\u201eRomanul lui Ion Vianu are un fir epic limpede. \u00cen acela\u0219i timp, nu pu\u021bine sunt pasajele cu o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 sapien\u021bial\u0103 succint \u0219i misterios formulat\u0103, care dau stilului lui Ion Vianu o tensiune aforistic\u0103 \u0219i poematic\u0103. Asemenea pasaje mi-au sugerat c\u0103 autorul \u0219tie despre om \u0219i abisurile lui, precum \u0219i despre lumea sacrului o mul\u021bime de taine \u0219i c\u0103 de\u021bine nu pu\u021bine certitudini. Unele module ale romanului chiar asta sunt, medita\u021bii ori interoga\u021bii pe teme biblice… Direct\u0103 \u0219i frumoas\u0103, emo\u021bionant\u0103 prin ceea ce spune \u0219i prin ceea ce sugereaz\u0103, Paramneziile<\/em> lui Ion Vianu este o carte \u00abcoapt\u0103\u00bb ca un fruct pe creang\u0103. Ea distileaz\u0103 o experien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 \u00een care biograficul \u0219i livrescul sunt contopite \u0219i ne pune \u00een contact cu o personalitate de o mare distinc\u021bie sufleteasc\u0103 \u0219i de o mare \u00eeng\u0103duin\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de tot ce \u00eenseamn\u0103 fenomenul uman.\u201d (Marta Petreu)<\/p>\n\n\n\n \u201eNecredinciosul<\/em> \u2013 o juc\u0103rie romanesc\u0103 despre alteritate \u0219i despre procesul integr\u0103rii eului. Prozatorul rotunje\u0219te un ghem de semne \u0219i sensuri \u0219i arunc\u0103 cititorului un dumicat ispititor, incitant, rezistent la interpret\u0103ri ultime, greu de ruminat f\u0103r\u0103 rest… Povestitorul se joac\u0103 nest\u0103p\u00e2nit \u0219i inteligent cu ascult\u0103torul-cititor \u0219i \u00eel implic\u0103 \u00een amestecul inepuizabil de pove\u0219ti reale \u0219i inventate. De la arta deduc\u021biei la arta seduc\u021biei, Ion Vianu este, el \u00eensu\u0219i, un admirabil cuceritor. De Curte-Veche.\u201d (Irina Petra\u0219)<\/p>\n\n\n\n \u201eDac\u0103 traiectoria unui singur destin confirm\u0103 un Jurnal, aceea a mai multora trimite la mai complexa \u021bes\u0103tur\u0103 a unui roman. \u00cen Paramnezii<\/em>, trei alte destine se intersecteaz\u0103 cu al povestitorului, \u00eenchipuind figuri \u00eensetate de absolut \u2013 a prietenului care se sinucide \u00een deten\u021bie, spre a nu accepta eliberarea pe cau\u021biune turn\u0103toriei, a lui Djamil, apoi, pacientul magrebian care, de asemenea, se sinucide, c\u00e2nd \u00een\u021belege a fi intrat \u00eentr-o fund\u0103tur\u0103 f\u0103r\u0103 ie\u0219ire, \u00een fine a amicului swi\u021berian care, cu \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103, d\u0103 tot mai mult curs instinctelor totalitare. Sunt cazuri-limit\u0103 pe care surprinderea unei vie\u021bi \u00een punctul de trecere spre starea senioral\u0103 a senectu\u021bii \u0219i le \u00eensu\u0219e\u0219te, \u00eentru completarea propriei personalit\u0103\u021bi. Or, tocmai evolu\u021bia acesteia, str\u0103b\u0103t\u00e2nd straturile de timp prin evocarea unor segmente existen\u021biale, decide pigmentul final, d\u0103 respira\u021bie nara\u021biunii, dincolo de suflul ei secret, dup\u0103 noi, mai pre\u021bios \u00eenc\u0103. \u00abCe curioase sunt disper\u0103rile dostoievskiene \u00een decor alpin!\u00bb, exclam\u0103 eroul din Paramnezii<\/em>, p\u00e2n\u0103 la ultimul r\u00e2nd r\u0103mas f\u0103r\u0103 nume. \u00cen fapt, ele \u00eel urm\u0103resc pretutindeni pe cel plecat. Chiar c\u00e2nd se \u00eentoarce. Fiind cel care-\u0219i las\u0103 \u00een urm\u0103 umbra…\u201d (Barbu Cioculescu)<\/p>\n\n\n\n \u201eRomanul Necredinciosul<\/em> al lui Ion Vianu este o carte ale c\u0103rei sensuri rezoneaz\u0103 \u00een straturile cele mai ascunse ale con\u0219tiin\u021bei. Un roman psihologic al timpurilor noastre, percutant, cu umbre grave. Un roman despre c\u0103utarea Sinelui \u00een spatele m\u0103\u0219tilor, mai mult sau mai pu\u021bin transparente, pe care le poart\u0103 fiecare dintre noi, con\u0219tient sau nu.\u201d (Dana P\u00eervan-Jenaru)<\/p>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n \u2026atunci s-a petrecut apocalipsa mea personal\u0103 (tot a\u0219a va fi sf\u00e2r\u0219itul lumii: din cerul de cristal, deasupra Ierihonului, \u00eengerii cu tr\u00e2mbi\u021bele. Cumplitul va ap\u0103rea din cerul senin, omenirea uit\u00e2nd c\u0103 se preg\u0103tise de mult, c\u0103 fuseser\u0103 semne premerg\u0103toare): [\u2026]<\/p>\n\n\n\n Oare Mihu a murit pentru c\u0103 a spus \u201eda\u201c \u0219i a fost cuprins de o distrug\u0103toare remu\u0219care?<\/p>\n\n\n\n Sau obosise? \u2013 perspectiva unei prelungiri a pedepsei i-a fost insuportabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n A murit ca s\u0103 nu se tr\u0103deze sau s-a pedepsit el pe el pentru un moment de sl\u0103biciune? \u2013 conteaz\u0103 numai faptul c\u0103 punea un pre\u021b at\u00e2t de mare pe a fi tare<\/em>. Sigur e c\u0103 nu a pierdut momentul auto-anihil\u0103rii, atunci \u0219i acolo, nu aiurea-altc\u00e2ndva.<\/p>\n\n\n\n Se poate spune: era n\u0103scut pentru a rezista. Era geniul lui. [\u2026]<\/p>\n\n\n\n \u00cen\u021belegeam mai bine de ce m\u0103 hot\u0103r\u00e2sem, t\u00e2rziu, la cincisprezece ani de la aflarea mor\u021bii lui Mihu, s\u0103-mi p\u0103r\u0103sesc \u021bara. Proiectul de via\u021b\u0103 pe care-l f\u0103cusem mi se p\u0103ruse l\u00e2nced; devenea, de fapt, din ce \u00een ce mai gol. \u201eP\u0103strarea unui spa\u021biu interior\u201c era o iluzie, o minciun\u0103.<\/p>\n\n\n\n La urma urmelor, toat\u0103 teoria mea a \u201eVie\u021bii interioare\u201c se dovedise comod\u0103. Riscasem mici torturi de camer\u0103, intime. Pe deasupra, onoarea \u00eemi era salvat\u0103, fiindc\u0103 nu f\u0103cusem \u201eporc\u0103rii\u201c. El, opun\u00e2ndu-se f\u0103\u021bi\u0219 unor for\u021be brutale, colosale, fusese culcat pe patul de tortur\u0103, cel mare, greu, puturos. Cine e \u00een stare s\u0103-i judece suferin\u021ba? Mai rea pentru el, aduc\u00e2ndu-i pieirea, fusese ispita de-a c\u0103uta izb\u0103virea \u00eentr-o doctrin\u0103, o idee. Ideile, utopiile, c\u0103i oblice, c\u0103r\u0103ri ce se pierd, r\u0103t\u0103ciri. Devenea vulnerabil. Iluziile, pe care nu p\u0103rea s\u0103 le fi avut mai \u00eenainte, se puteau preface cu u\u0219urin\u021b\u0103 \u00een dezam\u0103giri; ceea ce s-a \u0219i \u00eent\u00e2mplat. Iar dezam\u0103girea este uneori o otrav\u0103.<\/p>\n\n\n\n Sau nu s-a convertit; a cedat la \u0219antaj.<\/p>\n\n\n\n Sau n-a cedat la \u0219antaj, ci n-a mai avut r\u0103bdare s\u0103 sufere.<\/p>\n\n\n\n Puteam s\u0103 m\u0103 compar cu el? \u2013 c\u00e2nd faci fa\u021b\u0103 prin trupul t\u0103u, c\u00e2nd refuzi minciuna nu ca un r\u0103sf\u0103\u021b, ci ca o jertf\u0103, c\u00e2nd exist\u0103 in tine nevoia jertfei, pentru a sim\u021bi c\u0103 exi\u0219ti, c\u00e2nd moartea \u00eens\u0103\u0219i e un exerci\u021biu de supravie\u021buire moral\u0103, nu e zdrobitoare superioritatea ta?<\/p>\n\n\n\n \u2014 Dar, \u00eemi mai spuneam, acest cult al rezisten\u021bei oarbe \u0219i al mor\u021bii nu era absurd? A rezista pentru a rezista?<\/p>\n\n\n\n Nu ajungeam s\u0103 aleg. Cine avusese dreptate? Moliciunea mea sau duritatea lui? Absen\u021ba lui de proiect ce devenise exaltare sau micul meu proiect, mica mea construc\u021bie ce avea s\u0103 \u00eenfrunte complica\u021bia vie\u021bii?<\/p>\n\n\n\n Hot\u0103r\u00e2sem o dat\u0103 pentru totdeauna, c\u00e2nd aflasem vestea mor\u021bii lui, c\u0103 el era steaua polar\u0103 <\/em>a existen\u021bei mele. \u00cen timp ce toate celelalte stele se mi\u0219c\u0103 pe bolta cereasc\u0103, de la apus la r\u0103s\u0103rit, din echinox \u00een echinox, steaua polar\u0103 e mereu \u00een acela\u0219i punct al cerului. Evenimentul dureros al dispari\u021biei lui era garantul moralei, un indemn spre a fi mai bun. Nu era lipsit de \u00eensemn\u0103tate tot ce f\u0103cusem, \u00eencerc\u0103rile de-a avea o meserie, o familie, de-a l\u0103sa o urm\u0103, de codobelc, pe necur\u0103\u021bia timpului. Dar, cu toat\u0103 modestia, str\u0103dania mea trebuia s\u0103 aib\u0103 un reper. Vitejia lui Mihu era acest reper.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Editura Polirom v\u0103 prezint\u0103 \u00een avanpremier\u0103 un fragment din romanul Paramnezii<\/i>, cuprins \u00een volumul File din arhiva indiferen\u021bei<\/i> de Ion Vianu<\/a>, care va ap\u0103rea \u00een cur\u00e2nd \u00een Seria de autor Ion Vianu<\/a>, edi\u021bie cartonat\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":101,"featured_media":3247,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[164,29],"tags":[170,703,704,128],"coauthors":[],"class_list":["post-3246","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-avanpremiere","category-fictiune","tag-avanpremiera","tag-file-din-arhiva-indiferentei","tag-ion-vianu","tag-polirom"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/File-din-arhiva-indiferentei-Seria-Ion-VIANU-cartonata-a.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3246","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/101"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3246"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3246\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3337,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3246\/revisions\/3337"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3247"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3246"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3246"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3246"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=3246"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n\n\n\n