{"id":3272,"date":"2021-11-25T19:51:49","date_gmt":"2021-11-25T16:51:49","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=3272"},"modified":"2021-11-25T19:51:55","modified_gmt":"2021-11-25T16:51:55","slug":"780-de-ani-de-la-marea-invazie-mongola-implicatiile-ei-asupra-oradiei-si-a-lumii-bihorene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=3272","title":{"rendered":"780 de ani de la Marea invazie mongol\u0103. Implica\u021biile ei asupra Oradiei \u0219i a lumii bihorene"},"content":{"rendered":"\n
\"\"
Invazia mongola a Ungariei din 1241: Dup\u0103 b\u0103t\u0103lia de la Muhi, mongolii continu\u0103 s\u0103 \u00eenrobeasc\u0103 unguri. \u00cen descrierea din 1488, mongolii sunt descri\u0219i ca musulmani; Cu toate acestea, ei nu au acceptat islamul dec\u00e2t dup\u0103 aceea.<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Se \u00eemplinesc anul acesta, undeva la mijlocul lunii aprilie, 780 de ani de la momentul \u00een care o colan\u0103 a marii, temutei \u0219i extraordinar de performantei armate mongole, care a \u00eengrozit lumea \u00een primii ani ai secolului al XIII-lea, s-a ab\u0103tut asupra \u021binuturilor bihorene. Venind de undeva din spa\u021biul nord pontic, cavaleria mongol\u0103 a p\u0103truns \u00een Moldova, a traversat Carpa\u021bii Orientali \u0219i, \u00een inaintarea ei spre C\u00e2mpia Panonic\u0103 (unde, potrivit p\u0103rerii marii majorit\u0103\u021bi a istoricilor, inten\u021bionau s\u0103 se statorniceasc\u0103) au distrus Rodna, Bistri\u021ba, Dejul \u0219i Cluj-Napoca, ajung\u00e2nd apoi la por\u021bile Oradiei.<\/p>\n\n\n\n

Contactul violent al invadatorilor cu locuitorii Bihorului \u0219i, \u00eendeosebi cu cei din zona ora\u0219ului de pe Cri\u0219ul Repede va avea o serie de consecin\u021be de scurt\u0103 \u0219i, deopotriv\u0103, de lung\u0103 durat\u0103. El va marca, totodat\u0103, sf\u00e2r\u0219itul unei perioade de lini\u0219te de care cetatea or\u0103dean\u0103 (\u00een interiorul c\u0103reia func\u021biona \u0219i sediul Episcopiei Romano-Catolice), a\u0219ez\u0103rile care gravitau \u00een jurul acesteia, precum \u0219i arealul bihorean \u00een \u00eentregul lui avuseser\u0103 parte \u00eenc\u0103 din a doua jum\u0103tate a secolului al XI-lea (odat\u0103 cu ultimele confrunt\u0103ri dintre regatul maghiar, pe de o parte, \u0219i pecenegi \u0219i cumani, pe de alta).<\/p>\n\n\n\n

Pe acest fond, acestea au cunoscut o dezvoltare dinamic\u0103 ce va avea ca rezultat transformarea Oradiei \u0219i a fort\u0103re\u021bei acesteia \u00een dou\u0103 puncte importante \u00een re\u021beaua urbanistic\u0103 a regatului arpadian \u0219i \u00een sistemul defensiv al acestuia. A contribuit \u00een mod semnificativ la c\u00e2\u0219tigarea acestui statut, cu certitudine, \u0219i pozi\u021bia lor geografic\u0103, pa\u0219ii celor care trebuiau s\u0103 treac\u0103 dinspre spa\u021biul intracarpatic spre \u0219esul panonic, sau invers, g\u0103sind \u00een Oradea o important\u0103 poart\u0103 de trecere, dar \u0219i un loc de popas, de odihn\u0103 \u0219i de recuperare a energiei necesare continu\u0103rii drumului.<\/p>\n\n\n\n

Cre\u0219terea prestigiului urbei \u00een perioada imediat premerg\u0103toare contactului cu for\u021ba distriug\u0103toare a hoardelor mongole poate fi demonstrat\u0103, \u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103, de consolidarea pozi\u021biei acesteia ca loc tradi\u021bional de \u00eenmorm\u00e2ntare \u00een evul mediu a unor capete \u00eencoronate. \u00cenainte de iure\u0219ul mongol fuseser\u0103 depu\u0219i \u00een \u021b\u0103r\u00e2na ora\u0219ului Oradea, \u00een a\u0219teptarea Judec\u0103\u021bii de Apoi, regele Ladislau I (1077-1095), a c\u0103rui sanctificare va transforma Oradea \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 Compostela a spa\u021biului central european, \u0218tefan al II-lea (1116-1131) \u0219i Andrei al II-lea (1205-1235), conduc\u0103tor de cruciad\u0103 \u0219i artizanul aducerii, dar \u0219i a izgonirii, cavalerilor teutoni din spa\u021biul de sud-est al Transilvaniei.<\/p>\n\n\n\n

\"\"


Volum editat de G. Popa Lisseanu, \u00een 1935, \u00een care a ap\u0103rut pentru prima dat\u0103, tradus\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103, lucrarea lui Rogerus, Carmen miserabile<\/em>.<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Se poate ad\u0103uga apoi rolul ora\u0219ului ca scaun de judecat\u0103. Registrul de la Oradea<\/em>, de pild\u0103, unul din cele mai importante documente medievale cu referire la istoria a\u0219ez\u0103rii, cuprinde nu mai pu\u021bin de 389 procese verbale ale unor pricini de judecat\u0103. Cea mai mare parte din ele au implicat utilizarea ordaliilor (\u00een cazul nostru, purtarea fierului ro\u0219u), av\u00e2nd ca loc de def\u0103\u0219urare sediul instan\u021bei de judecat\u0103 organizat\u0103 de Capitlul episcopal cu sediul \u00een citadela or\u0103dean\u0103. Spe\u021bele consemnate \u00een acest important izvor istoric (cuprinz\u00e2nd acuze de furt, crim\u0103, vr\u0103jitorie, t\u00e2lh\u0103rii etc) s-au derulat \u00een intervalul 1208-1235.<\/p>\n\n\n\n

Ora\u0219 bogat, cu un prestigiu din ce \u00een ce mai bine conturat (\u00eentre cei care veneau s\u0103 se reculeag\u0103 la morm\u00e2ntul regelui sanctificat, s\u0103 \u00ee\u0219i vindece suferin\u021bele \u00een apele termale t\u0103m\u0103duitoare din vecin\u0103tate sau s\u0103 \u00ee\u0219i caute dreptatea la Oradea, documentele pomenesc locuitori din \u00eentreg Ardealul, din Ungaria sau din spa\u021biul de azi al Ucrainei), cu o via\u021b\u0103 economic\u0103 \u0219i bisericeasc\u0103 \u00eenfloritoare, Oradea a avut, a\u0219adar, ne\u0219ansa de a se afla pe direc\u021bia de \u00eenaintare spre apus a hoardelor dezl\u0103n\u021buite. De fapt, nu hazardul i-a pecetluit soarta, ci tocmai prosperitatea \u0219i faima t\u0103riei zidurilor cet\u0103\u021bii ei, \u0219tiut fiind faptul c\u0103 atacatorii c\u0103utau centrele urbane dezvoltate, din a c\u0103ror jefuire s\u0103 acapareze mari bog\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Nenorocul contemporanilor atacului mongol a fost consolat, poate, doar \u00een parte, de \u0219ansa genera\u021biilor urm\u0103toare, care au putut afla detalii despre cre\u0219terea galopant\u0103 a puterii acestui imperiu \u0219i despre impactul extinderii sale \u00een jum\u0103tatea r\u0103s\u0103ritean\u0103 a continentului european furnizate de un martor direct al groz\u0103viilor desf\u0103\u0219urate cu \u00eencepere din prima parte a anului 1241 \u0219i continuate pe parcursul celui urm\u0103tor. Facem referire, desigur, la magistrul Rogerius, care, trimis cu misiuni la curtea regelui Bela al IV-lea, va fi surprins tocmai la Oradea de iure\u0219ul mongol. Desf\u0103\u0219urarea cu repeziciune a evenimentelor \u00eel va metamorfoza, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, din ipostaza de om al Bisericii \u00een cea de martor a derul\u0103rii atacurilor mongole asupra Oradiei, apoi de fugar, de c\u0103zut \u00een captivitatea atacatorilor \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, de istoric \u0219i de om dornic de a transmite posterit\u0103\u021bii informa\u021bii \u0219i date despre o parte a urgiei rev\u0103rsate asupra unei p\u0103r\u021bi a b\u0103tr\u00e2nului continent. Scrierea sa Carmen Miserabile <\/em>(\u201eC\u00e2ntec de jale\u201d), av\u00e2nd la baz\u0103 o experien\u021b\u0103 tr\u0103it\u0103 \u00een mod nemijlocit de acesta \u00een fort\u0103rea\u021ba de pe malurile Cri\u0219ului Repede \u0219i \u00een vecin\u0103tatea acesteia, precum \u0219i \u00een r\u0103t\u0103cirile \u0219i disperarea lui de a se salva, a fost completat\u0103, dup\u0103 cum m\u0103rturise\u0219te \u00een chiar debutul ei, de aflarea altor fapte \u0219i lucruri \u201epe cari le-am auzit de la oameni demni de \u00eencredere \u0219i \u00een fa\u021ba c\u0103rora au fost s\u0103v\u00e2r\u0219ite\u201d. Temeinicia celor consemnate de c\u0103tre el este, \u00een aceste condi\u021bii, de necontestat. De altfel, cea mai mare parte a informa\u021biilor sunt confirmate de c\u0103tre alte tipuri de surse istorice \u0219i de c\u0103tre descoperirile arheologice.<\/p>\n\n\n\n

\"\"
Amprenta la sol a zidului celei de-a doua cet\u0103\u021bi de la Oradea; prima a fost distrus\u0103 de mongoli, iar ce se vede e urma zidului cet\u0103\u021bii care a fost ridicat\u0103 dup\u0103 distrugerea de c\u0103tre mongoli a primei.<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Trupele mongole care s-au n\u0103pustit asupra Oradiei au fost conduse de c\u0103tre Kadan, unul dintre fiii marelui han \u00d6g\u00f6dai, nepot deci al marelui Gingis Han. Dup\u0103 ce s-a f\u0103cut remarcat \u00een luptele contra cnezatelor ruse\u0219ti \u0219i a unor triburi din nordul M\u0103rii Negre, el va fi desemnat a coordona una dintre cele trei coloane ale armatelor care au trecut prin spa\u021biul rom\u00e2nesc, av\u00e2nd ca obiectiv \u00eenv\u0103luirea \u0219i atacarea concomitent\u0103 a Ungariei pe mai multe direc\u021bii. Ulterior se va remarca prin ac\u021biuni desf\u0103\u0219urate \u00een Dalma\u021bia \u0219i Croa\u021bia. Moartea tat\u0103lui s\u0103u \u00een decembrie 1941, la cap\u0103tul unei petreceri la care alcoolul a fost prezent \u00een cantit\u0103\u021bi mari, \u00eel va determina s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 spre centrul de puterea al uria\u0219ului Imperiu, traseul urmat trec\u00e2nd prin Serbia \u0219i Bulgaria.<\/p>\n\n\n\n

Contactul atacatorilor cu locuitorii ora\u0219ului Oradea (al\u0103turi de cetatea care ad\u0103postea Episcopia Romano-Catolic\u0103) \u0219i cu civitasul<\/em> din jurul ei, care cuprindea pe atunci \u0219i m\u0103n\u0103stirea premonstratens\u0103 \u00eenchinat\u0103 Sf\u00e2ntului \u0218tefan, Olosigul (sau Villa Latinorum), posibil \u0219i Io\u0219ia (care apare consemnat documentar, e adev\u0103rat, \u00een anul 1261), a fost unul brutal. Impactul devastator a fost mult amplificat de refugierea \u00een interiorul fort\u0103re\u021bei a unei popula\u021bii numeroase, \u00eentre care \u201enenum\u0103rate femei nobile, at\u00e2t doamne, c\u00e2t \u0219i femei din popor (\u2026) deoarece era foarte vestit\u0103\u201d. Din p\u0103cate \u00eens\u0103 celebitatea ei era \u00eenso\u021bit\u0103, tocmai \u00een momentul \u00een care i se solicita s\u0103-\u0219i dovedeasc\u0103 t\u0103ria, de unele caren\u021be \u00een ceea ce prive\u0219te administrarea \u0219i men\u021binerea ei \u00een acei parametri care s\u0103-i asigure eficien\u021ba maxim\u0103. Rogerius, de pild\u0103, men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 o por\u021biune din zidul de ap\u0103rare era d\u0103r\u00e2mat, lu\u00e2ndu-se, \u00een prip\u0103, m\u0103suri pentru ridicarea unuia nou. Popula\u021bia care nu s-a putut refugia \u00een interiorul ei a fost ucis\u0103 cu s\u0103lb\u0103ticie: \u201eau omor\u00e2t at\u00e2t pe b\u0103rba\u021bi, c\u00e2t \u0219i pe femei, mai mari \u0219i mai mici, pe str\u0103zi, \u00een case \u0219i pe c\u00e2mpuri (\u2026). N-au cru\u021bat nici sexul, nici v\u00e2rsta\u201d. Comportamentul violent al atacatorilor f\u0103cea parte din strategia lor de lupt\u0103, menit\u0103 a \u00eentre\u021bine un sentiment de spaim\u0103 \u0219i insecuritate \u0219i a descuraja orice ripost\u0103. \u00cen acela\u0219i registru trebuie \u00eencadrat\u0103 \u0219i ac\u021biunea imediat\u0103 care a urmat acestui m\u0103cel, respectiv simularea retragerii (\u0219iretlic utilizat \u0219i \u00een cazul atac\u0103rii Rodnei). St\u00e2nd ascun\u021bi c\u00e2teva zile la o anumit\u0103 distan\u021b\u0103 de cetate, ei au reu\u0219it s\u0103 adoarm\u0103 vigilen\u021ba ap\u0103r\u0103torilor \u0219i supravie\u021buitorilor primului atac, \u00een mintea c\u0103rora a \u00eencol\u021bit g\u00e2ndul c\u0103 pericolul e ireversibil. Al doilea contact cu atacatorii a fost cel pu\u021bin la fel de violent: cunosc\u00e2nd punctul vulnerabil al cet\u0103\u021bii, mongolii au amplasat \u0219apte ma\u0219ini de r\u0103zboi \u201e\u0219i n-au \u00eencetat de a arunca \u00een zidul cel nou pietre, \u0219i ziua \u0219i noaptea, p\u00e2n\u0103 ce el n-a fost cu totul d\u0103r\u00e2mat\u201d. Prin bre\u0219a creat\u0103, mongolii au p\u0103truns \u00een interior. \u00centr-o prim\u0103 faz\u0103 a fost ucis\u0103 popula\u021bia masculin\u0103 (solda\u021bi, canonici) care a \u00eencercat s\u0103 opreasc\u0103 p\u0103trunderea. Doamnele din \u00eenalta societate, al\u0103turi de fetele lor \u0219i ale altor nobili, s-au retras \u00een biserica din interiorul fort\u0103re\u021bei, rezem\u00e2ndu-\u0219i ultimele speran\u021be \u00eentr-o interven\u021bie divin\u0103. Din motive insuficient clarificate, mongolii au prefarat s\u0103 incendieze l\u0103ca\u0219ul sf\u00e2nt. Furia lor \u0219i pofta de a acapara c\u00e2t mai multe bog\u0103\u021bii a putut fi st\u0103vilit\u0103, probabil, doar \u00eentr-o mic\u0103 m\u0103sur\u0103 de jefuirea mormintelor regale. \u201e\u0218i dup\u0103 ce au pr\u0103p\u0103dit toate, \u0219i dup\u0103 ce un miros de nesuportat a \u00eenceput s\u0103 exale din cadavrele celor mor\u021bi, s-au retras de aici \u0219i a r\u0103mas locul pustiu\u201d, avea s\u0103 conchid\u0103 Rogerius.<\/p>\n\n\n\n

Cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 amploarea devast\u0103rilor la nivelul \u00eentregului Bihor au fost substan\u021bial amplificate \u0219i de faptul c\u0103 o parte din popula\u021bia capabil\u0103 s\u0103 se opun\u0103 c\u0103l\u0103re\u021bilor asiatici a fost \u00eenrolat\u0103 \u00eentr-o armat\u0103 condus\u0103 de comitele B\u00e1cs \u0219i de Benedict, episcopul catolic de Oradea, pus\u0103 \u00een mi\u0219care spre a veni \u00een ajutorul armatei regelui Bela al IV-lea. Neput\u00e2nd a\u0219tepta sosirea acestui ajutor, acesta din urm\u0103 a trebuit s\u0103 primeasc\u0103 singur lupta, \u00eencheiat\u0103 cu o \u00eenfr\u00e2ngere zdrobitoare (la 11 aprilie, la Mohi, pe r\u00e2ul Saj\u00f3, un afluent al Tisei). Cu toate acestea, nu dislocarea acestor lupt\u0103tori explic\u0103 succesul armatelor mongole. Prin for\u021ba atacurilor lor c\u0103lare \u0219i prin rapida lor mobilitate, acestea au impus pretutindeni un blitzkrieg <\/em>(r\u0103zboi fulger) avant la lettre<\/em>, care a \u00eengenunchiat numeroase alte armate \u0219i a supus multe puncte \u00eent\u0103rite de pe harta Europei, unele \u00eenv\u0103luite \u00een haina ame\u021bitoare, dar \u0219i am\u0103gitoare, a faimei de inexpugnabilitate.<\/p>\n\n\n\n

Consecin\u021bele imediate ale marelui atac mongol asupra Oradiei \u0219i Bihorului trebuie c\u0103utate, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, \u0219i prin prisma efectelor psihologice pe care l-a avut asupra localnicilor contactul cu o popula\u021bie av\u00e2nd nu doar alt\u0103 cultur\u0103 \u0219i alte sisteme de valori, ci \u0219i alte tr\u0103s\u0103turi somatice. Coroborate cu violen\u021ba extrem\u0103 de care atacatorii au dat dovad\u0103, acestea din urm\u0103 au bulversat profund mentalit\u0103\u021bile martorilor atacului, dar \u0219i a urma\u0219ilor acestora.<\/p>\n\n\n\n

Nu exist\u0103 date concrete \u00een leg\u0103tur\u0103 cu pierderile de vie\u021bi omene\u0219ti, dar cu certitudine acestea au fost considerabile. Jefuirea tuturor bunurilor \u0219i r\u0103pirea animalelor a dus, pe spa\u021bii largi, la instalarea foametei. Moartea unor capi de familie a prilejuit apoi \u00eenstr\u0103inarea sau acapararea cu for\u021ba de c\u0103tre supravie\u021buitori a unor p\u0103m\u00e2nturi agricole, profit\u00e2ndu-se de haosul creat \u0219i de distrugerea multor acte de proprietate. Un astfel de caz este atestat documentar \u00een 1278 \u0219i face referire la un lot din zona localit\u0103\u021bii S\u0103cuieni. \u00cen alte regiuni ale Bihorului sunt consemnate ini\u021baitive de repopulare a unor sate, precum cea din 1268, prin care unui anume Cosma i se acord\u0103 \u201ep\u0103m\u00e2nturi pustii \u0219i lipsite de locuitori din vremea t\u0103tarilor\u201d.<\/a><\/p>\n\n\n\n

Distruse puternic de atacul mongol, Cetatea Oradiei \u0219i a\u0219ez\u0103rile care gravitau \u00een jurul acesteia \u00ee\u0219i vor reveni \u00eens\u0103 treptat-traptat. \u0218ocul produs de ciocnirea cu ace\u0219ti c\u0103l\u0103re\u021bi asiatici va genera o serie de ini\u021biative menite s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 vechea fort\u0103rea\u021b\u0103 cu una nou\u0103, capabil\u0103 s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 oric\u0103rui atac. Din cenu\u0219a asediului se va na\u0219te a\u0219adar o citadel\u0103 care avea s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 \u00een timp un bun renume \u00een acest col\u021b al Europei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ora\u0219 bogat, cu un prestigiu din ce \u00een ce mai bine conturat, cu o via\u021b\u0103 economic\u0103 \u0219i bisericeasc\u0103 \u00eenfloritoare, Oradea a avut ne\u0219ansa de a se afla pe direc\u021bia de \u00eenaintare spre apus a hoardelor dezl\u0103n\u021buite.<\/p>\n","protected":false},"author":102,"featured_media":3273,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[705,52],"tags":[707,708,642,590],"coauthors":[],"class_list":["post-3272","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-historia","category-rubrici","tag-historia","tag-ioan-ciorba","tag-nr-7-8-2021","tag-oradea"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/invazia-mongola-Thuroczy.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3272","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/102"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3272"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3272\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3276,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3272\/revisions\/3276"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3273"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3272"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3272"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3272"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=3272"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}