{"id":2654,"date":"2021-07-28T13:35:36","date_gmt":"2021-07-28T10:35:36","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2654"},"modified":"2021-07-28T13:35:53","modified_gmt":"2021-07-28T10:35:53","slug":"eveniment-editorial-primul-volum-al-cvartetului-otoman-romanul-ca-o-rana-de-sabie-de-ahmet-altan-a-aparut-in-colectia-anansi-world-fiction","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2654","title":{"rendered":"Eveniment editorial: primul volum al <i>Cvartetului Otoman<\/i>, romanul <i>Ca o ran\u0103 de sabie<\/i> de Ahmet Altan, a ap\u0103rut \u00een colec\u021bia ANANSI. World Fiction"},"content":{"rendered":"\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cendr\u0103git de cititorii din Rom\u00e2nia datorit\u0103 volumului de memorii <strong><em>Nu voi mai vedea lumea niciodat\u0103<\/em><\/strong>, unul dintre cele \u0219ase titluri cu care a debutat colec\u021bia ANANSI, <strong>Ahmet Altan<\/strong> ni se relev\u0103 acum \u00een ipostaza de prozator, cu ocazia traducerii \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a romanului <strong><em>Ca o ran\u0103 de sabie<\/em><\/strong>, prima parte a <strong><em>Cvartetului Otoman<\/em><\/strong>, o saga ce aminte\u0219te de <em>R\u0103zboi \u0219i pace<\/em>, urm\u0103rind nu doar curentele politice \u0219i sociale ale vremii, ci \u0219i vie\u021bile erotice \u0219i sentimentale ale personajelor sale.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Intrig\u0103, tr\u0103dare, iubire, r\u0103zboi, progres \u0219i tradi\u021bie sunt culorile ce alc\u0103tuiesc fundalul acestei fresce pe care prind via\u021b\u0103 pove\u0219tile unui ofi\u021ber din armata otoman\u0103, ale medicului aflat \u00een slujba sultanului, ale unui vl\u0103star al casei regale \u0219i ale unei aristocrate seduc\u0103toare. \u00cen tot acest timp, societatea c\u0103reia-i apar\u021bin se transform\u0103, iar imperiul se destram\u0103.<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\"><p><strong><em>\u201eAhmet Altan este una dintre cele mai importante voci din literatura Turciei \u0219i are foarte multe de spus lumii.\u201d<\/em><\/strong> &#8211; <strong>Elif Shafak<\/strong><\/p><\/blockquote>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cartea a fost tradus\u0103 cu succes \u00een \u00eentreaga lume, bucur\u00e2ndu-se de cronici apreciative \u00een cele mai importante publica\u021bii: \u201eun portret n\u0103ucitor al Istanbulului din secolul al XIX-lea\u201d (<em>Asymptote<\/em>), \u201eo aventur\u0103 epic\u0103 magic\u0103, minunat\u0103 despre un imperiu aflat \u00een pragul colapsului\u201d (La Stampa), \u201eo poveste remarcabil\u0103 despre o bucat\u0103 fascinant\u0103 din istoria Turciei\u201d (<em>The Historical Novels Review<\/em>), \u201eun roman captivant despre iubirea obsesiv\u0103 \u0219i tirania absolut\u0103, o poveste despre dec\u0103dere, ce dramatizeaz\u0103 momentele premonitorii din via\u021ba imperiului \u0219i a supu\u0219ilor sultanului\u201d (<em>Publishers Weekly<\/em>).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u201eNu-mi pas\u0103 de ceea ce este la mod\u0103 \u00een literatur\u0103. Pentru mine, principalul subiect care conteaz\u0103 \u00een literatur\u0103 sunt oamenii \u0219i destinele lor. Consider c\u0103 cea mai mare provocare pentru un scriitor este aceea de a putea descrie \u00een mod autentic fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile interioare ale personajelor sale: puterea, disperarea, luptele. Clasicii au reu\u0219it asta. Majoritatea scriitorilor moderni\u0219tilor \u0219i post-moderni\u0219tilor, \u00eens\u0103, s-au \u00eentrecut s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de asta. Au ales alte formule literare, mai juc\u0103u\u0219e, dar \u0219i mai superficiale. Au ales s\u0103 ac\u021bioneze ca \u0219i c\u00e2nd totul despre fiin\u021bele umane ar fi fost deja spus \u0219i nu ar fi nimic altceva despre care s\u0103 se poat\u0103 scrie. Pe mine, provocarea de a c\u0103uta noi formule literare nu m\u0103 intereseaz\u0103. M\u0103 bucur\u0103 s\u0103 scriu despre oameni \u0219i destinele lor, este ceva ce m\u0103 \u00eempline\u0219te ca&nbsp;scriitor. Nu caut formule noi. Vreau \u00eens\u0103 s\u0103 scriu mai bine dec\u00e2t oricine altcineva \u00een formulele clasice pe care le \u0219tie toat\u0103 lumea\u201d,&nbsp;m\u0103rturisea <strong>Ahmet Altan<\/strong> \u00eentr-un interviu acordat \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u021biva ani celor de la <em>The Guardian<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Edi\u021bia \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a c\u0103r\u021bii poart\u0103 semn\u0103tura traduc\u0103toarei <strong>Lumini\u021ba Munteanu<\/strong>, unul dintre cei mai aprecia\u021bi traduc\u0103tori rom\u00e2ni, directoarea Departamentului de Limbi \u0219i Literaturi Orientale al Facult\u0103\u021bii de Limbi \u0219i Literaturi Str\u0103ine, Universitatea din Bucure\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u201e<em>Ca o ran\u0103 de sabie<\/em> mi-a adus aminte, \u00een mod aparent paradoxal, de alte romane \u0219i mai cu seam\u0103 de al\u021bi autori care s-au orientat, uneori \u00een mod st\u0103ruitor, c\u0103tre subiecte cu miz\u0103 similar\u0103: agonia marilor imperii, \u00eempletit\u0103 cu agonia oamenilor, uneori eroi, alteori victime sigure \u0219i nu mai pu\u021bin pasive ale vremurilor \u00een schimbare. Traduc\u00e2nd anumite pasaje sau confrunt\u00e2ndu-m\u0103 cu anumite tipologii umane din romanul lui Ahmet Altan, m\u0103 duceam f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau cu g\u00e2ndul la <em>Mar\u0219ul lui Radetzky<\/em> de Joseph Roth sau la <em>Somnambulii<\/em> de Hermann Broch. Romanul lui Ahmet Altan este st\u0103p\u00e2nit uneori de aceea\u0219i atmosfer\u0103 de \u00abapocalips\u0103 vesel\u0103\u00bb, de dezastru care, prin repetare \u0219i supralicitare cotidian\u0103, \u00ee\u0219i pierde noima, de acela\u0219i amestec neverosimil de caractere \u0219i destine, de aceea\u0219i resemnare sceptic\u0103 \u00een fa\u021ba capcanelor \u0219i a fund\u0103turilor istoriei. Protagoni\u0219tii tr\u0103iesc intens \u0219i periculos, pe fundalul Istanbulului atemporal \u0219i decadent, dar \u0219i al Salonicului \u00een fierbere, st\u0103p\u00e2nite de sentimentul ineluctabilului\u2026 Cu to\u021bii, poten\u021biali \u00eenving\u0103tori \u0219i \u00eenvin\u0219i, au con\u0219tiin\u021ba faptului c\u0103 viitorul, cu neputin\u021b\u0103 de anticipat \u00een toat\u0103 m\u0103re\u021bia ori abjec\u021bia sa, nu va mai ar\u0103ta niciodat\u0103 la fel\u2026 Putem vorbi, p\u0103str\u00e2nd propor\u021biile, despre un fin de si\u00e8cle otoman care coincide, de fapt, cu sf\u00e2r\u0219itul otomanilor \u0219i al civiliza\u021biei lor\u201d, a m\u0103rturisit Lumini\u021ba Munteanu.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Ahmet Altan<\/strong> (1950) este unul dintre cei mai citi\u021bi prozatori turci, dar \u0219i un jurnalist redutabil. A fost adus \u00een fa\u021ba instan\u021bei de cel pu\u021bin 100 de ori din cauza opiniilor sale politice incomode \u0219i a stilului s\u0103u direct. Este cunoscut ca unul dintre primii intelectuali turci care au recunoscut c\u0103 ceea ce Imperiul Otoman a f\u0103cut popula\u021biei armene se calific\u0103 drept genocid. \u00cen 2016, \u00een urma puciului e\u0219uat din Turcia, Altan a fost judecat \u0219i condamnat pentru ca ar fi transmis \u201emesaje subliminale\u201d puci\u0219tilor \u00een timpul unei emisiuni televizate. De\u0219i condamnat la \u00eenchisoare pe via\u021b\u0103, a fost eliberat \u00een aprilie 2021, prin decret al Cur\u021bii Supreme de Apel a Turciei. \u00centreaga coresponden\u021b\u0103 \u00eei este monitorizat\u0103 \u0219i cenzurat\u0103. De la debutul din 1982, Altan a publicat zece romane \u0219i opt volume de eseuri. \u00cen colec\u021bia <strong>Anansi. World Fiction<\/strong> a ap\u0103rut volumul de memorii <em>Nu voi mai vedea lumea niciodat\u0103<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<hr class=\"wp-block-separator\"\/>\n\n\n\n<p class=\"has-cyan-bluish-gray-background-color has-background has-small-font-size wp-block-paragraph\"><br><a href=\"https:\/\/pandoram.ro\/categorie\/anansi-world-fiction\/24\/?utm_source=NL&amp;utm_medium=Email&amp;utm_campaign=Despre-02_03_2021\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\"><strong>ANANSI. World Fiction<\/strong><\/a>&nbsp;este cea mai recent\u0103 colec\u021bie dedicat\u0103 traducerilor din literatura universal\u0103 de pe pia\u021ba de carte din Rom\u00e2nia. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul \u0219i editorul Bogdan-Alexandru St\u0103nescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. A\u0219ezat\u0103 sub semnul lui Anansi, zeul african al pove\u0219tilor, colec\u021bia&nbsp;<a href=\"https:\/\/pandoram.ro\/categorie\/anansi-world-fiction\/24\/?utm_source=NL&amp;utm_medium=Email&amp;utm_campaign=Despre-02_03_2021\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\"><strong>ANANSI. World Fiction<\/strong><\/a>&nbsp;include cinci serii:&nbsp;<strong>Anansi. Contemporan<\/strong>&nbsp;\u2013 dedicat\u0103 literaturii actuale,&nbsp;<strong>Anansi. Clasic<\/strong>&nbsp;\u2013 un spa\u021biu al clasicilor secolului XX,&nbsp;<strong>Anansi. Mentor<\/strong>&nbsp;\u2013 ce reune\u0219te eseuri literare,<strong>&nbsp;Anansi. Ego<\/strong>&nbsp;\u2013 seria dedicat\u0103 memorialisticii \u0219i&nbsp;<strong>Anansi. Blues<\/strong>&nbsp;\u2013 seria poeziei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cendr\u0103git de cititorii din Rom\u00e2nia datorit\u0103 volumului de memorii Nu voi mai vedea lumea niciodat\u0103, unul dintre cele \u0219ase titluri cu care a debutat colec\u021bia ANANSI, Ahmet Altan ni se relev\u0103 acum \u00een ipostaza de prozator, cu ocazia traducerii \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a romanului Ca o ran\u0103 de sabie, prima parte a Cvartetului Otoman, o saga ce aminte\u0219te de R\u0103zboi \u0219i pace, urm\u0103rind nu doar curentele politice \u0219i sociale ale vremii, ci \u0219i vie\u021bile erotice \u0219i sentimentale ale personajelor sale. Intrig\u0103, tr\u0103dare, iubire, r\u0103zboi, progres \u0219i tradi\u021bie sunt culorile ce alc\u0103tuiesc fundalul acestei fresce pe care prind via\u021b\u0103 pove\u0219tile unui<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":2655,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[65],"tags":[561,224,178,562,563,181,199],"coauthors":[],"class_list":["post-2654","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiri-si-anunturi","tag-ahmet-altan","tag-anansi-world-fiction","tag-anunturi","tag-ca-o-rana-de-sabie","tag-luminita-munteanu","tag-pandora-m","tag-traducere"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/anansi-comunicat-ahmet-altan-ca-o-rana-de-sabie.png","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2654","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2654"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2654\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2656,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2654\/revisions\/2656"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2655"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2654"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2654"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2654"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=2654"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}