M\u0103n\u0103stirea franciscan\u0103 avea geamuri \u00eenalte, ovale, terminate la marginea superioar\u0103 cu ghirlande din piatr\u0103, pline de boboci de trandafiri, pulpi\u021be de \u00eengeri \u0219i fe\u021be lunguie\u021be de sfin\u021bi. Nimeni nu reu\u0219ea s\u0103 vad\u0103 bine fe\u021bele sfin\u021bilor, pentru c\u0103 erau prea aproape de tavan \u0219i r\u0103m\u00e2neau anonimi. Singura excep\u021bie o constituia maica Cecilia, care defila, zi de zi, \u00een dreptul fiec\u0103rei ferestre \u0219i spunea: bun\u0103 diminea\u021ba, Sfinte Tadeus, bun\u0103 diminea\u021ba, Sfinte Urban din Langres, bun\u0103 diminea\u021ba, Sfinte Augustin. V\u0103zut\u0103 de la distan\u021b\u0103, p\u0103rea o siluet\u0103 caraghioas\u0103, care se \u00eenchina la aer. De fapt, numai ea \u0219tia la ce se \u00eenchina, important era c\u0103 nimeni nu o contrazicea \u0219i cu ea, identitatea sfin\u021bilor era \u00een siguran\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Pe vremea c\u00e2nd cele dou\u0103 imperii ale bisericii cre\u0219tine \u2013 cel de Apus \u0219i cel de R\u0103s\u0103rit \u2013 se desp\u0103r\u021biser\u0103, aici era un schit. O m\u00e2n\u0103 de b\u0103rba\u021bi \u2013 \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een p\u00e2nz\u0103 de sac legat\u0103 cu sfoar\u0103 \u2013 se trudiser\u0103 pe gerul din ianuarie sau \u00een aerul fierbinte al zilelor de august. Se trudiser\u0103 cu legumele care le asigurau frugala hran\u0103 zilnic\u0103 \u0219i cu animalele de povar\u0103. Se trudiser\u0103 cu anotimpurile, cu p\u0103m\u00e2ntul ars din care f\u0103ceau c\u0103r\u0103mizi, cu bolile care le m\u0103cinau vertebrele, cu febra \u0219i durerea de cap; uneori se trudiser\u0103 cu dorul de familie, pe care \u0219i-l \u00eenfr\u00e2ngeau \u00eentotdeauna. Toat\u0103 aceast\u0103 trud\u0103, accesibil\u0103 tuturor, \u021b\u0103ranilor s\u0103raci, \u021b\u0103ranilor boga\u021bi sau c\u00e2te unui nobil care se c\u0103lug\u0103rea, \u00eei egaliza pe fra\u021bi. Devo\u021biunea \u00eentru Hristos, singur\u0103 form\u0103 de egalizare a vremii \u2013 \u0219i nici m\u0103car ea nu func\u021biona \u00eentotdeauna \u2013 avea s\u0103 dureze, \u0219i schitul avea s\u0103 prospere \u0219i s\u0103 se transforme \u00eencet-\u00eencet, \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire de c\u0103lug\u0103ri \u00een toat\u0103 regula.<\/p>\n\n\n\n
Atunci c\u00e2nd iubitorii Sf\u00e2ntului Francisc de Assisi o preluaser\u0103, m\u0103n\u0103stirea era deja mare \u0219i cunoscut\u0103 \u00een zon\u0103. \u00cen pofida s\u0103r\u0103ciei proclamate de Ordin, a\u0219ezarea avea destul de mult p\u0103m\u00e2nt, o livad\u0103 \u0219i c\u00e2teva dealuri cu vii, pe care nu le-a luat nimeni \u0219i nici ei nu le-au dat nim\u0103nui, din senin.<\/p>\n\n\n\n
Un secol mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd a fost transformat\u0103 \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire de maici, printr-o bul\u0103 papal\u0103, Santa Maria della Croce devenise o m\u0103n\u0103stire bogat\u0103 \u0219i destul de independent\u0103, dup\u0103 canoanele de atunci ale bisericii. Independen\u021ba ei era o combina\u021bie \u00eentre nesupunerea Genovei, ca ora\u0219-stat \u00een general, \u0219i faptul c\u0103 Papa era francez \u0219i locuia \u00een Avignon, \u00een mod special.\u00a0\u00a0<\/p>\n\n\n\n
Maica stare\u021b\u0103 a fost de la \u00eenceput imaginea feminin\u0103 a bunicului ei, o prelungire mai delicat\u0103 a lui signor Jacopo Serratore, \u0219i asta nu pentru c\u0103 desena h\u0103r\u021bi, ci pentru c\u0103 avea o bibliotec\u0103 mare, \u00een care \u00ee\u0219i petrecea majoritatea timpului. Aici \u0219i \u00een aripa nelocuit\u0103 a m\u0103n\u0103stirii, unde aranjase mai multe camere, unde usca \u0219i depozita ierburi de leac.\u00a0<\/span><\/p><\/blockquote>\n\n\n\n
Bula papal\u0103 nu hot\u0103ra doar numele celei care avea s\u0103 preia m\u0103n\u0103stirea, cu tot cu p\u0103m\u00e2nturile ei \u2013 sora mamei pontifului \u2013, ci stipula \u0219i termenele \u00een care c\u0103lug\u0103rii urmau s\u0103 plece de acolo, \u0219i \u00een ce m\u0103n\u0103stiri aveau s\u0103 se a\u0219eze. \u00cen mai pu\u021bin de doi ani, vocile aspre de b\u0103rba\u021bi erau \u00eenlocuite de \u0219oapte de femei tinere, \u0219i lungile fr\u00e2nghii de rufe de care at\u00e2rnaser\u0103 izmene \u0219i rase c\u0103lug\u0103re\u0219ti maronii, erau pline de c\u0103m\u0103\u0219i de noapte albe, sp\u0103late \u00eendelung cu le\u0219ie, care acopereau s\u00e2nii fetelor abia ie\u0219ite din pubertate, ca un fel de uniform\u0103 \u0219i giulgiu comun.<\/p>\n\n\n\n
Un singur lucru nu se schimbase: numele m\u0103n\u0103stirii \u2013 Santa Maria della la Croce \u2013, nume pe care nimeni nu mai \u0219tia cine \u00eel alesese \u0219i c\u00e2nd, \u0219i care, mul\u021bi ani mai t\u00e2rziu, avea s\u0103 fie numele unui nou teritoriu anexat de Ariadna.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen afar\u0103 de Cecilia, cea care vorbea cu sfin\u021bii de pe tavanul navei centrale a bisericii, \u00een primul an de la venirea ei, se mai \u00eemprietenise cu Elena, o fat\u0103 de v\u00e2rsta ei, \u0219i cu maica stare\u021b\u0103.\u00a0<\/p>\n\n\n\n
Maica stare\u021b\u0103 a fost de la \u00eenceput imaginea feminin\u0103 a bunicului ei, o prelungire mai delicat\u0103 a lui signor Jacopo Serratore, \u0219i asta nu pentru c\u0103 desena h\u0103r\u021bi, ci pentru c\u0103 avea o bibliotec\u0103 mare, \u00een care \u00ee\u0219i petrecea majoritatea timpului. Aici \u0219i \u00een aripa nelocuit\u0103 a m\u0103n\u0103stirii, unde aranjase mai multe camere, unde usca \u0219i depozita ierburi de leac. <\/p>\n\n\n\n
Chelidonium majus, Artemisia absinthium, Mentha, Crocus sativus, Casia, Helichrysum petiolare, Pulmonaria \u0219i multe alte r\u0103d\u0103cini, frunzuli\u021be \u0219i r\u0103murele uscate umpleau rafturile cu pulberi, decocturi, tincturi, unguente. Fiecare borc\u0103nel sau recipient fusese inspectat de m\u00e2na maicii stare\u021be \u0219i a\u0219ezat pe rafturi, \u00een func\u021bie de gradul de toxicitate \u0219i form\u0103 de administrare, lucruri pe care le \u0219tia numai ea. Colec\u021bia de recipiente cu denumiri latine\u0219ti nu era singurul secret al maicii Eleonora, ci altul, mult mai bine ascuns, pe care \u00eel \u0219tiau numai Matilda, Agnes \u0219i Clara- c\u0103lug\u0103ri\u021bele b\u0103tr\u00e2ne de la buc\u0103t\u0103rie. Eleonorei \u00eei pl\u0103cea vinul.<\/p>\n\n\n\n
De b\u0103ut, nu bea prea mult, dar bea sear\u0103 de sear\u0103. Dup\u0103 ce se d\u0103dea stingerea, \u00ee\u0219i turna o cup\u0103 \u0219i la lumina tremur\u0103toare a lum\u00e2n\u0103rilor, cu scrisul ei ap\u0103sat, copil\u0103resc, scria etichete de vin. Literele mici aveau o codi\u021b\u0103 spiralat\u0103, \u00eenf\u0103\u0219urat\u0103 \u00een jurul lor, iar literele mari erau t\u0103iate, toate, cu o linie orizontal\u0103 ascu\u021bit\u0103 la capete, care trecea de cele mai multe ori \u0219i pe pagina urm\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n
La \u00eenceputul activit\u0103\u021bii ei ca maic\u0103 stare\u021b\u0103, Eleonora scria pe etichet\u0103 anul, numele soiului de vi\u021b\u0103 de vie \u0219i doar c\u00e2teva cuvinte, de exemplu: Aglianico, provincia Campania, arom\u0103 de zmeur\u0103, cire\u0219e negre \u0219i condimente; a nu se bea \u00eenainte de cinci ani.<\/p>\n\n\n\n
Dar mai apoi, exact a\u0219a cum ad\u0103uga plante aromatice \u00een vasele burduh\u0103noase, \u00eenalte c\u00e2t un stat om, \u00een care \u021binea vinul, a \u00eenceput s\u0103 adauge cuvinte \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00eentr-un final fraze. Astfel, gazetele de perete lipite de curbele de argila ars\u0103 con\u021bineau texte care ar fi putut fi catalogate drept o combina\u021bie \u00eentre C\u00e2ntecul Nibelungilor \u0219i C\u00e2ntecul lui Roland, \u00eentr-o variant\u0103 modern\u0103, renascentist\u0103, \u0219i \u0219tirile locale.<\/p>\n\n\n\n
Relat\u0103rile eroice aveau subiecte ca Pacea de la Lodi, \u00eencheiat\u0103 \u00eentre Milano, Neapole \u0219i Floren\u021ba, moartea Caterinei de Aragon, fata Isabellei de Castilia, asediul otoman al Budei \u0219i comentarii la cartea lui Copernicus \u201eDe revolutionibus orbium coelestium\u201d. Acest tip de informa\u021bii \u0219i multe altele se amestecau cu simple \u00eenscrisuri casnice, de tipul: am angajat me\u0219teri pentru acoperi\u0219ul dormitoarelor, am reparat predella altarului, am comandat \u0219ase butoaie noi de stejar \u0219i am cump\u0103rat stupi.<\/p>\n\n\n\n
Pe m\u0103sur\u0103 ce maica stare\u021b\u0103 \u00eenainta \u00een v\u00e2rst\u0103, vinurile intrate \u00een posesia m\u0103n\u0103stirii Santa Maria della Croce tronau ample, ferme, structurate sau echilibrate, cu arom\u0103 de c\u0103rbune de lemn, gem de prune sau afine, iar lumea \u00eemb\u0103tr\u00e2nea \u00een jurul lor.<\/p>\n\n\n\n
H\u00e2rtia folosit\u0103 de Eleonora era \u00eentotdeauna scump\u0103, de bun\u0103 calitate, ca \u0219i ingredientele pentru cerneala pe care o prepara singur\u0103. Ca orice c\u0103rturar cu experien\u021b\u0103, maica-stare\u021b\u0103 \u00ee\u0219i respect\u0103 opera \u0219i nu putea l\u0103sa vinurile grele pe care le cump\u0103ra \u0219i sigila uneori chiar \u0219i pentru zece-cincisprezece ani, s\u0103 fie \u00eenso\u021bite de etichete ieftine.<\/p>\n\n\n\n
Cerneala ei preferat\u0103 era ob\u021binut\u0103 dintr-o pulbere de lapislazuli f\u0103r\u00e2mi\u021bat\u0103 \u00een mojare de diferite dimensiuni, la care, dup\u0103 ce era suficient de fin\u0103, ad\u0103uga o\u021bet pentru stabilizare \u0219i ob\u021binea un lichid omogen, de un albastru str\u0103lucitor \u0219i nobil care, cel pu\u021bin a\u0219a i se p\u0103rea maicii stare\u021be, mergea m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103, mai ales \u00een serile de iarn\u0103, cu vinul ei preferat, un Barolo din Dardi di Bussia. Complicat, opulent, aproape uleios, Barolo era un vin \u00een care aroma de caise \u0219i pere mult prea coapte se amesteca cu un foarte u\u0219or miros de lemn dulce, \u0219i avea o capacitate de \u00eenvechire deosebit\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00centr-o astfel de sear\u0103 de iarn\u0103, a descoperit-o Ariadna c\u00e2nd, \u00eentr-una dintre obi\u0219nuitele ei explor\u0103ri somnambule, deschisese din gre\u0219eal\u0103 o u\u0219\u0103 pe care nu o mai v\u0103zuse p\u00e2n\u0103 atunci: o femeie \u00eenalt\u0103, de aproape \u0219aizeci de ani, \u021bin\u00e2nd \u00een m\u00e2ini un mojar, c\u0103ruia \u00eencerca s\u0103 \u00eei g\u0103seasc\u0103 un loc, pe masa plin\u0103 de suluri de h\u00e2rtie, unelte de scris \u0219i cear\u0103 topit\u0103 de la lum\u00e2n\u0103ri. U\u0219a sc\u00e2r\u021b\u0103ise u\u0219or din balamale, f\u0103r\u0103 s\u0103 bat\u0103 nimeni, \u0219i maica stare\u021b\u0103, \u00eembr\u0103cat\u0103 numai \u00een c\u0103ma\u0219\u0103 de noapte, cu p\u0103rul c\u0103runt \u00een dezordine, se \u00eentorsese mirat\u0103, privind-o lung: Ariadna p\u0103rea c\u0103 doarme \u00een picioare, f\u0103r\u0103 s\u0103 se sprijine de nimic, \u0219i ochii ei, pe jum\u0103tate vii, pe jum\u0103tate amor\u021bi\u021bi, aveau desena\u021bi \u00een jurul lor cercuri mari, violacee.<\/p>\n\n\n\n
Eleonora a l\u0103sat mojarul din m\u00e2ini, apoi spuse, cu o voce joas\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 totu\u0219i senza\u021bia c\u0103 fata o poate auzi, sau c\u0103 poate ajunge p\u00e2n\u0103 la ea:<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Intr\u0103, copil\u0103, \u0219i trage bine u\u0219a dup\u0103 tine, s\u0103 nu te mai vad\u0103 \u0219i altcineva.<\/p>\n\n\n\n
Fragment din Cartea sim\u021burilor<\/em>,<\/span> roman, \u00een curs de apari\u021bie<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pe m\u0103sur\u0103 ce maica stare\u021b\u0103 \u00eenainta \u00een v\u00e2rst\u0103, vinurile intrate \u00een posesia m\u0103n\u0103stirii Santa Maria della Croce tronau ample, ferme, structurate sau echilibrate, cu arom\u0103 de c\u0103rbune de lemn, gem de prune sau afine, iar lumea \u00eemb\u0103tr\u00e2nea \u00een jurul lor.<\/p>\n","protected":false},"author":75,"featured_media":2714,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[29],"tags":[297,167,553],"coauthors":[],"class_list":["post-2713","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-fictiune","tag-anca-mizumschi","tag-fictiune","tag-nr-6-2021"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/Anca-Mizumschi.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2713","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/75"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2713"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2713\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2717,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2713\/revisions\/2717"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2714"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2713"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2713"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2713"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=2713"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}