{"id":2852,"date":"2021-08-15T15:06:43","date_gmt":"2021-08-15T12:06:43","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2852"},"modified":"2021-08-18T23:44:27","modified_gmt":"2021-08-18T20:44:27","slug":"rosia-montana-duhul-aurului-muzeul-tarii-crisurilor-oradea-iunie-2021","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2852","title":{"rendered":"Ro\u0219ia Montan\u0103: Duhul Aurului Muzeul \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor, Oradea, iunie, 2021"},"content":{"rendered":"\n
Ivan Rous<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n
Spre finalul anilor 1990, Ro\u0219ia Montan\u0103 a devenit \u021binta predilect\u0103 a fotografilor documentari\u0219ti. Ce face locul at\u00e2t de special nu este doar aurul \u0219i argintul, ci mai degrab\u0103 cultura material\u0103 \u0219i spiritual\u0103 a locului, mo\u0219tenire grea \u0219i civilizatoare peste care e greu de trecut.<\/p>\n\n\n\n
A documenta din punct de vedere fotografic Ro\u0219ia Montan\u0103 la vremea maximei sale efervescen\u021be sociale, c\u00e2nd nu doar zona, ci \u00eentreaga \u021bar\u0103 era divizat\u0103 de proiectul Gold Corporation, e ca \u0219i cum \u021bi-ai aprinde paie \u00een cap. Orice individ cu aparat foto ag\u0103\u021bat de g\u00e2t era privit piezi\u0219 \u0219i \u00eentrebat direct: \u201eDumneata ce fotografiezi? E\u0219ti pro sau contra?\u201d<\/p>\n\n\n\n
\u00cen 2006, grupul fotografic \u201e7 Zile\u201d semna un contract cu compania canadian\u0103 pentru a documenta realitatea de suprafa\u021b\u0103 a zonei. Contractul nu prevedea nicio ingerin\u021b\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te libertatea de expresie a fotografilor, astfel c\u0103 fiecare dintre ei a pozat ne\u00eengr\u0103dit. Opt dintre cei mai buni fotografi din Rom\u00e2nia, c\u0103rora li s-a al\u0103turat un ucrainean \u0219i un austriac, \u00eentr-o comun\u0103 care, la vremea respectiv\u0103, cu toate cele 15 c\u0103tune \u00eempreun\u0103 nu \u00eensuma mai mult de 3000 de locuitori, \u00eensemna un desant. C\u00e2t de ofertant trebuia s\u0103 fie locul pentru ca imaginile celor zece fotografi s\u0103 nu devin\u0103 repetitive? Riscul era s\u0103 avem aproximativ acelea\u0219i cadre, dar dintr-un punct de sta\u021bie diferit. \u201e7 Zile\u201d avea deja o experien\u021b\u0103 de \u0219apte ani \u00eempreun\u0103 \u0219i \u0219tia cum s\u0103 gestioneze o asemenea situa\u021bie: documentarea a fost \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 pe subteme \u0219i timp de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 fiecare \u0219i-a urm\u0103rit traiectul stabilit, cu foarte rare interferen\u021be \u00eentre subiecte. <\/p>\n\n\n\n
A rezultat cel mai consistent proiect fotografic derulat la Ro\u0219ia Montan\u0103 \u0219i cea mai solid\u0103 documentare vizual\u0103 din c\u00e2te s-au f\u0103cut p\u00e2n\u0103 atunci \u0219i de atunci \u00eencoace. E o munc\u0103 aproape \u201einstitu\u021bionalizat\u0103\u201d, mult dincolo de orice alte abord\u0103ri tematice.<\/span><\/p><\/blockquote>\n\n\n\n
\u0218apte dintre cei zece membri ai grupului sunt prezen\u021bi \u00een expozi\u021bia organizat\u0103 recent de Muzeul \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor din Oradea: Cosmin Bumbu\u021b, Petru\u021b C\u0103linescu, Bogdan Croitoru, Vasile Dorol\u021bi, Silviu Ghe\u021bie, Gicu \u0218erban \u0219i Oleg Tishkovets<\/strong> (Ucraina). Lor li se adaug\u0103 Ivan Rous<\/strong> (Cehia), care devoaleaz\u0103 geologia locului, faimoasele galerii subterane fiind surprinse pentru prima dat\u0103 de un fotograf profesionist, echipat cu tot ce e necesar pentru a str\u0103bate mai bine de un deceniu r\u0103nile ad\u00e2nci ale scoar\u021bei p\u0103m\u00e2ntului. 150 de kilometri de galerii, dintre care \u0219apte kilometri de pe vremea Daciei \u0219i Imperiului Roman. At\u00e2ta m\u0103soar\u0103 ast\u0103zi catacombele de poveste din zona Ro\u0219ia Montan\u0103. Un teritoriu sfredelit excesiv \u00een c\u0103utarea unei alchimii a fericirii \u0219i bun\u0103st\u0103rii materiale.<\/p>\n\n\n\n
Fiecare dintre cei opt fotografi a v\u0103zut, evaluat \u0219i interpretat \u00een manier\u0103 proprie reperele identificabile \u0219i lecturabile ale locului. Majoritatea formulelor de expresie se situeaz\u0103 \u00een zona fotografiei documentare de excelent\u0103 calitate, cu o u\u0219oar\u0103 virare c\u0103tre simbol \u0219i alegorie \u00een cazul unora dintre ei, rezultatul unor abord\u0103ri experimentale subiective. Putem \u00eens\u0103 vorbi f\u0103r\u0103 echivoc despre un lexic al imaginii u\u0219or identificabil pentru privitor, nimic criptat, \u00een care compozi\u021bia, cromatica, mesajul vizual, impactul scenelor se percep lejer. Fotografia lor func\u021bioneaz\u0103 ca o transparen\u021b\u0103 limitat-selectiv\u0103, nefiind doar o interpretare limitat-selectiv\u0103 a realit\u0103\u021bii, c\u0103ci ceea ce vedem \u00een imagini avem certitudinea c\u0103 a existat \u0219i c\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat la un moment dat. \u00cen fotografia documentar\u0103, poleiala ori deturnarea realit\u0103\u021bii, ante sau post-fotografie, desfiin\u021beaz\u0103 rela\u021bia inocent\u0103 stabilit\u0103 ab initio \u0219i de jure \u00eentre aparatul foto \u0219i lume.<\/p>\n\n\n\n
Cosmin Bumbu\u021b<\/strong>, singurul fotograf rom\u00e2n c\u00e2\u0219tig\u0103tor de categorie la cel mai mare concurs de fotografie din lume, Sony World Photography Awards, abordeaz\u0103 exhaustiv Ro\u0219ia Montan\u0103. Nimic nu-i scap\u0103 pe segmentul s\u0103u. Documentarea singurei exploat\u0103ri miniere care mai func\u021biona \u00eenc\u0103 \u00een localitate o face cu ochii larg deschi\u0219i. Pune \u00een centru omul \u0219i contextul existen\u021bei sale. Fotografiaz\u0103 \u00een toate momentele importante ale zilei, diminea\u021ba, peste zi, seara, noaptea, la munc\u0103, \u00een vestiar, \u00een momentele de relaxare ale muncitorilor. Pluseaz\u0103 cu oameni ai locului, pasageri incidentali sau nu \u00een zona de interes. Fotografiaz\u0103 vigilent \u0219i anticipativ, atent la compozi\u021bie \u0219i starea lucrurilor. Dinamic \u00een imaginile de zi, pictural \u00een cele de noapte. Este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 o fotografie-far care ghideaz\u0103 \u0219i care indic\u0103 siguran\u021b\u0103, calm, valoare.<\/p>\n\n\n\n
Excelent documentarist, r\u0103bd\u0103tor, atent \u0219i avizat, Petru\u021b C\u0103linescu<\/strong> este \u0219i un maestru al compozi\u021biei. Rareori vreo imagine a sa las\u0103 goluri de informa\u021bie \u00een cadru. Spectatorul este plimbat dintr-o parte \u00een alta a scenei, invitat s\u0103 descopere coresponden\u021bele care p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 creeaz\u0103 dinamica, emo\u021bia, dar \u0219i \u00een\u021belesul imaginii. Seria sa de la Ro\u0219ia Montan\u0103 intr\u0103 \u00een aceste coordonate. Plusul \u00eel aduce c\u00e2te un portret mai mult sau mai pu\u021bin close up, care umple cadrul \u0219i face radiografia unei comunit\u0103\u021bi la un moment dat.<\/p>\n\n\n\n
Seria lui Bogdan Croitoru<\/strong> este rezultatul unei abord\u0103ri experimentale subiective \u00een care vizualul este mai degrab\u0103 suport pentru st\u0103rile \u0219i emo\u021biile autorului \u00een raport cu controversele iscate de proiectele de exploatare minier\u0103 din zon\u0103 la vremea realiz\u0103rii fotografiilor. Portofoliul s\u0103u include discrete inser\u021bii de fotografie abstract\u0103 \u0219i o u\u0219oar\u0103 not\u0103 de pictorialism la final.<\/p>\n\n\n\n
Vasile Dorol\u021bi<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n
Vasile Dorol\u021bi<\/strong> \u0219i-a fixat ca \u021bint\u0103 la Ro\u0219ia Montan\u0103 centrul localit\u0103\u021bii. Un fel de \u201eAxis Mundi\u201d al mitologiei populare, cu c\u00e2rciuma cap-compas, unde se dezbate mersul lumii \u0219i unde se \u00eentretaie destine \u0219i pove\u0219ti despre duhul aurului. Scurtele \u0219i rarele evad\u0103ri din subtem\u0103 l-au purtat \u00eens\u0103 \u0219i pe la carierele dimprejur sau pe la locurile de joac\u0103 ale copiilor. Seria sa este despre atmosfer\u0103 \u0219i despre oamenii locului, pe care-i surprinde deseori de aproape, u\u0219or hiperboliza\u021bi, aceasta fiind una dintre amprentele stilistice ale fotografiei sale.<\/p>\n\n\n\n
Martor vigilent \u0219i fotograf inspirat, Silviu Ghe\u021bie<\/strong> reu\u0219e\u0219te s\u0103 decupeze de fiecare dat\u0103 fr\u00e2nturi semnificative de via\u021b\u0103 urban\u0103 \/ rural\u0103, aparent disparate \u00eentre ele. Toate alc\u0103tuiesc un portret nefardat, dramatic, ironic sau plin de umor al lumii care ne \u00eenconjoar\u0103. Fotograful b\u0103im\u0103rean g\u0103se\u0219te \u00eentotdeauna polii unei situa\u021bii \u00een care extremele fac scurt-circuit \u0219i cap\u0103t\u0103 sens. \u00centr-o lume gri, \u00een care coco\u0219ul c\u00e2nt\u0103 a pagub\u0103 \u0219i c\u00e2inii h\u0103ulesc prelung, fotograful g\u0103se\u0219te, ca \u00eentotdeauna, o raz\u0103 de lumin\u0103 \u00een portretizarea copiilor. Aerul \u201edomestic\u201d al seriei sale nu-l \u00eempiedic\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 fac\u0103 din fiecare subiect, indiferent de regnul din care provine, un personaj.<\/p>\n\n\n\n
Ivan Rous<\/strong>, coordonatorul Sec\u021biei de Patrimoniu Industrial din cadrul Muzeului Boemiei de Nord din Liberec (Cehia), institu\u021bie la care lucreaz\u0103 din 1999, este speolog, autor de h\u0103r\u021bi, documentarist, cercet\u0103tor \u0219i curator. Face prima vizit\u0103 la Ro\u0219ia Montan\u0103 \u00een anul 2007. \u0218i de atunci revine constant. Este primul fotograf care reu\u0219e\u0219te s\u0103 documenteze temeinic ad\u00e2ncimile de poveste ale locului. Cadrele sale sunt spectaculare \u0219i intimidante prin cromatic\u0103 \u0219i starea de fapt a lucrurilor. Pentru a avea o percep\u021bie c\u00e2t mai apropiat\u0103 de realitatea asupra dimensiunii s\u0103lilor \u0219i galeriilor, plaseaz\u0103 personaje \u00een scen\u0103. Seria sa vorbe\u0219te antinomic despre m\u0103re\u021bie \u0219i glorie, despre dec\u0103dere \u0219i ruin\u0103. \u00cen zona acestora din urm\u0103 reg\u0103sim frumuse\u021bea dureroas\u0103 a decaden\u021bei unei lumi care a intrat deja \u00een mit.<\/p>\n\n\n\n
Portofoliul lui Gicu \u0218erban<\/strong> gestioneaz\u0103 foarte bine echilibrul dintre aspectul dezolant al peisajului, \u00een care aparent-banalul cap\u0103t\u0103 valen\u021be de simbol, \u0219i o discret\u0103 prezen\u021b\u0103 uman\u0103, supus\u0103 \u0219i ea geografiei \u0219i habitudinilor locului. Pe de o parte avem un peisaj arid, aproape selenar ca aspect, marcat de c\u00e2teva detalii, obiecte-metafor\u0103 care nu scap\u0103 ochiului avizat al fotografului. Pe de alt\u0103 parte, surprinderea c\u00e2torva personaje \u00een cadru nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 reechilibreze estetic \u0219i emo\u021bional \u00eentregul concept. Portofoliul s\u0103u creeaz\u0103 senza\u021bia unei alegorii avant la lettre.<\/p>\n\n\n\n
Oleg Tishkovets<\/strong> a ales s\u0103 fotografieze \u00een Ro\u0219ia Montan\u0103 o lume aparent pustie, cu str\u0103zi \u0219i cl\u0103diri care devin m\u0103rturii ale unui timp \u00eencremenit. Prezen\u021ba uman\u0103 nu-\u0219i g\u0103se\u0219te aici rostul. Personajele sale nu pleac\u0103 nic\u0103ieri, nu au sosit \u00eenc\u0103 sau au disp\u0103rut deja din peisaj. Portretizeaz\u0103 cl\u0103diri \u0219i str\u0103zi nepopulate datorit\u0103 tragicului existen\u021bei lor \u0219i a st\u0103rii lor defensive, a urmelor timpurilor apuse care se citesc mai u\u0219or pe zidurile caselor \u0219i \u00een interioarele demodate \u0219i solitare. La el, juxtapunerile de culoare determin\u0103 dinamica \u0219i simbolistica imaginii. Cadrele sale restaureaz\u0103 realit\u0103\u021bi uitate, pierdute \u00een memoria timpului.<\/p>\n\n\n\n
Expozi\u021bia de la Muzeul \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor din Oradea este o imersie f\u0103r\u0103 cli\u0219ee \u0219i f\u0103r\u0103 intelectualisme \u00een via\u021ba comunit\u0103\u021bii milenare din regiune. Un tablou f\u0103r\u0103 sclipici al unui spa\u021biu antropic de referin\u021b\u0103. O pledoarie \u0219i o invita\u021bie, \u00een acela\u0219i timp, pentru un profesionalism c\u00e2t se poate de creativ \u00een care percep\u021bia asupra Ro\u0219iei Montane s\u0103 \u00eeng\u0103duie o schimbare de paradigm\u0103: s\u0103 ne vindece de cupiditate \u0219i s\u0103 str\u0103mute interesul asupra zonei \u00een plan artistic. Organizatorul principal al expozi\u021biei este Muzeul \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor din Oradea, \u00een parteneriat cu Consiliul Jude\u021bean Bihor, Muzeul Boemiei de Nord din Liberec (Cehia) \u0219i revista online de fotografie monodrama.ro.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Expozi\u021bia de la Muzeul \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor din Oradea este o imersie f\u0103r\u0103 cli\u0219ee \u0219i f\u0103r\u0103 intelectualisme \u00een via\u021ba comunit\u0103\u021bii milenare din regiune. Un tablou f\u0103r\u0103 sclipici al unui spa\u021biu antropic de referin\u021b\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":76,"featured_media":2856,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[51,61],"tags":[599,553,147],"coauthors":[],"class_list":["post-2852","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-arte","category-plastica","tag-florin-sipos","tag-nr-6-2021","tag-plastica"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/Ivan-Rous-02.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2852","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/76"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2852"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2852\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2861,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2852\/revisions\/2861"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2856"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2852"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2852"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2852"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=2852"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/Ivan-Rous-02-1024x768.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/Cosmin-Bumbut-02-1024x683.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/Petrut-Calinescu-06-1024x683.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/Bogdan-Croitoru-color-1024x683.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/Vasile-Dorolti-02-681x1024.jpg\"){kind=spacer}
![\"\"](\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/Silviu-Ghetie-08-1024x683.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/GicuSerban_Rosia-Montana_3-1024x683.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/Oleg-Tishkovets-01-1024x768.jpg\")