{"id":3123,"date":"2021-10-11T19:29:49","date_gmt":"2021-10-11T16:29:49","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=3123"},"modified":"2021-10-11T19:29:55","modified_gmt":"2021-10-11T16:29:55","slug":"10-noi-titluri-imbogatesc-din-toamna-aceasta-portofoliul-colectiei-anansi-world-fiction","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=3123","title":{"rendered":"10 noi titluri \u00eembog\u0103\u021besc, din toamna aceasta, portofoliul colec\u021biei Anansi. World Fiction"},"content":{"rendered":"\n

Koba cel cumplit<\/em><\/strong>, o nou\u0103 traducere din opera lui Martin Amis<\/strong>, una dintre cele mai influente \u0219i mai inovatoare voci ale literaturii britanice moderne, \u0219i Darul<\/em><\/strong>, o nou\u0103 traducere din opera mult-\u00eendr\u0103gitei autoare americane Dr. Edith Eva Eger<\/strong>, se afl\u0103 pe lista c\u0103r\u021bilor sosite din tipografie \u0219i care urmeaz\u0103 s\u0103 plece \u00een cur\u00e2nd c\u0103tre libr\u0103riile din \u00eentreaga \u021bar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cartea lui Marin<\/strong> Amis<\/strong>, ap\u0103rut\u0103 \u00een traducerea din limba englez\u0103 a lui Radu Paraschivescu, este succesoarea celebrului volum de memorii, Experience<\/em>. \u00cen ea, Amis atac\u0103 lacuna central\u0103 a g\u00e2ndirii secolului XX: \u00eeng\u0103duin\u021ba intelectualilor occidentali \u00een fa\u021ba comunismului sovietic. \u00centre \u00eenceputul foarte personal \u0219i sf\u00e2r\u0219itul \u00een acela\u0219i registru, Amis ne ofer\u0103 probabil cele mai bune o sut\u0103 de pagini scrise vreodat\u0103 despre Stalin.<\/p>\n\n\n\n

Dr. Edith Eva Eger<\/strong>, iubit\u0103 de cititorii din \u00eentreaga lume datorit\u0103 bestsellerului interna\u021bional Alegerea<\/em>, revine cu un nou volum-terapie: Darul <\/em><\/strong>(traducere din limba englez\u0103 de Mihaela Apetrei), o carte \u00een care autoarea descrie 12 dintre cele mai teribile st\u0103ri \u0219i emo\u021bii pe care le-a tr\u0103it, printre care frica, durerea, m\u00e2nia, vinov\u0103\u021bia sau ru\u0219inea, \u0219i instrumentele pe care le-a descoperit pentru a putea face fa\u021b\u0103 acestor<\/p>\n\n\n\n

provoc\u0103ri universale. Oprah m\u0103rturisea c\u0103 pove\u0219tile lui Edith Eva Eger au schimbat-o pe vecie, iar Bill Gates cataloga noul volum drept \u201eexcep\u021bional\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen lista titlurilor care urmeaz\u0103 s\u0103 soseasc\u0103 \u00een toamna aceasta din tipografie se afl\u0103 dou\u0103 c\u0103r\u021bi semnate de doi dintre \u201ecandida\u021bii\u201d bine cota\u021bi la c\u00e2\u0219tigarea Nobelul literar din ultimii ani: scriitorul norvegian Jon Fosse<\/strong> \u0219i scriitorul maghiar L\u00e1szl\u00f3 Krasznahorkai<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Din opera lui Jon Fosse<\/strong>, prozator, poet \u0219i un foarte apreciat dramaturg, descris de criticii de la Le Monde <\/em>drept \u201eun Beckett al secolului XXI\u201d, va ap\u0103rea \u00een edi\u021bie rom\u00e2neasc\u0103 primul s\u0103u roman tradus \u00een limba rom\u00e2n\u0103: Numele cel\u0103lalt. Septologie I-II<\/em><\/strong> (traducere din limba norvegian\u0103 de Ovio Olaru), o explorare percutant\u0103 a condi\u021biei umane. Scris \u00eentr-un stil hipnotic, romanul pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii no\u021biunile de subiectivitate \u0219i de Sine, ceea ce \u00eel f\u0103cea pe cona\u021bionalul autorului, scriitorul Karl Ove Knausg\u00e5rd, s\u0103 afirme c\u0103 \u201eliteratura lui Jon Fosse \u00ee\u0219i absoarbe cititorul, a\u0219a cum v\u00e2ntul e \u00eenghi\u021bit de noapte\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Scriitorul maghiar L\u00e1szl\u00f3 Krasznahorkai<\/strong> va ap\u0103rea \u00een traducere \u00een colec\u021bia Anansi. World Fiction<\/strong> cu romanul \u00centoarcerea baronului Wenckheim<\/em><\/strong>, c\u00e2\u0219tig\u0103tor a dou\u0103 dintre cele mai titrate premii literare interna\u021bionale: Booker International 2015 \u0219i National Book Award 2019 \u2013 sec\u021biunea traduceri. \u201eApocaliptic, vizionar, nebunesc\u201d (Publishers Weekly<\/em>), \u201euna dintre realiz\u0103rile supreme ale literaturii contemporane\u201d (Paris Review<\/em>), romanul este o simfonie a confuziei, o \u00eenl\u0103n\u021buire de evenimente haotice \u00een care sunt angrena\u021bi politicieni de provincie \u0219i infractori m\u0103run\u021bi, dar \u0219i un straniu Profesor, un savant de renume mondial care cerceteaz\u0103 mu\u0219chiul de copac \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 se deta\u0219eze, \u00een izolare, de orice form\u0103 de g\u00e2ndire.<\/p>\n\n\n\n

Edi\u021bia \u00een limba rom\u00e2n\u0103, ap\u0103rut\u0103 \u00een traducere din limba maghiar\u0103, poart\u0103 semn\u0103tura lui Ildik\u00f3 G\u00e1bos-Foar\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Una dintre cele mai importante misiuni ale proiectului Anansi. World Fiction comunicate chiar de la debutul proiectului de Bogdan-Alexandru St\u0103nescu, coordonatorul colec\u021biei, \u00ee\u0219i vede \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u00eemplinirea prin ad\u0103ugarea \u00een portofoliu, toamna aceasta, al\u0103turi de numele lui L\u00e1szl\u00f3 Krasznahorkai, a \u00eenc\u0103 doi autori apar\u021bin\u00e2nd spa\u021biului Europei Centrale \u0219i de Sud-Est: Gheorghi Gospodinov<\/strong> \u0219i Kapka Kassabova<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Din opera lui Gheorghi Gospodinov, cel mai tradus \u0219i apreciat scriitor bulgar al momentului, va ap\u0103rea toamna aceasta \u00een traducere romanul Fizica triste\u021bii <\/em><\/strong>(traducere de C\u0103t\u0103lina Puiu) o evocare plin\u0103 de via\u021b\u0103 a Mitteleuropei aflate sub st\u0103p\u00e2nirea comunist\u0103. Cartea, adaptat\u0103 \u00eentr-un film de anima\u021bie, \u00een regia lui Theodore Ushev, c\u00e2\u0219tig\u0103tor a nu mai pu\u021bin de 14 premii interna\u021bionale, a fost recompensat\u0103 \u00een 2016 cu Premiul Jan Michalski pentru Literatur\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Kapka Kassabova<\/strong>, scriitoare n\u0103scut\u0103 \u00een Bulgaria, emigrat\u0103 \u00een timpul adolescen\u021bei \u00een Noua Zeeland\u0103 \u0219i stabilit\u0103 actualmente \u00een Sco\u021bia, apare \u00een traducere cu volumul Frontiera. C\u0103l\u0103torie spre marginea Europei<\/em><\/strong> (traducere din limba englez\u0103 de Ona Frantz). \u00cen acest excep\u021bional reportaj literar, Kapka Kassabova se \u00eentoarce \u00een Bulgaria, de unde a emigrat cu 25 de ani \u00een urm\u0103, pentru a explora zona de frontier\u0103 pe care fosta ei \u021bar\u0103 o \u00eemparte cu Turcia \u0219i Grecia, un teritoriu modelat de diferite for\u021be ale istoriei: imperialismul sovietic, Imperiul Otoman \u0219i, mai \u00eenainte, miturile \u0219i legendele imemoriale.<\/p>\n\n\n\n

Lui Jaume Cabr\u00e9<\/strong>, laureatul a numeroase premii interna\u021bionale \u0219i considerat unul dintre cei mai importan\u021bi scriitori catalani ai tuturor timpurilor, \u00eei va ap\u0103rea \u00een traducere romanul Confiteor<\/em><\/strong>, bestseller interna\u021bional, roman tradus \u00een 30 de \u021b\u0103ri, \u201eun roman monumental despre problema R\u0103ului\u201d (The Guardian<\/em>). Scris sub forma unei confesiuni finale a unui geniu ce \u0219tie c\u0103 urmeaz\u0103 s\u0103-\u0219i piard\u0103 cea mai pre\u021bioas\u0103 posesiune, mintea, aceast\u0103 capodoper\u0103 a literaturii europene \u00eencearc\u0103 imposibilul: s\u0103 coboare la r\u0103d\u0103cinile R\u0103ului \u0219i s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 de acolo nev\u0103t\u0103mat\u0103. O adev\u0103rat\u0103 aventur\u0103 estetic\u0103 \u0219i intelectual\u0103. Traducerea edi\u021biei \u00een limba rom\u00e2n\u0103 este semnat\u0103 de Jana Balacciu Matei.<\/p>\n\n\n\n

Mult-a\u0219teptata traducere \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a romanului distins anul trecut cu International Booker Prize, Nelini\u0219tea serii<\/em><\/strong> de Marieke Lucas Rijneveld<\/strong>, va ajunge \u00een libr\u0103riile rom\u00e2ne\u0219ti tot \u00een aceast\u0103 toamn\u0103. Carte lui Marieke Lucas Rijneveld, un roman pe cale s\u0103 fie tradus \u00een 37 de limbi, este debutul cel mai comentat al anului 2020: \u201eExcep\u021bional!\u201d (The Financial Times<\/em>). Cartea urm\u0103re\u0219te povestea unei familii care se ocup\u0103 cu cre\u0219terea vacilor \u00eentr-o zon\u0103 rural\u0103 nespecificat\u0103, un spa\u021biu unde inocen\u021ba se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu violen\u021ba \u00eentr-un mod brutal \u0219i intim, ghidul nostru fiind personajul narator, o feti\u021b\u0103 de 10 ani pe nume Jas, plin\u0103 de imagina\u021bie \u0219i curiozitate. Edi\u021bia \u00een limba rom\u00e2n\u0103 este tradus\u0103 din limba neerlandez\u0103 de C\u0103t\u0103lina O\u0219lobanu \u0219i Alexa Stoicescu.<\/p>\n\n\n\n

Proiectul Decameronul. 29 de povestiri noi din pandemie<\/em><\/strong>, un proiect ini\u021biat de editorii The New York Times Magazine<\/em>, se num\u0103r\u0103 de asemenea pe lista traducerilor aflate \u00een preg\u0103tire \u00een colec\u021bia Anansi. World Fiction din aceast\u0103 toamn\u0103. \u00cen martie 2020, editorii cunoscutei publica\u021bii de peste Ocean au ini\u021biat aceast\u0103 antologie, cu scopul de a aduna o colec\u021bie de povestiri scrise \u00een perioada \u00een care pandemia prin care trecem a devastat pentru prima dat\u0103 globul p\u0103m\u00e2ntesc. Cele 29 de povestiri originale, scrise de autori precum Margaret Atwood, Tommy Orange, Edwige Danticat, Colm T\u00f3ib\u00edn, Rachel Kushner sau David Mitchell, variaz\u0103 considerabil prin textur\u0103 \u0219i tonalitate, traduse \u00een limba rom\u00e2n\u0103 de Ona Frantz, Marin M\u0103laicu-Hondrari, Cerasela Barbone, Daniel Nicolescu, Simina Popa, Gheorghe Miletineanu \u0219i Alexandra Turcu.<\/p>\n\n\n\n

Lista nout\u0103\u021bilor ce stau s\u0103 apar\u0103 \u00een colec\u021bia Anansi. World Fiction p\u00e2n\u0103 la finalul acestei toamne include \u0219i o nou\u0103 edi\u021bie a unui roman-cult al literaturii universale. Este vorba de spre Meteorii<\/em><\/strong>, capodopera lui Michel Tournier<\/strong>, un roman de referin\u021b\u0103 pentru literatura francez\u0103 a secolului trecut. Noua edi\u021bie p\u0103streaz\u0103 excelenta traducere din limba francez\u0103 a regretatei Irina B\u0103descu.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
\n

ANANSI. World Fiction<\/strong> este cea mai recent\u0103 colec\u021bie dedicat\u0103 traducerilor din literatura universal\u0103 de pe pia\u021ba de carte din Rom\u00e2nia. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul \u0219i editorul Bogdan-Alexandru St\u0103nescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. A\u0219ezat\u0103 sub semnul lui Anansi, zeul african al pove\u0219tilor, colec\u021bia ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan \u2013 dedicat\u0103 literaturii actuale, Anansi. Clasic \u2013 un spa\u021biu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor \u2013 ce reune\u0219te eseuri literare, Anansi. Ego \u2013 seria dedicat\u0103 memorialisticii \u0219i Anansi. Blues \u2013 seria poeziei.<\/p>\n\n\n\n

Recent, colec\u021bia a marcat aniversarea unui an de la lansare, printr-un proiect \u00een cadrul c\u0103ruia cititorii sunt invita\u021bi s\u0103 devin\u0103 autori: \u201ePove\u0219tile ne apropie\u201d \u2013 detalii, pe http:\/\/blog.pandoram.ro\/.<\/p>\n<\/div><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Toamna aceasta, colec\u021bia Anansi. World Fiction<\/b> a Editurii Pandora M<\/b> adaug\u0103 \u00een portofoliu 10 noi titluri, c\u0103r\u021bi de o ampl\u0103 varietate tematic\u0103 \u0219i stilistic\u0103, multipremiate, semnate de nume de prim\u0103 m\u0103rime ale literaturii universale contemporane.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3124,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[65],"tags":[224,178],"coauthors":[],"class_list":["post-3123","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiri-si-anunturi","tag-anansi-world-fiction","tag-anunturi"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/10\/comunicat_anansi_noutati_toamna_2021.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3123","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3123"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3123\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3125,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3123\/revisions\/3125"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3124"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3123"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3123"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3123"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=3123"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}