{"id":2893,"date":"2021-08-17T19:45:13","date_gmt":"2021-08-17T16:45:13","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2893"},"modified":"2021-08-17T19:45:20","modified_gmt":"2021-08-17T16:45:20","slug":"istorie-si-simulare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2893","title":{"rendered":"Istorie \u0219i simulare"},"content":{"rendered":"\n
\"\"
Michael Shafir, Rom\u00e2nia Comunist\u0103 (1948-1985). O analiz\u0103 politic\u0103, economic\u0103 \u0219i social\u0103<\/em>, Editura Meteor Press, 2020<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Istoria istoriografiei ar trebui s\u0103 aib\u0103 rezervat un loc special \u00een istoriografie. Timpul schimb\u0103, desigur, perspectivele. Regimurile politice se succed \u0219i schimb\u0103rile duc la deschiderea arhivelor sau la anularea restric\u021biilor de cenzur\u0103 care \u00eei reduseser\u0103 la t\u0103cere sau limitaser\u0103 libertatea de exprimare a ziari\u0219tilor, politologilor \u0219i istoricilor. Ideologii \u0219i metode vechi cad \u00een uitare, altele noi, inovate sau importate, le iau locul. Studii de politologie curent\u0103 scrise cu decenii \u00een urm\u0103 devin, \u00een perspectiva timpului, documente istorice \u0219i concureaz\u0103 cu studiile despre perioadele trecute. Sunt interesante \u0219i informa\u021biile \u201eproaspete\u201d la origine, conservate \u00een capsula timpului \u00eentre copertele c\u0103r\u021bilor \u0219i care altfel poate s-ar fi pierdut \u00een uitare, dar mai ales punctul de vedere al epocii \u00een compara\u021bie cu viziunea istoric\u0103. Este cazul volumului Rom\u00e2nia comunist\u0103 (1948-1985). O analiz\u0103 politic\u0103, economic\u0103 \u0219i social\u0103<\/em>, ap\u0103rut \u00een 2020 la editura Meteor Press, care reprezint\u0103 o traducere, prima se pare, \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a unui studiu al lui Michael Shafir publicat \u00een 1985. Pe l\u00e2ng\u0103 alte diferen\u021be metodice \u0219i de abordare, republicarea unei astfel de analize comprehensive cu foarte pu\u021bine interven\u021bii editoriale \u0219i de con\u021binut (\u00een general note factuale legate de detalii) are un avantaj evident: evit\u0103 pericolele a ceea ce autorul nume\u0219te \u00een carte \u201etelescoparea istoriei\u201d, concept care acoper\u0103 rescrierea istoriei la nivel de filtrare a informa\u021biei \u0219i de metodologie, \u00een conformitate cu abord\u0103rile ideologice la mod\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cartea profesorului Michael Shafir propune o lectur\u0103 pasionant\u0103 din multe puncte de vedere. Edi\u021bia original\u0103 a fost scris\u0103 spre finalul unei perioade de aproape trei decenii \u00een care autorul a tr\u0103it \u00een Israel, perioad\u0103 care \u00eencepe la sf\u00e2r\u0219itul adolescen\u021bei \u0219i care include cea mai mare parte a form\u0103rii sale intelectuale, studiile \u0219i primele etape ale carierei sale academice, dar \u0219i experien\u021be de via\u021b\u0103 oarecum fire\u0219ti imigran\u021bilor \u00een Israel dar mai pu\u021bin obi\u0219nuite \u00een restul lumii: adaptarea la o societate, limb\u0103 \u0219i cultur\u0103 diferite, serviciul militar \u0219i participarea \u00een dou\u0103 r\u0103zboaie, implicarea \u00een mi\u0219carea politic\u0103 pentru pace \u00eentr-o \u021bar\u0103 amenin\u021bat\u0103 permanent de r\u0103zboaie. Multe dintre aceste detalii sunt prezentate \u00eentr-un amplu interviu pe care Shafir l-a acordat \u00een 2019 fostului s\u0103u coleg de la Europa Liber\u0103, regretatul Victor Eskenazy, interviu accesibil pe edi\u021bia moldoveneasc\u0103 a website-ului postului de radio. Capitolul de mul\u021bumiri al c\u0103r\u021bii acord\u0103 credit \u0219i recuno\u0219tin\u021b\u0103 unor persoane, universit\u0103\u021bi \u0219i centre de cercetare aflate \u00een majoritate la Tel Aviv \u0219i la Ierusalim. Volumul ap\u0103ruse ini\u021bial \u00een cadrul unei colec\u021bii de monografii care avea ca obiect de studiu regimurile marxiste ale anilor \u201980, analizate interdisciplinar (economic, politic, social, cultural), serie care \u00eel avea ca editor pe profesorul Bogdan Szajkowski de la University College din Cardiff. Michael Shafir semna contribu\u021bia despre Rom\u00e2nia \u00een aceast\u0103 serie, cu ambi\u021bia de a pune bazele unei \u0219tiin\u021be a \u201erom\u00e2nologiei\u201d care s\u0103 rivalizeze \u00een calitate dac\u0103 nu \u00een cantitate cu kremlinologia. Chiar dac\u0103 aceste ambi\u021bii nu s-au realizat dec\u00e2t foarte par\u021bial, acest studiu r\u0103m\u00e2ne una dintre cele mai serioase \u0219i mai comprehensive c\u0103r\u021bi despre Rom\u00e2nia publicate \u00een Occident \u00eenainte de c\u0103derea comunismului. Re-editarea actual\u0103 a ap\u0103rut cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului \u0219i Memoria Exilului Rom\u00e2nesc, traducerea (foarte bun\u0103, dar marcat\u0103 de c\u00e2teva mici sc\u0103p\u0103ri editoriale) fiind semnat\u0103 de Mihai-Dan Pavelescu. \u00cen anul public\u0103rii c\u0103r\u021bii, autorul avea s\u0103 r\u0103spund\u0103 propunerii postului de radio Europa Liber\u0103 de a deveni cercet\u0103tor \u0219i colaborator permanent (lucr\u00e2nd la sediile de la Munchen \u0219i Praga) iar \u00een anii \u201890 se va \u00eentoarce \u00een Rom\u00e2nia pentru a continua aici activit\u0103\u021bile de cercetare, publicistic\u0103 \u0219i mai ales cea academic\u0103, la Cluj.<\/p>\n\n\n\n

Am c\u0103utat \u00een carte semnele prevestitoare ale r\u0103sturn\u0103rilor istorice care aveau s\u0103 se petreac\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, la fel ca \u00een restul Europei, la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201980. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 sunt acestea vizibile? Michael Shafir nu este profet \u0219i nu face nicio prognoz\u0103 politic\u0103 \u00een acest sens. Nu se poate spune c\u0103 lipsesc indica\u021biile pentru cititorul atent, care examineaz\u0103 de exemplu tabelele care ar\u0103tau \u00eencetinirea cre\u0219terii economice sau deteriorarea nivelurilor de consum, devenite dramatice \u00een anii \u201980, \u00eens\u0103 nimic nu indica, \u00eenc\u0103, o criz\u0103 acut\u0103.<\/span> <\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Momentul \u00een care era scris\u0103 cartea era unul de cump\u0103n\u0103, la mijlocul deceniului care fusese martor la \u00eenceputul s\u0103u mi\u0219c\u0103rilor de protest din Polonia \u0219i cre\u0103rii sindicatului \u201eSolidaritatea\u201d \u0219i care avea s\u0103 se sf\u00e2r\u0219easc\u0103 prin pr\u0103bu\u0219irea regimurilor comuniste din Europa de R\u0103s\u0103rit. Regimul de la Bucure\u0219ti (ca s\u0103 folosesc exprimarea Europei Libere din acea perioad\u0103) p\u0103rea la apogeul stabilit\u0103\u021bii sau, dac\u0103 vre\u021bi, al stagn\u0103rii sale, destul pentru a fi considerat \u201eun caz de men\u021binere cu succes a sistemului\u201d. Voi reveni la acest aspect ceva mai t\u00e2rziu. Ceea ce mi se pare important de subliniat este faptul c\u0103 Michael Shafir nu beneficia \u00een perioada scrierii c\u0103r\u021bii de numeroasele contribu\u021bii ap\u0103rute \u00een anii urm\u0103tori \u0219i mai ales dup\u0103 1990, printre care Orizonturi ro\u0219ii<\/em> a lui Pacepa sau analizele politice \u0219i dezv\u0103luirile despre protipendada comunist\u0103 \u2013 inclusiv leg\u0103turile de familie \u2013 din c\u0103r\u021bile lui Vladimir Tism\u0103neanu. Cu at\u00e2t mai remarcabil\u0103 este diversitatea punctelor de observa\u021bie, profunzimea analizelor \u0219i rigurozitatea referin\u021belor. Sursele alternative preferate de Shafir sunt informa\u021biile statistice (de\u015fi nu este clar dac\u0103 informa\u021biile din surse rom\u00e2ne\u0219ti sunt confirmate sau amendate c\u00e2nd este necesar), publica\u021biile epocii, \u0219i c\u0103r\u021bi de analiz\u0103 ale unor \u201erom\u00e2nologi\u201d (ca s\u0103 \u00eemprumut exprimarea sa) str\u0103ini cum este politologul american Kenneth Jovitt (n. 1940) sau antropologul Steven Sampson de la Universitatea din Lund (Suedia). Cartea este \u00eenso\u021bit\u0103 de un aparat critic semnificativ, incluz\u00e2nd Notele \u0219i Bibliografia edi\u021biei originale.<\/p>\n\n\n\n

\"\"
Michael Shafir <\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Cele patru sec\u021biuni ale c\u0103r\u021bii se ocup\u0103 succesiv de istorie \u0219i tradi\u021bii politice, de sistemul politic, de economie \u0219i de structura social\u0103 \u0219i consecin\u021bele sale politice. Primul capitol reprezint\u0103 \u00een mare parte o introducere istoric\u0103 \u0219i el ocup\u0103 aproape un sfert din textul c\u0103r\u021bii, dar cred c\u0103 cititorul nu are motive s\u0103 regrete deoarece el ofer\u0103 o succint\u0103 dar foarte semnificativ\u0103 trecere \u00een revist\u0103 a unui secol de istorie a Rom\u00e2niei, de la revolu\u021bia din 1848 p\u00e2n\u0103 la preluarea puterii de c\u0103tre comuni\u0219ti. Accentul este pus pe istoria mi\u0219c\u0103rii socialiste \u0219i aceast\u0103 focalizare este perfect justificat\u0103, deoarece o mare parte din politicile Partidului Comunist din perioada \u00een care s-a aflat la conducerea \u021b\u0103rii \u00ee\u0219i au originea \u00een istoria convulsionat\u0103 a firavei mi\u0219c\u0103ri socialiste \u0219i a \u0219i mai minusculei mi\u0219c\u0103ri comuniste dinainte de 1944. \u00cen condi\u021biile \u00een care genera\u021bia pa\u0219optist\u0103 fusese \u00een principal motorul revolu\u021biei na\u021bionale dar mai pu\u021bin o militant\u0103 pentru revolu\u021bie social\u0103, a revenit istoric, \u00een aprecierea autorului, ideologiei socialiste sarcina de a umple cu con\u021binut pr\u0103pastia dintre formele importate ale democra\u021biei liberale \u0219i fondul subdezvolt\u0103rii \u0219i al conservatorismului social. Faptul c\u0103 principalii promotori ai socialismului \u00een Rom\u00e2nia (Dobrogeanu-Gherea, Racovski) au fost refugia\u021bi de alte na\u021bionalit\u0103\u021bi, adu\u0219i de istoria personal\u0103 sau de \u00eent\u00e2mplare \u00een t\u00e2n\u0103rul regat, a f\u0103cut ca socialismul s\u0103 fie perceput \u00eenc\u0103 din primii s\u0103i ani de existen\u021b\u0103 ca o mi\u0219care str\u0103in\u0103, o ideologie de import. Lui Constantin Dobrogeanu-Gherea i se dedic\u0103 o analiz\u0103 destul de detaliat\u0103 \u0219i merite speciale \u0219i \u00een a sesiza decalajele \u00eentre \u201epays l\u00e9gal\u201d \u0219i \u201epays r\u00e9el\u201d, dar \u0219i identificarea componentelor imperialiste ale influen\u021bei ruse\u0219ti, \u00een pofida sau tocmai datorit\u0103 faptului c\u0103 era n\u0103scut \u00een Rusia \u021barist\u0103. Aceast\u0103 caracteristic\u0103 avea s\u0103 fie accentuat\u0103 \u00een perioada interbelic\u0103 \u0219i mai ales dup\u0103 ce proasp\u0103t formatul Partid Comunist avea s\u0103 se afilieze Interna\u021bionalei a III-a \u0219i s\u0103 adopte o linie anti-rom\u00e2neasc\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te problema na\u021bional\u0103. Michael Shafir documenteaz\u0103 cu date precise problemele componen\u021bei numerice \u0219i etnice a minusculului partid comunist dinainte de 23 August \u0219i pune \u00een eviden\u021b\u0103 cauzele datorit\u0103 c\u0103rora o mare parte a tineretului radicalizat al vremii s-a \u00eendreptat c\u0103tre ideologia legionar\u0103, mai degrab\u0103 dec\u00e2t spre marxism. Trecerea istoric\u0103 \u00een revist\u0103 legat\u0103 de perioada dinainte de comunism se \u00eencheie cu analiza evenimentelor de la 23 august 1944, un veritabil caz de studiu al fenomenului istoriografiei telescopate.<\/p>\n\n\n\n

Analizei detaliate a compromisurilor diferitelor p\u0103turi sociale \u0219i \u00een special a intelectualit\u0103\u021bii \u0219i a lipsei unei diziden\u0163e reale (cu ilustra excep\u021bie a lui Paul Goma) \u00eei lipse\u0219te cred men\u021bionarea influen\u021bei sistemului de supraveghere \u0219i dela\u021biune pus la punct de Securitate, care a \u021binut sub teroare practic \u00eentreaga popula\u021bie a \u021b\u0103rii, chiar \u0219i \u00een perioadele aparent mai relaxate. Aceasta se adaug\u0103, cred, oportunismului, bizantinismului \u0219i corup\u021biei endemice ridicate la rang de tradi\u021bie istoric\u0103.<\/span><\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Michael Shafir pune fenomenele politice petrecute \u00een Rom\u00e2nia comunist\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu sf\u00e2r\u0219itul primului deceniu de la preluarea puterii sub semnul a dou\u0103 fenomene principale \u2013 reorientarea de la interna\u021bionalism spre na\u021bional-comunism \u0219i schimbarea simulat\u0103. Primul este o consecin\u021b\u0103 a procesului de corectare de traiectorie, cu scopul \u0219tergerii imaginii de agentur\u0103 str\u0103in\u0103 a partidului comunist \u0219i a necesit\u0103\u021bii dob\u00e2ndirii unei legitimit\u0103\u021bi istorice prin alinierea politicii na\u021bionale cu liniile na\u021bionaliste tradi\u021bionale ale istoriei politice rom\u00e2ne\u0219ti. Al doilea este un proces de adaptare similar celor prin care au trecut \u0219i alte partide comuniste \u0219i \u021b\u0103ri din Europa de Est, afi\u0219\u00e2nd o aparent\u0103 democratizare \u0219i \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 amortizeze efectele seismelor produse de schimb\u0103rile violente ale ordinii sociale. \u00cen fapt, \u00een tradi\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 este vorba despre o alt\u0103 \u00eencarnare a fenomenului formelor f\u0103r\u0103 fond, cu c\u00e2teva inova\u021bii specifice. Pe l\u00e2ng\u0103 \u201econducerea colectiv\u0103\u201d, introdus\u0103 temporar \u0219i de Gheorghiu-Dej, \u0219i de Ceau\u0219escu pentru perioade limitate de timp, observ\u0103m de exemplu folosirea \u201ecreatoare\u201d a principiului \u201erota\u021biei cadrelor\u201d, cu scopul de a preveni apari\u021bia vreunei personalit\u0103\u021bi alternative care s\u0103 pun\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii controlul la v\u00e2rf al sistemului. Shafir subliniaz\u0103 continuitatea ideologic\u0103 a perioadelor Dej \u0219i Ceau\u0219escu \u0219i demonstreaz\u0103 argumentat c\u0103 originea direc\u021biilor principale ale politicii de partid \u0219i de stat din deceniile comunismului se afl\u0103 \u00een traumele istorice ale mi\u0219c\u0103rii socialiste \u0219i comuniste. Diversiunea na\u021bionalist\u0103 anti-sovietic\u0103 \u0219i anti-maghiar\u0103 exploateaz\u0103 tr\u0103s\u0103turi ale tradi\u021biei politice rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i conflictele istorice cu vecinii Rom\u00e2niei, permi\u021b\u00e2nd o repozi\u0163ionare care este amplificat\u0103 \u00een ultimele decenii prin transformarea partidului comunist \u00een partid de mase (3,5 milioane de membri \u00een 1984, c\u00e2nd a fost scris\u0103 cartea, 4 milioane \u00een 1989, anul pr\u0103bu\u0219irii regimului). Anxietatea frac\u021bionismului \u2013 fenomen care lovise istoric \u00een credibilitatea \u0219i eficien\u021ba mi\u0219c\u0103rii socialiste \u0219i comuniste \u2013 este transformat\u0103 \u00een forme extreme \u0219i ridicole ale unui cult al personalit\u0103\u021bii aproape f\u0103r\u0103 egal \u00een comunismul post-stalinist interna\u0163ional. Reformismul sistemului este canalizat spre na\u021bional-comunism \u0219i reformatorul simulat Ceau\u0219escu aplica intern probabil cea mai dogmatic\u0103 linie leninist\u0103 din Europa R\u0103s\u0103ritean\u0103, ceea ce \u00eel f\u0103cea tolerabil liderilor sovietici de-a lungul \u00eentregii perioade c\u00e2t a fost la conducere.<\/p>\n\n\n\n

Istoria Rom\u00e2niei comuniste este \u00een mare parte istoria partidului conduc\u0103tor, dar multe dintre detaliile luptelor interne erau ascunse \u00een spatele propagandei \u0219i al cenzurii. Atunci c\u00e2nd este vorba despre fenomenele economice, Shafir \u00ee\u0219i bazeaz\u0103 argumenta\u021biile pe informa\u021bii statistice, pentru descrierea structurilor administrative \u0219i a sistemului politic legal pe documente oficiale \u0219i legisla\u021bie, atunci c\u00e2nd se refer\u0103 la via\u021ba social\u0103 pe publica\u021biile tip\u0103rite \u00een presa rom\u00e2neasc\u0103 dar \u0219i pe informa\u021bii primite de la pu\u021binii diziden\u021bi sau cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni care reu\u0219eau s\u0103 comunice cu exteriorul, iar \u00een ceea ce prive\u0219te via\u021ba cultural\u0103 pe c\u0103r\u021bile publicate \u00een Rom\u00e2nia sau \u00een exil. \u00cen general \u00eens\u0103, sursele alternative din afara Rom\u00e2niei sunt pu\u021bin folosite, iar exilul rom\u00e2nesc \u2013 cel politic \u0219i cel intelectual \u2013 nu este studiat, fiind considerat probabil \u00een afara scopului lucr\u0103rii. Imaginea pe care \u015fi-o formeaz\u0103 cititorul este complex\u0103 \u0219i comprehensiv\u0103, dar totu\u0219i, din perspectiva celui care a tr\u0103it p\u00e2n\u0103 \u00een 1984, timp de 31 de ani, \u00een Rom\u00e2nia \u0219i a lecturilor care au urmat de atunci, mi s-a p\u0103rut c\u0103 lipsesc c\u00e2teva capitole sau fa\u021bete importante.\u00a0 Analizei detaliate a compromisurilor diferitelor p\u0103turi sociale \u0219i \u00een special a intelectualit\u0103\u021bii \u0219i a lipsei unei diziden\u0163e reale (cu ilustra excep\u021bie a lui Paul Goma) \u00eei lipse\u0219te cred men\u021bionarea influen\u021bei sistemului de supraveghere \u0219i dela\u021biune pus la punct de Securitate, care a \u021binut sub teroare practic \u00eentreaga popula\u021bie a \u021b\u0103rii, chiar \u0219i \u00een perioadele aparent mai relaxate. Aceasta se adaug\u0103, cred, oportunismului, bizantinismului \u0219i corup\u021biei endemice ridicate la rang de tradi\u021bie istoric\u0103 \u2013 \u0219i este posibil ca Shafir, tr\u0103ind vreme de decenii \u00een afara hotarelor sistemului, s\u0103 nu fi fost con\u0219tient de propor\u021biile \u0219i amploarea fenomenului chiar \u0219i \u00een anii ’80. (Cazul Gheorghe Ursu avea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple la c\u00e2teva luni dup\u0103 publicarea edi\u021biei din 1985 a c\u0103r\u021bii). Atunci c\u00e2nd vorbe\u0219te despre rela\u021biile externe ale Rom\u00e2niei cu Israelul \u0219i cu Republica Federal\u0103 German\u0103 \u0219i influen\u021ba acestora asupra emigr\u0103rilor cet\u0103\u021benilor rom\u00e2ni apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor evreiasc\u0103 \u0219i german\u0103, Shafir nu men\u021bioneaz\u0103 \u201ecomer\u021bul\u201d cu emigran\u021bi practicat de regim. S-ar putea \u00een acest caz ca autorul s\u0103 fi evitat s\u0103 includ\u0103 subiecte care circulau pe atunci sub form\u0103 de zvonuri dar nu erau confirmate de documente sau publica\u021bii independente. The Ransom of the Jews<\/em> (\u201eR\u0103scump\u0103rarea evreilor\u201d) a lui Radu Ioanid avea s\u0103 apar\u0103 doar \u00een 1990. \u00cen fine, atunci c\u00e2nd vorbe\u0219te despre cultur\u0103, Shafir se refer\u0103 aproape exclusiv la literatur\u0103, omi\u021b\u00e2nd alte ramuri \u0219i manifest\u0103rile de rezisten\u021b\u0103 prin cultur\u0103 \u2013 timide, dar nu inexistente \u2013 din filosofie, teatru, film sau artele plastice.<\/p>\n\n\n\n

La 10 martie 1985 murea liderul sovietic Cernenko \u0219i \u00een locul s\u0103u era ales la conducerea PCUS \u0219i a Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov. Putem trage de aici concluzia indirect\u0103 c\u0103 pr\u0103bu\u0219irea sistemului comunist din Rom\u00e2nia a fost determinat\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 de cauze externe \u2013 \u0219i probabil c\u0103 nu vom gre\u0219i prea mult. <\/span><\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Am c\u0103utat \u00een carte semnele prevestitoare ale r\u0103sturn\u0103rilor istorice care aveau s\u0103 se petreac\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, la fel ca \u00een restul Europei, la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201980. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 sunt acestea vizibile? Michael Shafir nu este profet \u0219i nu face nicio prognoz\u0103 politic\u0103 \u00een acest sens. Nu se poate spune c\u0103 lipsesc indica\u021biile pentru cititorul atent, care examineaz\u0103 de exemplu tabelele care ar\u0103tau \u00eencetinirea cre\u0219terii economice sau deteriorarea nivelurilor de consum, devenite dramatice \u00een anii \u201980, \u00eens\u0103 nimic nu indica, \u00eenc\u0103, o criz\u0103 acut\u0103. Sarcina pl\u0103\u021bii datoriei externe preconizat\u0103 de Ceau\u0219escu \u0219i de conducerea de partid a fost \u00eendeplinit\u0103 \u00een 1989 cu sacrificii uria\u0219e din partea popula\u021biei \u0219i cu tensionarea \u0219i deformarea \u00eentregului sistem agro-industrial. \u00cen paralel, cultul personalit\u0103\u021bii, combinat cu nepotismul \u0219i domina\u021bia familiei Ceau\u0219escu, ia propor\u021bii fantasmagorice, care \u00eei fac pe observatorii str\u0103ini s\u0103 adopte termenul de \u201ecomunism dinastic\u201d pentru a descrie fenomenele. Proiectul megaloman care a dus la distrugerea aproape complet\u0103 a centrului istoric al Bucure\u015ftiului \u0219i construc\u021bia monstruosului (sau monumentalului dup\u0103 unele gusturi) \u201ePalat al Poporului\u201d (numele ini\u021bial al actualului Palat al Parlamentului) nu este acoperit \u00een carte, de\u015fi el \u00eencepuse de c\u00e2\u021biva ani. Nu sunt men\u021bionate nici c\u00e2teva dintre succesele reale ale regimului \u2013 generalizarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului gratuit, sistemul medical de asemenea gratuit, la un bun nivel profesional, de\u0219i deficitar \u00een dotare. Influen\u021bele externe nu sunt omise, \u00een special atunci c\u00e2nd este vorba despre mi\u0219carea sindical\u0103 \u201eSolidaritatea\u201d din Polonia, dar evenimentul care a schimbat macazul istoriei s-a petrecut practic simultan cu apari\u021bia primei edi\u021bii a c\u0103r\u021bii. La 10 martie 1985 murea liderul sovietic Cernenko \u0219i \u00een locul s\u0103u era ales la conducerea PCUS \u0219i a Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov. Putem trage de aici concluzia indirect\u0103 c\u0103 pr\u0103bu\u0219irea sistemului comunist din Rom\u00e2nia a fost determinat\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 de cauze externe \u2013 \u0219i probabil c\u0103 nu vom gre\u0219i prea mult.<\/p>\n\n\n\n

Am fost pu\u021bin surprins de capitolul final al c\u0103r\u021bii, bazat pe o comunicare \u0219tiin\u021bific\u0103 f\u0103cut\u0103 \u00een 2017, care se intituleaz\u0103 \u201eSchimbarea simulat\u0103: ieri, azi, m\u00e2ine\u201d. Exist\u0103 aici c\u00e2teva complet\u0103ri importante \u0219i ajust\u0103ri care includ o dezvoltare a rolului ortodoxiei \u0219i a temei externaliz\u0103rii responsabilit\u0103\u021bii (vinov\u0103\u021biei). Dar \u0219i acestea par s\u0103 \u021binteasc\u0103 mai mult spre perioadele care ies din scopul c\u0103r\u021bii, c\u0103ci o mare parte a epilogului este dedicat\u0103 dezvolt\u0103rii tezei dup\u0103 care \u201eschimbarea simulat\u0103\u201d reprezint\u0103 o constant\u0103 istoric\u0103 perpetuat\u0103 \u00een evolu\u021biile politice de dup\u0103 1990. Nu contest nici valabilitatea acestei teze \u0219i nici argumenta\u021bia, observ doar c\u0103 ea este \u00een afara scopului lucr\u0103rii \u0219i c\u0103 analizele unor fenomene ale perioadei de tranzi\u021bie, cum a fost dispari\u021bia peste noapte a unui partid care num\u0103ra patru milioane de membri, merit\u0103 un tratament detaliat \u00een lucr\u0103ri separate. Rom\u00e2nia comunist\u0103 (1948-1985)<\/em> este o lucrare complex\u0103 \u0219i remarcabil\u0103 din multe puncte de vedere. Analiza comparativ\u0103 a perspectivelor istorice se va scrie, poate, de c\u0103tre autor sau de c\u0103tre al\u021bii, \u00eentr-o edi\u021bie viitoare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Shafir subliniaz\u0103 continuitatea ideologic\u0103 a perioadelor Dej \u0219i Ceau\u0219escu \u0219i demonstreaz\u0103 argumentat c\u0103 originea direc\u021biilor principale ale politicii de partid \u0219i de stat din deceniile comunismului se afl\u0103 \u00een traumele istorice ale mi\u0219c\u0103rii socialiste \u0219i comuniste.<\/p>\n","protected":false},"author":35,"featured_media":2895,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[601],"tags":[216,602,553],"coauthors":[],"class_list":["post-2893","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-note-de-lectura","tag-dan-romascanu","tag-note-de-lectura","tag-nr-6-2021"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/shafir_romania_comunista.png","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2893","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/35"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2893"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2893\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2896,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2893\/revisions\/2896"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2895"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2893"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2893"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2893"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=2893"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}