{"id":3384,"date":"2021-12-07T10:44:54","date_gmt":"2021-12-07T07:44:54","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=3384"},"modified":"2021-12-07T12:46:20","modified_gmt":"2021-12-07T09:46:20","slug":"cele-mai-bune-piese-romanesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=3384","title":{"rendered":"Cele mai bune piese rom\u00e2ne\u0219ti"},"content":{"rendered":"\n<p>Un paradox bizar marcheaz\u0103 de c\u00e2\u021biva ani via\u021ba literar-dramaturgic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103: Uniunea Scriitorilor nu mai acord\u0103 premiul pentru dramaturgie, \u00een timp ce tot mai multe teatre organizeaz\u0103 concursuri de gen, iar dinamica pie\u021bei de texte teatrale autohtone e \u00een continu\u0103 cre\u0219tere.<\/p>\n\n\n\n<p>A r\u0103mas, astfel, ca doar Concursul \u201eCea mai bun\u0103 pies\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a anului\u201d al UNITER s\u0103 gireze cvasi-canonic (m\u0103car din perspectiv\u0103 literar\u0103, de\u0219i textele au \u00eenceput s\u0103 fie \u0219i montate) valoarea ad\u0103ugat\u0103 a noului scris pentru teatru din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n<p>E \u0219i cazul a dou\u0103 din piesele c\u00e2\u0219tig\u0103toare din ultimii doi ani, una deja publicat\u0103 \u0219i jucat\u0103, a doua abia anun\u021bat\u0103 ca premiat\u0103, la Gala UNITER din 19 iulie.<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image alignfull size-large\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"1024\" height=\"839\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/Coperta-Piesa-Anului-2019-TIPAR-page-001-1024x839.jpeg\" alt=\"\" class=\"wp-image-3386\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/Coperta-Piesa-Anului-2019-TIPAR-page-001-1024x839.jpeg 1024w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/Coperta-Piesa-Anului-2019-TIPAR-page-001-300x246.jpeg 300w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/Coperta-Piesa-Anului-2019-TIPAR-page-001-768x629.jpeg 768w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/Coperta-Piesa-Anului-2019-TIPAR-page-001-480x393.jpeg 480w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/Coperta-Piesa-Anului-2019-TIPAR-page-001.jpeg 1370w\" sizes=\"auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p>Piesa anului 2019 este <em>Hai, s\u0103 vorbim despre via\u021b\u0103 <\/em>de Ana Sorina Corneanu, publicat\u0103 la Editura Unitext \u00een toamna trecut\u0103 \u0219i jucat\u0103 deja la Na\u021bionalul bucure\u0219tean, \u00een regia Zsuzs\u00e1nnei Kov\u00e1cs. Ana Sorina Corneanu este actri\u021b\u0103, dar nu complet str\u0103in\u0103 de scris, \u00een\u021beleg din scurta sa prezentare (a fost <em>content writer<\/em>, jurnalist\u0103 etc.).<\/p>\n\n\n\n<p>Piesa este un monolog dramatic cu debut atipic, la persoana a treia, revenit pe parcurs la persoana \u00eent\u00e2i, care contrapune, \u00eentr-o manier\u0103 poetic\u0103 \u0219i subsecvent ironic\u0103 (dar f\u0103r\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la cinism), idealuri \u0219i <em>targeturi<\/em>, karma \u0219i divinitate, via\u021b\u0103 pragmatic\u0103 \u0219i existen\u021b\u0103 boem\u0103, simili-oniric\u0103. E confesiunea unei tinere aflate la un interviu de angajare, \u00eentr-un efort de a-\u0219i dep\u0103\u0219i asociala introvertire vis\u0103toare \u0219i a deveni femeia de succes cu carier\u0103, copii \u0219i via\u021b\u0103 familial\u0103 exemplar\u0103. Aceasta ar fi rama \u00een care evolueaz\u0103 personajul, cu un discurs nu mereu bine controlat auctorial, dar cu suficiente pasaje memorabile, acute, ca s\u0103 justifice op\u021biunea juriului \u0219i, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, calibrul artistic al ansamblului.<\/p>\n\n\n\n<p>Nu sunt pu\u021bine fragmentele citabile. Unele, savuroase prin ingenu\u0103 acuitate (\u0219i care denot\u0103 flerul ori m\u0103car o excelent\u0103 intui\u021bie literar-teatral\u0103 a autoarei): \u201eCrizele existen\u021biale, \u00eentreb\u0103rile, filosofia \u0219i iubirea sunt pentru oamenii ferici\u021bi, i-a spus cineva. Nu oricine \u00ee\u0219i permite luxul \u0103sta. Majoritatea se concentreaz\u0103 pe p\u00e2ine\u201d (p. 16). Altele, de o asprime pe muchia batjocurii: \u201eD\u0103-te cu un ruj ieftin, boie\u0219te-te hidos, r\u00e2zi tare, z\u00e2mbe\u0219te cu toat\u0103 gura tipului de la masa din spate. Arat\u0103-i c\u00e2t e\u0219ti de proast\u0103, cucere\u0219te-l cu prostia ta, multora le place chestia asta. Orice, f\u0103 orice, numai nu te ar\u0103ta de\u0219teapt\u0103. Nu-i speria pe ceilal\u021bi\u201d (p. 25).<\/p>\n\n\n\n<p>Piesa are o stilistic\u0103 lexical\u0103 aparte, uneori sup\u0103r\u0103toare, cu fraze construite cumva fracturat, cu topica invers\u0103. Nu \u0219tiu dac\u0103 sunt pure \u0219i simple neglijen\u021be ori un <em>pattern <\/em>al limbii noilor genera\u021bii (ups, am ajuns la v\u00e2rsta la care evoc asta!). Nu m-a deranjat aceast\u0103 bavur\u0103 lexical\u0103, mai degrab\u0103 m-au intrigat formule precum \u201escormone\u201d (\u00een loc de \u201escormone\u0219te\u201d) sau Balshoi (\u00een loc de Bal\u0219oi), \u00eens\u0103 ele nu sunt stridente pentru discursul colocvial-oral al personajului. Virgula din titlu, \u00een schimb, este strident\u0103 \u0219i nu-i \u00een\u021beleg sensul. Ce e de re\u021binut, peste toate, este felul \u00een care povestea \u201ese a\u0219az\u0103\u201d, cap\u0103t\u0103 consis- ten\u021b\u0103 spre final.<\/p>\n\n\n\n<p>Repet, \u00eens\u0103, dincolo de aceste asperit\u0103\u021bi, textul are destule pasaje forte, care-i asigur\u0103 o osatur\u0103 solid\u0103, ce-l fac un bun pretext dramatic. De altfel, piesa m-a f\u0103cut curios s\u0103 v\u0103d \u0219i spectacolul.<\/p>\n\n\n\n<p>Exist\u0103 \u00een text un punct de inflexiune semantic, cu evident referent cultural \u2013 e acel \u201eaforism cathartic\u201d ce apare \u00een orice scriitur\u0103: \u201esperan\u021ba c\u0103 \u00ee\u021bi po\u021bi face zilnic bagajul \u0219i po\u021bi pleca la Moscova\u201d (p. 30). \u0218i dac\u0103 asta ar fi fost unica fraz\u0103 de remarcat a monologului, era de ajuns ca <em>Hai, s\u0103 vorbim despre via\u021b\u0103 <\/em>s\u0103 suscite interesul cititorului.<\/p>\n\n\n\n<p>Mai remarc finalul un pic roman\u021bios, cu <em>Lacul lebedelor <\/em>\u0219i telefonul care sun\u0103, ca \u00eentr-un <em>happy-end <\/em>hollywoodian. Un final nu foarte confortabil de transpus scenic, dar valid, finalmente, ca rotunjire a construc\u021biei dramaturgice.<\/p>\n\n\n\n<p>P\u00e2n\u0103 una-alta \u00eens\u0103, r\u0103m\u00e2ne ca acest debut literar-teatral s\u0103 nu fie doar o excep\u021bie \u00een cariera Anei Sorina Corneanu, ci un \u00eenceput.<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image alignfull size-large\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"1024\" height=\"832\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/Mihai-Ignat-Print\u0326esa-care-sfora\u0306ie-1024x832.jpeg\" alt=\"\" class=\"wp-image-3385\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/Mihai-Ignat-Print\u0326esa-care-sfora\u0306ie-1024x832.jpeg 1024w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/Mihai-Ignat-Print\u0326esa-care-sfora\u0306ie-300x244.jpeg 300w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/Mihai-Ignat-Print\u0326esa-care-sfora\u0306ie-768x624.jpeg 768w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/Mihai-Ignat-Print\u0326esa-care-sfora\u0306ie-480x390.jpeg 480w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/Mihai-Ignat-Print\u0326esa-care-sfora\u0306ie.jpeg 1382w\" sizes=\"auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p>Piesa premiat\u0103 anul acesta la concursul UNITER, <em>Prin\u021besa care sfor\u0103ia <\/em>a lui Mihai Ignat, e o savuroas\u0103 demonstra\u021bie ludic\u0103 \u0219i metaliterar\u0103. Autorul este, de altfel, unul dintre dramaturgii rom\u00e2ni de top ai ultimelor decenii, cu un ambitus tematic \u0219i stilistic apreciabil. El a mai fost premiat la \u201eCea mai bun\u0103 pies\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201d \u00een 2008 \u0219i a publicat deja vreo cinci (dac\u0103 num\u0103r bine) volume de teatru, cu multe piese montate.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Prin\u021besa care sfor\u0103ia <\/em>poate fi citit \u0219i ca un text pentru copii, dar \u0219i ca un rafinat exerci\u021biu de stilistic\u0103 literar\u0103. Ludicul s\u0103u este agreabil, dar nu facil, iar subtextul \u0219i contextul, dac\u0103 pot spune a\u0219a, anecdotice, dar nu futile.<\/p>\n\n\n\n<p>Subiectul piesei e redat exact de titlu: o parafraz\u0103 a locu\u021biunii \u201e\u00eemp\u0103ratul e gol\u201d, aici cu o miz\u0103 mai ghidu\u0219\u0103. Avem o prin\u021bes\u0103 mofturoas\u0103 \u0219i r\u0103zg\u00e2iat\u0103, ajuns\u0103 la vremea m\u0103riti\u0219ului, a c\u0103rei august\u0103 perfec\u021biune e subminat\u0103 de sfor\u0103it, acnee, r\u00e2g\u00e2it \u0219i chiar, <em>horribile dictu<\/em>, p\u00e2r\u021b. Asta spre oroarea pretenden\u021bilor la m\u00e2na ei, \u00eendelung refuza\u021bi, \u0219i spre disperarea regalilor p\u0103rin\u021bi: regele devine be\u021biv, iar regina le\u0219in\u0103. \u0218i totu\u0219i, salvarea prin\u021besei poate veni din iubirea unui om oarecare, F\u0103t Nefrumos. Finalul deschis, decis de spectatori, va duce povestea spre un <em>happy end <\/em>sau nu.<\/p>\n\n\n\n<p>Acest curs narativ anecdotic e nuan\u021bat savuros de Mihai Ignat printr-un fel de \u00eengro\u0219are juc\u0103u\u0219\u0103 a caracterelor \u0219i situa\u021biilor, f\u0103r\u0103 s\u0103 alunece \u00een grotesc. Dramaturgul uzeaz\u0103 de tot felul de detalii amuzante \u0219i colorate, ca \u00een scena cu Vraciul chemat s\u0103 vindece Prin\u021besa de sfor\u0103ial\u0103:<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-group\"><div class=\"wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow\">\n<p class=\"has-white-background-color has-background\">            \u201eREGELE: \u00cel amenin\u021b\u0103m cu \u0219treangul, iar dup\u0103 ce-o vindec\u0103, \u00eel trimitem&#8230; \u00een China.<br><meta charset=\"utf-8\">           REGINA: A, da, China&#8230; Uitasem de China&#8230; (<em>Dup\u0103 o scurt\u0103 pauz\u0103<\/em>) Dar s-a inventat China? Nu se va inventa mai t\u00e2rziu?<br><meta charset=\"utf-8\">           REGELE: H\u0103?! Atunci eu de unde \u0219tiu de China?!\u201d<\/p>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n<p>Astfel de trimiteri cu referent cultural sau lexical subtil apar adesea \u00een text, devenind pretexte ale momentelor dramatice, precum sifonul care-i d\u0103 prin\u021besei eructa\u021bii, sau \u201emonitorizarea\u201d pe care Vraciul o invoc\u0103 \u00een tratamen- tul alte\u021bei. Nu lipsesc nici vorbe mai colocviale, tot inedite pentru cronotopul indeterminat al ac\u021biunii:<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-group\"><div class=\"wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow\">\n<p class=\"has-white-background-color has-background\"><meta charset=\"utf-8\">           \u201ePRIN\u021aESA: (<em>Brusc<\/em>) Vreau! Vreau! (<em>Ezit\u0103<\/em>) Vreau&#8230; (<em>Pl\u00e2nge din nou<\/em>) Nu \u0219tiu ce s\u0103 vreau. Am de toate. Nu \u0219tiu s\u0103 nu am ceva. (<em>Pl\u00e2nge \u0219i mai tare, se t\u0103v\u0103le\u0219te etc.<\/em>) Na\u0219paaaa&#8230;!<br><meta charset=\"utf-8\">           REGELE: \u00abNa\u0219pa\u00bb? Ce-i asta? Asta-\u021bi lipse\u0219te, \u00abna\u0219pa\u00bb? (<em>Tare, spre u\u0219\u0103<\/em>) Str\u0103jeri! Str\u0103jeri! (<em>Halebardierii dau n\u0103val\u0103.<\/em>) Spune\u021bi-i Sfetnicului s\u0103-i aduc\u0103 \u00abna\u0219pa\u00bb Prin\u021besei! Cea mai bun\u0103 \u00abna\u0219pa\u00bb! Cea mai mare \u00abna\u0219pa\u00bb! Cea mai frumoas\u0103 \u00abna\u0219pa\u00bb!\u201d<\/p>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n<p>Astfel de semne metaliterare apar copios \u00een textul lui Mihai Ignat \u0219i sunt evidente mai ales \u00een cele trei imnuri con\u021binute, ce sunt c\u00e2ntate de un cor \u0219i un \u201esolist\u201d dintre personaje. Versurile alc\u0103tuiesc cumva un contrapunct care pune povestea \u00een orizontul recept\u0103rii mature, de\u0219i ea-\u0219i p\u0103streaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la final aparen\u021ba de pies\u0103 pentru copii. Dac\u0103 ar fi s\u0103 fac o compara\u021bie literar\u0103, <em>Prin\u021besa care sfor\u0103ia <\/em>e din aceea\u0219i familie cu <em>Leonce \u0219i Lena <\/em>de B\u00fcchner sau cu <em>Ivona, principesa Burgundiei <\/em>a lui Gombrowicz.<\/p>\n\n\n\n<p>Dincolo de astfel de observa\u021bii \u00eens\u0103, piesa lui Mihai Ignat este, \u00een mod cert, foarte ofertant\u0103 regizoral, pentru c\u0103 permite edificarea unui univers sce- nic bogat \u0219i chei de transpunere generoase. Iar pentru autor este \u00eenc\u0103 un mic poliedru din caleidoscopul dramaturgic. R\u0103m\u00e2ne s\u0103 vedem promisa montare \u0219i s\u0103 verific\u0103m teatral \u0219armul textului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Piesa premiat\u0103 anul acesta la concursul UNITER, <i>Prin\u021besa care sfor\u0103ia<\/i> a lui Mihai Ignat, e o savuroas\u0103 demonstra\u021bie ludic\u0103 \u0219i metaliterar\u0103. Autorul este, de altfel, unul dintre dramaturgii rom\u00e2ni de top ai ultimelor decenii, cu un ambitus tematic \u0219i stilistic apreciabil.<\/p>\n","protected":false},"author":112,"featured_media":3385,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[51,751],"tags":[755,752,753,754,642,638],"coauthors":[],"class_list":["post-3384","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-arte","category-cartea-de-teatru","tag-ana-sorina-corneanu","tag-cartea-de-teatru","tag-claudiu-groza","tag-mihai-ignat","tag-nr-7-8-2021","tag-uniter"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/Mihai-Ignat-Print\u0326esa-care-sfora\u0306ie.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3384","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/112"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3384"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3384\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3391,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3384\/revisions\/3391"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3385"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3384"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3384"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3384"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=3384"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}