u0103zboiMondial(maiprecis\u00eentreanii 1942-1944). Shmiel J\u00e4ger, m\u0103celar de profesie, proprietar a dou\u0103 autocamioane \u0219i om de vaz\u0103 \u00een comunitate, Ester (so\u021bia), Lorka, Frydka, Ruchele \u0219i Bronia. Timp de cinci ani, se consum\u0103 o aventur\u0103 extraordinar\u0103. Miza este una uria\u0219\u0103, tocmai pentru c\u0103 autorul nu se implic\u0103 doar ca un simplu detectiv, c\u0103ut\u0103tor perseverent de informa\u021bii, ci complet, f\u0103r\u0103 rezerve \u0219i compromisuri \u2013 emo\u021bional, intelectual, d\u0103ruindu-se cu \u00eentreaga fiin\u021b\u0103 unei saga, la urma urmei a re-g\u0103sirii de sine. \u00cen plus, cartea nu este un story <\/em>liniar, cu dezv\u0103luiri integrale \u0219i indubitabile. Dimpotriv\u0103, drumul ini\u021biatic este anevoios, contradictoriu adesea, refuz\u00e2nd dogme \u0219i prejudec\u0103\u021bi, sfid\u00e2nd retorici \u0219i ocolind cu gra\u021bie o anume ieremiad\u0103 specific\u0103 literaturii Shoah-ului. Pa\u0219i \u0219ov\u0103ielnici \u0219i impreci\u0219i, mereu tributari unor amintiri relatate cu o mare dox\u0103 de imprecizie, tocmai pentru c\u0103 memoria este asemenea apelor unei oglinzi, provoc\u00e2nd anamorfoze \u0219i \u201ehalucina\u021bii\u201d, sunt \u00eenso\u021bi\u021bi de coinciden\u021be \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103ri ce par ghidate de o m\u00e2n\u0103 invizibil\u0103, de ceva de dincolo de noi. Lucid, motivat \u0219i educat, cu lecturi extinse din Tora (numeroase intersti\u021bii \u0219i digresiuni trimit la Cain \u0219i Abel, Adam \u0219i Eva, Abraham, Sodoma \u0219i Gomora, toate comentate mai ales prin prisma celebrului rabin Rashi), fiind \u00eenso\u021bit, ini\u021bial, de doi dintre fra\u021bii s\u0103i \u0219i o sor\u0103 (dar companionul cel mai important \u0219i util este Matt, fotograf profesionist), Daniel Mendelsohn porne\u0219te la un drum lung. Traseul este desenat pe ruta New York \u2013 Bolechow (Bolevhiv, conform toponimiei ucrainene) \u2013 Viena \u2013 Tel Aviv \u2013 Sydney \u2013 Vilnius \u2013 Stockholm \u2013 Copenhaga, pentru ca, la final, cercul s\u0103 se \u00eenchid\u0103 printr-o revenire la Bolechow, ca \u0219i c\u00e2nd o voce l\u0103untric\u0103 ar fi instigat, c\u00e2t se poate de oportun, la o ultim\u0103 c\u0103l\u0103torie, aparent cu totul de prisos, dar care s-a dovedit a fi esen\u021bial\u0103, tocmai pentru c\u0103 a dat \u0219ansa de-a se ajunge la un punct de sosire (previzibil, \u00eenfrico\u0219\u0103tor, dar necesar de g\u0103sit pentru a des\u0103v\u00e2r\u0219i povestea). \u201eMotivul pentru care pornisem \u00een aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie ciudat\u0103, anevoioas\u0103, era s\u0103-mi salvez rudele de generalit\u0103\u021bi, simboluri, abrevieri, s\u0103 le redau unicitatea, ceea ce le deosebe\u0219te de ceilal\u021bi<\/em>\u201d (p. 112); din cei \u0219ase milioane de evrei care au pierit, autorul vrea s\u0103 recupereze \u0219ase, dar nu oricum, nu evoc\u00e2ndu-i lacrimogen, ci prin investirea lor cu o poveste, at\u00e2ta vreme c\u00e2t doar \u201emicile detalii \u00eei pot readuce pe mor\u021bi la via\u021b\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Auschwitz esteun\u201ebrand\u201d,dararefor\u021badoarde-adaunchipstatistic ororii, de-a \u0219oca prin anonimitatea mor\u021bilor. El \u00eenghite sau are tenta\u021bia de-a asuma \u00eentreaga tragedie. Percep\u021bia lui Daniel Mendelsohn este una mult mai nuan\u021bat\u0103, deplas\u00e2nd accentul dinspre lag\u0103rele de exterminare \u00eenspre atrocit\u0103\u021bile consumate in situ<\/em>, c\u0103rora le-au c\u0103zut victime comunit\u0103\u021bile iudaice din teritoriile ocupate de germani imediat dup\u0103 declan\u0219area r\u0103zboiului, iar mai apoi succesiv aplic\u0103rii Opera\u021biunii Barbarossa<\/em>. Gropile comune sunt consecin\u021ba, spune Timothy Snyder, destructur\u0103rii totale a statalit\u0103\u021bii, milioane de oameni r\u0103m\u00e2n\u00e2nd la dispozi\u021bia hazardului \u0219i arbitrariului brutal, criminal, \u00een absen\u021ba oric\u0103ror norme de legalitate. Ucraina de azi (vestul \u0219i sudul Poloniei interbelice) a fost zona cea mai specific\u0103 fenomenului, iar cel care a descoperit aceast\u0103 geografie a asasinatului, Patrick Desbois, prelat catolic francez, a propus \u0219i a dezvoltat teoria Shoah-ului prin gloan\u021be \u2013 Shoah par balles <\/em>\u2013, relativiz\u00e2nd oarecum importan\u021ba Auschwitz-ului, ca epicentru al nimicirii evreilor europeni.<\/p>\n\n\n\n

Mendelsohn coboar\u0103 cu analiza \u0219i c\u0103ut\u0103rile p\u00e2n\u0103 la nivelul individului, recuper\u00e2nd astfel drama personalizat\u0103, cazurile \u0219i \u00eemprejur\u0103rile capabile s\u0103 se \u00eenscrie \u00eentr-o morfologie a suferin\u021bei umane. Din cei 6 mii de evrei tr\u0103itori \u00een shtetl-ul Bolechow au supravie\u021buit 48, ascunz\u00e2ndu-se \u00een gropi, beciuri, poduri, p\u0103duri, fiind salva\u021bi mul\u021bi dintre ei de c\u0103tre vecinii sau prietenii polonezi, \u00een ciuda riscului de-a fi pedepsi\u021bi cel mai adesea prin sp\u00e2nzurare (pentru a \u00eenfrico\u0219a \u0219i a-i descuraja pe al\u021bii, dispu\u0219i la gesturi de omenie). Cu c\u00e2\u021biva dintre ace\u0219ti supravie\u021buitori se \u00eent\u00e2lne\u0219te autorul, cu ei, prin intermediul unei memorii traumatizate, caut\u0103 detalii, indicii \u0219i urme din care mai apoi s\u0103 poat\u0103 \u00eencropi identit\u0103\u021bi, s\u0103 reconstituie suflete, s\u0103 pl\u0103smuiasc\u0103 fiin\u021be spectrale, cu efect de Fata Morgana. Dificultatea este aproape insurmontabil\u0103, c\u00e2t\u0103 vreme supravie\u021buitorii au relat\u0103ri mediate din cele aflate de la al\u021bii, dup\u0103 ce r\u0103zboiul se terminase. St\u00e2nd ascun\u0219i, nu puteau avea statutul de martori. Totu\u0219i, la final, mirajul instituit prin intervievarea lor \u0219i prin fr\u00e2nturile de amintiri culese de la martorii ajun\u0219i la o b\u0103tr\u00e2ne\u021be \u00eenaintat\u0103 (polonezi sau ucraineni din Bolechow) este cople\u0219itor.<\/p>\n\n\n\n

Bunicul, fratele lui Shmiel J\u00e4ger, \u00ee\u0219i uluise nepotul, autor al c\u0103r\u021bii de fa\u021b\u0103, sus\u021bin\u00e2nd un lucru greu de admis, \u00een conformitate cu ceea ce ni s-a spus ca fiind adev\u0103r istoric: \u201enem\u021bii au fost r\u0103i, polonezii au fost mai r\u0103i, dar ucrainenii au fost cei mai r\u0103i<\/em>\u201d. C\u00e2nd Germania atac\u0103, iar sovieticii se retrag, ucrainenii din Bolechow \u00eencep s\u0103-i ucid\u0103 pe evrei, pe baza unui singur criteriu \u2013 din r\u0103zbunare, eventuale dispute personale, iar uneori pentru a stinge datorii acumulate din \u00eemprumuturi. O supravie\u021buitoare (Meg Grossbard) spune, de asemenea, ceva ce nu g\u0103se\u0219ti \u00een manualele de istorie: \u201eTe rugai s\u0103 cazi \u00een m\u00e2inile nem\u021bilor, crede\u021bi-m\u0103. \/…\/ Nem\u021bii aveau a\u0219a-zisul glon\u021b al milei, <\/em>Gnadekugel, dar ucrainenii te \u00eempu\u0219cau \u00een burt\u0103, a\u0219a \u00eenc\u00e2t mai treceau poate 48 de ore p\u00e2n\u0103 mureai. O moarte lent\u0103, oribil\u0103<\/em>\u201d (p. 231). Toate astea nu relativizeaz\u0103 cu nimic bestialitatea nazi\u0219tilor, scena cu rabinul c\u0103ruia i s-au scos ochii, \u00een timp ce un alt rabin, golpu\u0219c\u0103, a fost obligat s\u0103 se \u00eentind\u0103 peste o copil\u0103, la r\u00e2ndul ei dezbr\u0103cat\u0103, cu ocazia primei ac\u021biuni de lichidare a evreilor din Bolechow, \u00een octombrie 1941, sunt detalii capabile s\u0103 dea seama cu privire la comportamentul celor care au pus \u00een practic\u0103 solu\u021bia final\u0103<\/em>. Lucrurile devin \u0219i mai complicate dac\u0103 lu\u0103m \u00een calcul \u0219i m\u00e2na de ajutor dat\u0103 de poli\u021bi\u0219tii evrei celor ce pl\u0103nuiser\u0103 \u0219i \u00eenf\u0103ptuiau opera\u021biunea de lichidare, \u00een speran\u021ba (de\u0219art\u0103) c\u0103 vor sc\u0103pa cu via\u021b\u0103. Din toate aceste motive Cei disp\u0103ru\u021bi <\/em>este o pledoarie c\u0103 via\u021ba \u00eencepe acolo unde se termin\u0103 tratatul de istorie, iar analiza ulterioar\u0103 trebuie s\u0103 fac\u0103 loc, \u00een pofida unui blocaj psihologic, unei judec\u0103\u021bi de-focusate, cu vinov\u0103\u021bii adesea greu de admis.<\/p>\n\n\n\n

Cartea este un puzzle <\/em>uria\u0219 \u0219i deconcertant, pe m\u0103sur\u0103 ce piesele compun ansamblul. Binele \u0219i r\u0103ul ies din corsetul conceptual \u0219i se pl\u0103m\u0103desc din gesturi, fapte, atitudini individuale, sub presiunea unor evenimente ce nu-\u021bi \u00eeng\u0103duiau s\u0103 ocole\u0219ti op\u021biunea, de cele mai multe ori \u00een proximitatea pericolului mor\u021bii. Ceea ce afli nu este destinat firilor sensibile, anume faptul c\u0103 r\u0103ul a \u00eensemnate adesea, acolo \u0219i atunci, tr\u0103darea fratelui, jefuirea vecinului, turnarea prietenului, defenestrarea copiilor \u0219i uciderea lor prin izbirea de ziduri, colaborarea cu nazi\u0219tii din dorin\u021ba de-a supravie\u021bui o zi \u00een plus, indiferent de mijloace. Omenia, ca tr\u0103ire ce asigur\u0103 beteala unui \u021besut sau a unei p\u00e2nze comunitare, s-a atrofiat treptat, p\u00e2n\u0103 la extinc\u021bie. Barbaria a invadat spa\u021biul social, a proliferat ca moral\u0103 de substitut, cu norme \u0219i valori complet r\u0103sturnate. Voin\u021ba de-a tr\u0103i a suspendat orice considerent de con\u0219tiin\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Un episod marginal \u00een raport cu linia narativ\u0103 \u00eel are drept erou pe Josef Feuer (un supravie\u021buitor din Stryi, \u201ecu barb\u0103 alb\u0103, scurt\u0103 \u0219i un aer de c\u0103rturar<\/em>\u201d), cel ce a trimis o scrisoare guvernului german, la \u00eenceputul anilor 2000, cer\u00e2nd o finan\u021bare pentru ridicarea unui mausoleu \u00een memoria celor 1000 de evrei uci\u0219i (1941), prin \u00eempu\u0219care, \u00een p\u0103durea Holobut\u00f3w, de l\u00e2ng\u0103 or\u0103\u0219el. R\u0103spunsul vine prompt, pe m\u0103sura pragmatismului lumii de ast\u0103zi: comunitatea evreiasc\u0103 din localitate este \u00eendemnat\u0103 s\u0103 adune fonduri, sub promisiunea c\u0103 guvernul german va contribui \u0219i el. Ultimul evreu al locului (peste 90 de ani) reac\u021bioneaz\u0103 simplu \u0219i devastator sub raport etic la solicitarea \u00eenaltului func\u021bionar ministerial al Germaniei reunificate: \u201eStimate domn, to\u021bi membrii comunit\u0103\u021bii evreie\u0219ti din Stryi sunt \u00een p\u0103durea Holobut\u00f3w<\/em>\u201d (p. 141)!<\/p>\n\n\n\n

Daniel Mendelsohn \u0219i-a petrecut toat\u0103 via\u021ba \u201eprivind \u00eenapoi\u201d, observ\u0103 o prieten\u0103 poet\u0103. Asta i-a conferit avantajul celui pentru care trecutul este un prezent continuu, nu un tomberon imens cu fapte \u0219i personaje irevocabil ie\u0219ite din scen\u0103, al c\u0103ror rol a fost demult recitat, cu mai mult\u0103 sau mai pu\u021bin\u0103 gra\u021bie. Numai c\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat mult prea des ca rolurile \u00een cauz\u0103 s\u0103 fie t\u0103iate cu ghilotina destinului exact c\u00e2nd un personaj sau altul tr\u0103gea aer \u00een piept pentru a rosti replica urm\u0103toare. Secolul XX a fost copios din aceast\u0103 privin\u021b\u0103. Cei disp\u0103ru\u021bi <\/em>nu-\u0219i tr\u0103iesc lini\u0219ti\u021bi somnul de veci, iar supravie\u021buitorii trag dup\u0103 ei os\u00e2nda, cu totul pervers\u0103, de-a fi suspecta\u021bi tocmai pentru c\u0103 au reu\u0219it s\u0103 se sustrag\u0103 unui destin comun. Clasicistul transformat \u00een cercet\u0103tor nu caut\u0103 un adev\u0103r mai sus de orice suspiciune, \u0219tiind c\u0103 \u0219oaptele ce vin din abis sunt misterioase \u0219i adesea ininteligibile. M\u0103rturiile se contrazic, ipotezele se modific\u0103 din mers, realitatea \u00ee\u0219i multiplic\u0103 fe\u021bele cam ca siluetele proiectate pe peretele pe\u0219terii din mitul lui Platon. Jocul este fascinant, suger\u00e2nd c\u0103 trecutul este supus hazardului precum via\u021ba noastr\u0103 cotidian\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Nepotul lui Shmiel J\u00e4ger ajunge la m\u0103rul sub care cel din urm\u0103 fusese executat, \u00eempreun\u0103 cu fiica sa, Frydka, \u00een 1943. E cople\u0219it, dar \u00eencearc\u0103 o tr\u0103ire cu totul special\u0103, un amestec neb\u0103nuit, ba chiar sfruntat, de bucurie <\/em>\u0219i suferin\u021b\u0103<\/em>. Bucurie, pentru c\u0103 locul fusese g\u0103sit, iar c\u0103l\u0103toria putea de-acum avea o \u00eemplinire, dar \u0219i suferin\u021ba de-a fi fost cel ce-a scos din neant povestea \u00eenrobit\u0103 de-o triste\u021be f\u0103r\u0103 perioad\u0103 de \u00eenjum\u0103t\u0103\u021bire. C\u00e2te lumi exist\u0103? \u2013 este \u00eentrebarea ce st\u0103ruie la final, instigat\u0103 fiind de spiritul c\u0103r\u021bii. Cam at\u00e2tea c\u00e2\u021bi oameni se nasc pe P\u0103m\u00e2nt, poate fi r\u0103spunsul imediat. Fiecare poveste, ne demonstreaz\u0103 specialistul \u00een studii clasice, este o lume.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Daniel Mendelsohn \u0219i-a petrecut toat\u0103 via\u021ba \u201eprivind \u00eenapoi\u201d, observ\u0103 o prieten\u0103 poet\u0103. Asta i-a conferit avantajul celui pentru care trecutul este un prezent continuu, nu un tomberon imens cu fapte \u0219i personaje irevocabil ie\u0219ite din scen\u0103, al c\u0103ror rol a fost demult recitat, cu mai mult\u0103 sau mai pu\u021bin\u0103 gra\u021bie.<\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":3401,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[75,52],"tags":[761,77,760,76,642,128],"coauthors":[],"class_list":["post-3400","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cronica-ideilor","category-rubrici","tag-cei-disparuti","tag-cronica-ideilor","tag-daniel-mendelsohn","tag-florin-ardelean","tag-nr-7-8-2021","tag-polirom"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/Daniel-Mendelsohn-Cei-dispa\u0306rut\u0326i.-I\u0302n-ca\u0306utarea-a-s\u0326ase-dintre-cei-s\u0326ase-milioane.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3400","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3400"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3400\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3402,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3400\/revisions\/3402"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3401"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3400"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3400"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3400"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=3400"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}