{"id":2843,"date":"2021-08-12T23:32:53","date_gmt":"2021-08-12T20:32:53","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2843"},"modified":"2021-08-12T23:33:00","modified_gmt":"2021-08-12T20:33:00","slug":"henry-kissinger","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2843","title":{"rendered":"Henry Kissinger"},"content":{"rendered":"\n
\"\"
Niall Ferguson, Kissinger: 1923-1968: The Idealist<\/em>, Penguin Press, 2015, Volume <\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Niall Ferguson este un reputat istoric \u0219i profesor la celebrele universit\u0103\u021bi Harvard, London School of Economics \u0219i cercet\u0103tor la Universitatea din Oxford sau Cambridge. De asemenea a fost titularul unor cronici la Newsweek<\/em>, Daily Telegraph<\/em> \u0219i Bloomberg<\/em>. A scris c\u0103r\u021bi extrem de interesante \u0219i bine cotate, fiind perceput ca un adept al imperialismului britanic, \u00een general un conservator din punct de vedere al op\u021biunilor sale ideologice. Este specializat pe istorie contemporan\u0103, istorie a politicii contemporane \u0219i pe istorie economic\u0103. Ferguson a mai fost \u0219i consilier pentru campania preziden\u021bial\u0103 a lui John McCain \u0219i consultant la Morgan Stanley. Pentru o perioad\u0103 a colaborat \u0219i cu BBC.<\/p>\n\n\n\n

O bun\u0103 parte din c\u0103r\u021bile sale au st\u00e2rnit o oarecare controvers\u0103, fiind nu de pu\u021bine ori catalogat ca mai pu\u021bin corect politic. Avem \u00een vedere lucr\u0103ri precum Civiliza\u021bia. Vestul \u0219i Restul<\/em>, Imperiul. Cum a creat Marea Britanie lumea, <\/em>ap\u0103rute la noi la editura Polirom. \u00cen prima, Niall Ferguson subliniaz\u0103 prevalen\u021ba Vestului ca un far c\u0103l\u0103uzitor \u00een construc\u021bia lumii a\u0219a cum este ea azi. Mo\u0219tenirea clasicismului greco-roman, tiparul, lumea capitalist\u0103, protestantismul, g\u00e2ndirea comercial\u0103, marile inven\u021bii, iluminismul sunt crea\u021bii pur occidentale din perspectiva sa. Nu degeaba exist\u0103 un Vest \u0219i Restul planetei, conform autorului. \u00cen cea de-a doua carte, cititorul simte o oarecare nostalgie a autorului cu privire la imperialismul britanic \u0219i epoca sa de glorie \u0219i o nou\u0103 od\u0103 adus\u0103 Occidentului \u0219i realiz\u0103rilor sale.<\/p>\n\n\n\n

Poate nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, Niall Ferguson s-a apucat s\u0103 scrie o monumental\u0103 biografie a lui Henry Kissinger. La momentul scrierii acestui articol, autorul a scos primul volum de aproape 1000 de pagini, care se intituleaz\u0103 Kissinger 1923-1968: The Idealist,<\/em> ap\u0103rut la editura Penguin, \u0219i pentru moment disponibil doar \u00een limba englez\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Kissinger, a\u0219a cum reiese el din biografie, se arat\u0103 ca un individ destul de auster, extrem de disciplinat, cu alc\u0103tuiri mai degrab\u0103 mecanicist-deterministe, concentrat pe eficien\u021b\u0103 m\u0103surabil\u0103, cu o g\u00e2ndire contabiliceasc\u0103 dar \u0219i cu valen\u021be \u0219i profunzimi filozofice, \u00een\u021beleg\u00e2nd fenomene \u00een desf\u0103\u0219urare, anticip\u00e2nd, m\u0103sur\u00e2nd \u0219i ac\u021bion\u00e2nd \u00eentr-un mod extrem de str\u0103lucit \u00een a-\u0219i construi viitorul. <\/span><\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Volumul exploreaz\u0103 \u00een mod extrem de am\u0103nun\u021bit perioada primilor 40 de ani din via\u021ba viitorului secretar de stat american \u0219i consilier pe probleme de securitate na\u021bional\u0103, Henry Kissinger. Volumul ofer\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 valoroase informa\u021bii inedite \u0219i o oarecare idealizare a autorului vis-\u00e0-vis de viitorul om de stat american. Nu degeaba titlul primului volum are \u00een componen\u021b\u0103 \u0219i cuv\u00e2ntul \u201ethe idealist\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Kissinger se na\u0219te \u00eentr-un or\u0103\u0219el provincial \u0219i gri, Furth, unde marea majoritate a locuitorilor s\u0103i erau luterani. Henry Kissinger provine dintr-o familie de evrei progresi\u0219ti dar \u0219i cu elemente ortodox-conservatoare destul de bine conturate Un copil obi\u0219nuit, dominat de o sete extraordinar\u0103 de a citi, a cunoa\u0219te, un intelectual \u00een devenire, cu o \u201esete religioas\u0103 pentru cunoa\u0219tere\u201d a\u0219a cum \u00eel descria un fost coleg de \u0219coal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Parcursul ini\u021biatic a lui Kissinger dintr-o Germanie devastat\u0103 de plaga nazist\u0103, refugia\u021bi \u00een ultimul moment din calea lichid\u0103rii fizice iminente, are note cu adev\u0103rat epopeice.<\/p>\n\n\n\n

Kissinger, a\u0219a cum reiese el din biografie, se arat\u0103 ca un individ destul de auster, extrem de disciplinat, cu alc\u0103tuiri mai degrab\u0103 mecanicist-deterministe, concentrat pe eficien\u021b\u0103 m\u0103surabil\u0103, cu o g\u00e2ndire contabiliceasc\u0103 dar \u0219i cu valen\u021be \u0219i profunzimi filozofice, \u00een\u021beleg\u00e2nd fenomene \u00een desf\u0103\u0219urare, anticip\u00e2nd, m\u0103sur\u00e2nd \u0219i ac\u021bion\u00e2nd \u00eentr-un mod extrem de str\u0103lucit \u00een a-\u0219i construi viitorul. Un om \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 ambiguu, flexibil, fiind gata \u00een orice clip\u0103 s\u0103-\u0219i schimbe loialit\u0103\u021bile dar d\u00e2nd impresia fiec\u0103rei p\u0103r\u021bi cu care este \u00een leg\u0103tur\u0103 c\u0103 ei \u00eei este loial\u0103. Poate nu degeaba Kissinger a fost singurul om de stat din istoria Statelor Unite ale Americii care a reu\u0219it s\u0103 de\u021bin\u0103 simultan func\u021biile de Secretar de Stat (ministru de externe) \u0219i pe cea de consilier pentru securitate na\u021bional\u0103. Aplecarea fanatic\u0103 spre munc\u0103, zelul aproape religios spre rezultate, poate \u0219i un dram de noroc, au fost factori care au contribuit la crearea unui om a c\u0103rui putere era cel pu\u021bin egal\u0103 cu cea a pre\u0219edintelui american.<\/p>\n\n\n\n

Ini\u021bial, viitorul om politic american a urm\u0103rit o carier\u0103 de contabil \u00een New York. \u00cens\u0103 av\u00e2nd \u00een vederea izbucnirea celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, se va \u00eenrola voluntar ca ofi\u021ber \u00een armata american\u0103. Chiar \u0219i \u00een timpul serviciului militar Kissinger nu va abandona studiul sistematic \u0219i obsesia sa pentru perfec\u021bionare. Un coleg de arme descria felul \u00een care Kissinger \u201e\u00eengurgita c\u0103r\u021bi \u0219i tr\u0103ia cititul\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Cunoa\u0219terea nativ\u0103 a limbii germane \u00eel va propulsa pe Kissinger ca ofi\u021ber de contrainforma\u021bii, viitor anchetator al nazi\u0219tilor \u00een Germania \u0219i Europa devastate de r\u0103zboi. Datorit\u0103 acestor realiz\u0103ri, el va ob\u021bine ulterior o burs\u0103 din partea armatei pentru a studia la cea mai bun\u0103 universitate din lume, Harvard.<\/p>\n\n\n\n

Cu siguran\u021b\u0103 un rol hot\u0103r\u00e2tor \u00een formarea intelectual\u0103 \u0219i a mentoratului lui Henry Kissinger l-a avut \u0219i Fritz Kraemer, un intelectual german de influen\u021b\u0103 \u0219i g\u00e2ndire prusac\u0103, un bismarckian, filozof \u0219i conservator, ce se va stabili ulterior \u00een Statele Unite. Leg\u0103tura intelectual\u0103 \u0219i amical\u0103 dintre cei doi \u00ee\u0219i va l\u0103sa amprenta asupra omului de stat american. Kraemer a fost cel care i-a insuflat lui Kissinger o conceptualizare de tipul \u201econvingeri profunde, credin\u021b\u0103 \u0219i disciplin\u0103\u201d, elemente care vor trebui sa conduc\u0103 societatea interna\u021bional\u0103, altminteri colapsul va fi o certitudine.<\/p>\n\n\n\n

Nucleul inteligentsiei de la Harvard, din care f\u0103cea \u0219i Kissinger parte, va deveni un important nod \u0219i punct de pornire a numeroase ac\u021biuni \u0219i tactici care vizau URSS \u00een proasp\u0103tul R\u0103zboi Rece. Kissinger va r\u0103m\u00e2ne activ \u0219i \u00een cadrul armatei, devenind consultant \u0219i ulterior colabor\u00e2nd cu aceasta \u00een R\u0103zboiul din Coreea. El \u00ee\u0219i va dovedi din plin expertiza din nou pe zona informativ\u0103 pe acest front.<\/p>\n\n\n\n

\"\"
\n

Foto\u00a0Credit:\u00a0\u00a9 Flikr,Christian Deville\/Apis\/Sygma\/C Corbis<\/p>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

Datorit\u0103 lui Kissinger \u0219i a altor colegi \u0219i asocia\u021bi de la Harvard, aceast\u0103 universitate va primi fonduri extrem de generoase de la CIA, sau de la Departamentul Ap\u0103r\u0103rii, Funda\u021bia Ford, pentru a organiza conferin\u021be interna\u021bionale, dezbateri \u0219i \u00eent\u00e2lniri care s\u0103 faciliteze \u0219i s\u0103 prospecteze posibile noi resurse \u0219i alia\u021bi \u00een r\u0103zboiul purtat cu URSS. CIA finan\u021ba nu numai arealul academic dar se va implica activ prin diverse dona\u021bii \u0219i ac\u021biuni de sprijinire a unor funda\u021bii catolice, expozi\u021bii de art\u0103 \u0219i chiar filme. Harvard va deveni un hub academic interna\u021bional frecventat fiind de personalit\u0103\u021bi precum pre\u0219edintele francez Val\u00e9ry Giscard D\u2019Estaing, viitorul prim ministru turc Bulent Ecevit, viitorul prim ministru belgian Leo Tindemans sau viitorul om politic \u0219i prim-ministru malaezian Mahathir bin Mohamad. De asemenea, la Harvard s-a ini\u021biat planul pentru finan\u021barea viitorului post Radio Libertatea, devenit Radio Europa Liber\u0103 pe continentul european.<\/p>\n\n\n\n

Kissinger va fi principalul arhitect al unor idei strategice extrem de interesante \u0219i cu rezultate concrete pe scena interna\u021bional\u0103. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceputul activit\u0103\u021bii sale de la Harvard, acesta va \u00eencerca s\u0103 destabilizeze cooperarea sino-sovietic\u0103 \u0219i s\u0103 restabileasc\u0103 rela\u021biile diplomatice dintre China \u0219i SUA. De asemenea, nu a ezitat s\u0103 formuleze deschis posibilitatea ca Statele Unite s\u0103 utilizeze arsenalul nuclear \u00eentr-un mod c\u00e2t mai restr\u00e2ns \u00eempotriva unor obiective industriale sovietice. Perioada la care se referea aceast\u0103 informa\u021bie sunt anii 1950-1953, c\u00e2nd URSS era abia la \u00eenceputul \u00eenarm\u0103rii sale balistice. Ideea folosirii armelor nucleare era \u00eenc\u0103 pe h\u00e2rtie chiar \u0219i \u00een timpul pre\u0219edintelui Nixon. De data aceasta se urm\u0103rea a fi folosite \u00een fosta Indochin\u0103 pentru a opri conflictul generalizat \u0219i a \u00eengr\u0103di r\u0103sp\u00e2ndirea comunismului.<\/p>\n\n\n\n

Henry Kissinger va ajunge la Casa Alb\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 extrem de tulbure, \u00een care decizii \u0219i solu\u021bii concrete trebuiau s\u0103 fie luate pentru a gestiona un R\u0103zboi Rece care amenin\u021ba s\u0103 se transforme \u00een ceva mult mai dramatic. Criza Rachetelor, problema Indochinei, r\u0103sp\u00e2ndirea comunismului \u00een fostele colonii, Criza Berlinului, chestiunea sino-sovietic\u0103 sunt doar c\u00e2teva dintre dilemele la care Kissinger trebuia s\u0103 ofere consiliere pre\u0219edintelui american.<\/span> <\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Familia Rockefeller a fost rampa de lansare a lui Kissinger \u00een lumea politic\u0103 american\u0103. Puterea financiar\u0103, conexiunile politice ale acestei familii i-au \u00eenlesnit viitorului secretar de stat noi posibilit\u0103\u021bi de afirmare \u0219i \u00een\u021belegere a complicatelor realit\u0103\u021bi din sferele puterii de la Washington.<\/p>\n\n\n\n

Henry Kissinger va ajunge la Casa Alb\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 extrem de tulbure, \u00een care decizii \u0219i solu\u021bii concrete trebuiau s\u0103 fie luate pentru a gestiona un R\u0103zboi Rece care amenin\u021ba s\u0103 se transforme \u00een ceva mult mai dramatic. Criza Rachetelor, problema Indochinei, r\u0103sp\u00e2ndirea comunismului \u00een fostele colonii, Criza Berlinului, chestiunea sino-sovietic\u0103 sunt doar c\u00e2teva dintre dilemele la care Kissinger trebuia s\u0103 ofere consiliere pre\u0219edintelui american. Principalul consilier al pre\u0219edintelui american va g\u0103si diferite formule pentru a redeschide c\u0103ile de comunicare cu noua Chin\u0103 comunist\u0103. Ce formulase \u00eenc\u0103 de la Harvard, ajungea s\u0103 devin\u0103 realitate dup\u0103 o perioad\u0103 de foarte mul\u021bi ani. Poate trebuie precizat c\u0103 \u0219i Rom\u00e2nia a jucat un rol extrem de conturat \u00een destinderea sino-american\u0103, fiind unul din canalele prin care Washington comunica cu Beijing. De asemenea, destinderea sovieto-american\u0103 avea s\u0103 devin\u0103 \u0219i ea realitate odat\u0103 cu \u201epensionarea\u201d for\u021bat\u0103 a lui Hru\u0219ciov iar Kissinger a jucat un rol extrem de concret \u00een deschiderea politic\u0103 dintre cele dou\u0103 superputeri.<\/p>\n\n\n\n

Kissinger r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 un personaj destul de pu\u021bin \u00een\u021beles. A fost un cumul de influen\u021be, op\u021biuni filozofice, ambiguit\u0103\u021bi, multe umbre, controverse. Fie c\u0103 este v\u0103zut ca un kantian, machiavelic, bismarckian sau pur \u0219i simplu un strateg excelent, Kissinger va r\u0103m\u00e2ne un capitol important al istoriei \u0219i rela\u021biilor interna\u021bionale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Aplecarea fanatic\u0103 spre munc\u0103, zelul aproape religios spre rezultate, poate \u0219i un dram de noroc, au fost factori care au contribuit la crearea unui om a c\u0103rui putere era cel pu\u021bin egal\u0103 cu cea a pre\u0219edintelui american.<\/p>\n","protected":false},"author":51,"featured_media":2844,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[597],"tags":[598,403,553],"coauthors":[],"class_list":["post-2843","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorii-repovestite","tag-istorii-repovestite","tag-mihai-balan","tag-nr-6-2021"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/coperta-Kissinger.png","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2843","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/51"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2843"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2843\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2851,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2843\/revisions\/2851"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2844"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2843"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2843"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2843"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=2843"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}