{"id":2628,"date":"2021-07-21T20:47:44","date_gmt":"2021-07-21T17:47:44","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2628"},"modified":"2021-07-21T22:16:58","modified_gmt":"2021-07-21T19:16:58","slug":"ultimul-deceniu-si-papusarul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2628","title":{"rendered":"Ultimul deceniu \u0219i p\u0103pu\u0219arul"},"content":{"rendered":"\n
\"\"
Timothy Snyder, Drumul spre nelibertate. Rusia, Europa, America<\/em>, Editura TREI, Bucure\u0219ti, 2021<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Autorul nu este at\u00e2t un istoric c\u00e2t un g\u00e2nditor al istoriei. Dincolo de fapte \u0219i personaje, este continuu asaltat de temeritatea g\u0103sirii sensului, a structurilor intime, \u00een func\u021bie de care unele lucruri se petrec sub un anume chip, nu sub altul. Abstractul d\u0103 nota unor studii cu privire la istoria contemporan\u0103, dup\u0103 ce prezentul continuu \u00ee\u0219i face p\u00e2rtie prin vremuri, dar f\u0103r\u0103 a afecta nara\u021biunea, f\u0103r\u0103 a brusca evenimentele, ci intr\u00e2nd silen\u021bios \u00een idee<\/em>. Ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat este ridicat \u00een planul discursului despre condi\u021biile de posibilitate ale \u00eent\u00e2mpl\u0103rii. Imediat, g\u00e2ndul vine \u0219i-i d\u0103 semnifica\u021bie. A\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een trei c\u0103r\u021bi semnate de Timothy Snyder, traduse \u00een rom\u00e2ne\u0219te sub titlurile T\u0103r\u00e2mul mor\u021bii. Europa \u00eentre Hitler \u0219i Stalin<\/em>; P\u0103m\u00e2ntul negru. Holocaustul ca istorie \u0219i avertisment <\/em>\u0219i Despre tiranie<\/em>. Toate sunt referen\u021biale pentru decupajul istoric ales, tocmai prin saltul propus \u0219i realizat de la nivelul realit\u0103\u021bii concrete, la cel al realit\u0103\u021bii simbolice, distilate prin spirit analitic\/sintetic. Remarcabil este saltul de nivel. Cunoa\u0219terea devine, astfel, \u00een\u021belegere, iar abordarea tinde spre metaistorie.<\/p>\n\n\n\n

Premisele c\u0103r\u021bii de fa\u021b\u0103 sunt limpede \u00eenf\u0103\u021bi\u0219ate \u00een Prolog<\/em>. Conceptele sunt definite, iar drumul ce urmeaz\u0103 a fi parcurs este jalonat suficient de bine pentru a nu te r\u0103t\u0103ci: \u201eAceast\u0103 carte este o tentativ\u0103 de rec\u00e2\u0219tigare a prezentului pentru timpul istoric \u0219i, astfel, de rec\u00e2\u0219tigare a timpului istoric pentru politic\u0103<\/em>\u201d (p. 16); \u201eDrumul spre nelibertate exploreaz\u0103 istoria rus\u0103, ucrainean\u0103, european\u0103 \u0219i american\u0103 ca un demers necesar pentru a defini problemele politice ale prezentului \u0219i a risipi unele dintre miturile care le \u00eenv\u0103luie<\/em>\u201d (p. 18). Timothy Snyder filtreaz\u0103 realitatea printr-o teorie fondat\u0103 pe dou\u0103 concepte sau viziuni: politica inevitabilit\u0103\u021bii<\/em>, respectiv politica eternit\u0103\u021bii<\/em>. Prima legitimeaz\u0103 ideea de progres, dar \u0219i instituirea utopiei, ca urmare a viitorului supus unui marketing al prognozei, fiecare av\u00e2nd dreptul la optimism, la visul m\u0103re\u021b. Este paradigma Occidentului, a istoriei cu profil teleologic, miz\u00e2nd pe eficien\u021ba \u0219i pragmatica ac\u021biunii. Cea de-a doua a\u0219az\u0103 totul sub semnul nostalgiei, activ\u00e2nd un trecut eroizant \u0219i amors\u00e2nd izb\u00e2nda, ca legitimare a excep\u021bionalit\u0103\u021bii. Prezentul este camuflat \u00eentr-un trecut mitologizat, tocmai din cauza unei caren\u021be din perspectiva succesului. Istoricul american se joac\u0103 inteligent cu Timpul, suger\u00e2nd proiec\u021bii antinomice, fie \u00een grila unui parcurs ascensional, fie \u00een cea a unuia circular. Prima proiec\u021bie vine \u00een linia unei filosofii a modernit\u0103\u021bii dominat\u0103 de aplomb, ce-a de-a doua se hr\u0103ne\u0219te dintr-o g\u00e2ndire conservatoare, altoit\u0103 pe un fatalism de structur\u0103, pe anularea factualit\u0103\u021bii \u0219i o insurgen\u021b\u0103 flamboaiant\u0103 a idolatriei. A treia cale, ie\u0219irea din \u201eaburii\u201d halucinatorii ai celor dou\u0103 politici ar fi asumarea istoriei ca realitate, ca proiect pus \u00een oper\u0103 \u2013 \u201ea o \u00een\u021belege sau a o face<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00centreaga ecua\u021bie a dubletului propus ca tram\u0103 a \u00een\u021belegerii profunde a prezentului (inevitabilitate versus<\/em> eternitate) se descarc\u0103 etic, prin balansul dintre virtu\u021bi \u0219i institu\u021bii (un binom simbiotic): \u201ePolitica inevitabilit\u0103\u021bii \u0219i eternit\u0103\u021bii e cea care face ca virtu\u021bile s\u0103 par\u0103 irelevante sau chiar ridicole, inevitabilitatea, prin promisiunea c\u0103 binele e ceea ce deja exist\u0103 \u0219i trebuie s\u0103 se prelungeasc\u0103 \u00een mod previzibil, iar eternitatea prin asigurarea c\u0103 r\u0103ul e \u00eentotdeauna extern \u0219i c\u0103 noi vom fi mereu victimele lui nevinovate. Dac\u0103 dorim s\u0103 avem o mai bun\u0103 descriere a binelui \u0219i a r\u0103ului, va trebui s\u0103 resuscit\u0103m istoria<\/em>\u201d (p. 19). Acum, c\u0103 \u0219tim ce e de f\u0103cut, s-ar putea spune c\u0103 totul se a\u0219az\u0103 pe un trend pozitiv. Doar c\u0103 e o n\u0103lucire a min\u021bii, o himer\u0103. Mai u\u0219or este s\u0103 treci o c\u0103mil\u0103 prin urechile acului dec\u00e2t s\u0103 resusci\u021bi istoria.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 ce teoria este \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at\u0103, se trece la treab\u0103. \u201eHarta\u201d pe care ne-o propune se \u00eentinde \u00eentre Rusia \u0219i Statele Unite, investig\u00e2nd cinci \u201eteritorii\u201d ale istoriei, \u00eentre 2011 \u0219i 2018: restaurarea g\u00e2ndirii totalitare (restaura\u021bie legat\u0103 intim de Putin) \u2013 2011; ie\u0219irea Rusiei din democra\u021bie \u0219i alunecarea \u00een autoritarism sever \u2013 2012; declan\u0219area politicii anti-UE din partea Moscovei \u2013 2013; atacul Federa\u021biei Ruse asupra Ucrainei \u2013 2014; ofensiva propagandei \u0219i manipul\u0103rii dinspre Rusia \u00eenspre Uniunea European\u0103 \u0219i America \u2013 2015; alegerile din Statele Unite \u0219i instalarea la Casa Alb\u0103 a Administra\u021biei Donald Trump \u2013 2016. Elementul de leg\u0103tur\u0103 al celor \u0219ase momente, fiecare prins \u00eentr-un capitol, este Rusia, iar cauza eficient\u0103 \u2013 Vladimir Putin.<\/p>\n\n\n\n

Noua doctrin\u0103 politic\u0103 a Rusiei, propus\u0103 de Putin dup\u0103 2011, \u00eel are ca fundament ideologic pe Ivan Ilin (1883-1954), un g\u00e2nditor situat la extrema dreapt\u0103, miz\u00e2nd pe suprematismul rus, pe o viziune fascist\u0103, angaj\u00e2nd un corporatism f\u0103r\u0103 compromisuri \u0219i un mesianism capabil s\u0103 cristalizeze \u00een lider voin\u021ba, spiritul \u0219i tradi\u021biile na\u021bionale. Epoca post-sovietic\u0103 a permis Federa\u021biei Ruse s\u0103-\u0219i exercite \u201evisul\u201d \u00eencropit pe doctrina Ilin, un compozit straniu de misticism \u0219i statalitate, de tradi\u021bionalism \u0219i instinct imperial, de iluzie transformat\u0103 \u00een poveste nemuritoare: \u201eNu at\u00e2t alegerile, c\u00e2t fic\u021biunile au f\u0103cut posibil\u0103, la un deceniu dup\u0103 sf\u00e2r\u0219itul Uniunii Sovietice, o tranzi\u021bie a puterii de la Boris El\u021b\u00een la Vladimir Putin. Apoi, Ilin \u0219i Putin s-au \u00een\u0103l\u021bat \u00eempreun\u0103, filosoful \u0219i politicianul fic\u021biunii<\/em>\u201d (p. 44). Pl\u0103smuirea \u0219i vanitatea au \u00eenvins luciditatea \u0219i realismul. Basmul \u00eencepea s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 subtil \u0219i irevocabil realitatea.<\/p>\n\n\n\n

Noua doctrin\u0103 politic\u0103 a Rusiei, propus\u0103 de Putin dup\u0103 2011, \u00eel are ca fundament ideologic pe Ivan Ilin (1883-1954), un g\u00e2nditor situat la extrema dreapt\u0103, miz\u00e2nd pe suprematismul rus, pe o viziune fascist\u0103, angaj\u00e2nd un corporatism f\u0103r\u0103 compromisuri \u0219i un mesianism capabil s\u0103 cristalizeze \u00een lider voin\u021ba, spiritul \u0219i tradi\u021biile na\u021bionale.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

\u00cenc\u0103 din 2013, ofensiva antiliberal\u0103, antiamerican\u0103 \u0219i anti-UE a fost pus\u0103 la punct de membrii Clubului Izborsk<\/em>, creuzet al fascismului rusesc, \u00een baza doctrinei alimentat\u0103 de ideile romancierului Aleksandr Prokhanov (antisemit \u0219i fundamentalist ortodox), constituindu-se \u00een cheia de bolt\u0103 a eurasianismului \u2013 ideologia neo-imperial\u0103 adoptat\u0103 de Putin. Istoricul american citeaz\u0103 Manifestul <\/em>Clubului, pentru a fi \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at\u0103 limpede op\u021biunea \u201eeternit\u0103\u021bii\u201d: \u201eRusia nu are nevoie de reforme politice gr\u0103bite. Are nevoie de fabrici de armament \u0219i altare.<\/em>\u201d (p. 90). Decizia privind direc\u021bia de urmat luat\u0103 la Kremlin a conturat ideologia \u0219i vectorii de ac\u021biune din ultimii opt ani: invadarea Ucrainei \u0219i anexarea Crimeii (conflictele din sud-estul statului invadat \u2013 Harkov, Donbas); atacurile cibernetice masive asupra Vestului \u0219i Americii; aventura sirian\u0103; sprijin masiv pentru for\u021bele iliberale din state ale Uniunii Europene, dar \u0219i pentru opera\u021biunea Brexit; implicare \u00een campania electoral\u0103 din 2016, Trump devenind pre\u0219edinte al Statelor Unite dup\u0103 un lin\u0219aj pe platformele digitale \u0219i mass-media electronice (Russia Today<\/em> \u0219i Sputnik<\/em>, mai ales) asupra contracandidatei democrate, Hillary Clinton. Uluitor, p\u00e2n\u0103 la un punct, este randamentul ob\u021binut, manipularea cu adev\u0103rat epopeic\u0103. Fiecare capitol al c\u0103r\u021bii dezvolt\u0103 \u00een cititor, progresiv, percep\u021bia unui Vladimir Putin invincibil, m\u0103r\u0219\u0103luind spre apoteoz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00centregul efort propagandistic al Kremlinului \u2013 minciuna toren\u021bial\u0103, gigantesc\u0103, invocat\u0103 \u0219i de Aleksandr Soljeni\u021b\u00een, \u00een Arhipelagul Gulag<\/em>, ca temei al existen\u021bei comunismului, pe deplin conservat\u0103 de Putin, ba chiar \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 prin rafinament \u0219i incisivitate \u2013 are drept scop o transformare a lumii dup\u0103 model rusesc. Ultimul deceniu confirm\u0103 pericolul unei iradieri mondiale a ideologiei rezultate din instalarea post-adev\u0103rului<\/em>. O lume f\u0103r\u0103 reperele Bine-Adev\u0103r se destructureaz\u0103 \u0219i cade \u00een anomie: \u201eJurnali\u0219tii nu pot func\u021biona \u00een mijlocul unui scepticism total; societ\u0103\u021bile civile intr\u0103 \u00een declin atunci c\u00e2nd cet\u0103\u021benii nu mai pot conta unul pe cel\u0103lalt; domnia legii depinde de credin\u021ba c\u0103 oamenii vor urma legea \u0219i f\u0103r\u0103 ca aceasta s\u0103 fie impus\u0103, iar impunerea legii, c\u00e2nd are loc, e impar\u021bial\u0103.<\/em>\u201d (p. 187). Extrema dreapt\u0103 mondial\u0103 este \u00een limb\u0103 dup\u0103 Putin, \u00eei elogiaz\u0103 comportamentul \u0219i-l impune ca erou al luptei \u00eempotriva homosexualit\u0103\u021bii \u0219i a decaden\u021bei provocate de consumerism \u0219i secularism\/satanism. El pare a \u00eentruni calit\u0103\u021bile unui apostol al istoriei de dup\u0103 Istorie, av\u00e2nd tovar\u0103\u0219i de drum<\/em> cel pu\u021bin la fel de devota\u021bi precum cei recruta\u021bi de Stalin.<\/p>\n\n\n\n

Pornind de la distopia lui Orwell, 1984<\/em>, Timothy Snyder observ\u0103 un lucru esen\u021bial pentru economia politic\u0103 a prezentului, anume c\u0103 nu cump\u0103rarea de m\u0103rfuri sub form\u0103 de obiecte reale constituie competi\u021bia \u00eentre super-puteri, ci capacitatea de a produce anumite \u201est\u0103ri psihologice<\/em>\u201d.  Tocmai datorit\u0103 acestei noi realit\u0103\u021bi, Putin a reu\u0219it s\u0103 fie p\u0103pu\u0219arul diabolic \u00een rela\u021bia cu Trump, un personaj de b\u00e2lci, ajuns pre\u0219edinte pentru a servi interesele cleptocra\u021bilor ru\u0219i \u0219i prin asta arunc\u00e2nd \u00een ridicol \u00eentregul establishment<\/em> american, at\u00e2t de naiv \u0219i de oportunist. Un infatuat a c\u0103zut victim\u0103 unui psihopat, pe un fundal de vulnerabilitate a democra\u021biei americane. Cantitatea apreciabil\u0103 de informa\u021bii \u0219i argumente adus\u0103 \u00een paginile c\u0103r\u021bii \u00eent\u0103re\u0219te impresia unui scenariu ticluit \u00een laboratoarele propagandei ruse\u0219ti, \u00een rolurile de n\u0103t\u00e2ngi \u0219i neputincio\u0219i juc\u00e2nd liderii unei lumi democratice anesteziate prin hipnoz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Drumul spre nelibertate<\/em>, ca trecere de la politica inevitabilit\u0103\u021bii spre cea a eternit\u0103\u021bii, este una dintre cele mai profunde analize cu privire la istoria ultra-recent\u0103. O anume patim\u0103 subiacent\u0103 este vizibil\u0103, istoricul din omul integral Timothy Snyder nu reu\u0219e\u0219te s\u0103-\u0219i ecraneze emo\u021biile \u0219i s\u0103-\u0219i neutralizeze atitudinile. De la un punct \u00eencolo, nici nu ar fi fost posibil, iar de la un punct \u00eencoace nici n-ar fi fost de dorit. Cinism, ata\u0219ament pentru minciun\u0103 (\u201eservitoarea onorabil\u0103 a Rusiei<\/em>\u201d \u2013 propagand\u0103 \u0219i manipulare prin fake news<\/em> \u00een cascad\u0103), sperjur, perfidie, violen\u021b\u0103 simbolic\u0103 \u0219i fizic\u0103, toate acestea, ca ingrediente de baz\u0103 ale puterii lui Vladimir Putin, aproape c\u0103 te \u00eemping s\u0103 g\u00e2nde\u0219ti \u00een gril\u0103 maniheist\u0103, polariz\u00e2nd sever Binele \u0219i R\u0103ul. \u00cencet, drumul spre nelibertate<\/em> devine drum spre nenorocire<\/em>. O \u201earter\u0103\u201d aglomerat\u0103, o autostrad\u0103 spre iad, de\u0219i toate indicatoarele, \u00een limba rus\u0103, te anun\u021b\u0103 c\u0103 mai e pu\u021bin de tot p\u00e2n\u0103 \u00een Paradis. Inser\u021bia masiv\u0103 \u00een politica eternit\u0103\u021bii<\/em>, previne T. Snyder, este cel mai costisitor drog v\u00e2ndut azi pe pia\u021ba neagr\u0103 a istoriei. El substituie o lume cu o Fata Morgana: \u201ePolitica eternit\u0103\u021bii e plin\u0103 de fantasmagorie, de bo\u021bi \u0219i troli, fantome \u0219i zombi, suflete moarte \u0219i alte fiin\u021be ireale care conduc un personaj fic\u021bional c\u0103tre putere.<\/em>\u201d (p. 195). Putem ignora, oare, faptul c\u0103 \u0219i noi, rom\u00e2nii neao\u0219i, ca rentieri ai trecutului bine adus din condei, \u00eel consum\u0103m nu doar cu poft\u0103, ci chiar cu fal\u0103?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cantitatea apreciabil\u0103 de informa\u021bii \u0219i argumente adus\u0103 \u00een paginile c\u0103r\u021bii \u00eent\u0103re\u0219te impresia unui scenariu ticluit \u00een laboratoarele propagandei ruse\u0219ti, \u00een rolurile de n\u0103t\u00e2ngi \u0219i neputincio\u0219i juc\u00e2nd liderii unei lumi democratice anesteziate prin hipnoz\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":2629,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[75,52],"tags":[77,418,76,553,556],"coauthors":[],"class_list":["post-2628","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cronica-ideilor","category-rubrici","tag-cronica-ideilor","tag-editura-trei","tag-florin-ardelean","tag-nr-6-2021","tag-timothy-snyder"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/coperta-Timothy-Snyder.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2628","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2628"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2628\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2630,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2628\/revisions\/2630"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2629"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2628"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2628"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2628"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=2628"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}