{"id":2566,"date":"2021-07-18T12:22:33","date_gmt":"2021-07-18T09:22:33","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2566"},"modified":"2021-07-18T13:19:28","modified_gmt":"2021-07-18T10:19:28","slug":"nu-crezi-in-covid-nu-ti-dau-mortu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2566","title":{"rendered":"\u201eNu crezi \u00een Covid? Nu-\u021bi dau mortu\u2019!\u201d"},"content":{"rendered":"\n<p>\u00cenaintea pandemiei, subiectele abordate \u00een produc\u021bii independente de teatru social, documentar sau politic sondau teme ancorate \u00een dramele colective pe care le-a traversat Rom\u00e2nia post-decembrist\u0103, subiecte al c\u0103ror ecou era, \u00eens\u0103, greu de trezit. O dat\u0103 pentru c\u0103 un astfel de teatru, at\u00e2t de necesar \u00eenaintea extinderii virtual-digitale, are menirea de a ridica la ramp\u0103 reflexii incomod-emo\u021bionale, o misiune pe care social-media, Live TV-ul \u0219i presa de orice tip, de orice fel, de oriunde \u0219i de oric\u00e2nd, o \u00eengroap\u0103 excel\u00e2nd \u00een patetic \u0219i grotesc. Mai apoi pentru c\u0103 produc\u021biile independente duc mai mereu lips\u0103 de resurse, for\u021b\u00e2nd o economie de mijloace \u0219i personal \u00een defavoarea esteticii teatrale. Scenografii minimaliste, la pragul de jos al conven\u021biei, coregrafii \u0219chioape de sens, regii concentrate pe video-proiec\u021bii \u2013 o g\u0103selni\u021b\u0103 nefericit\u0103 de care majoritatea se puteau lipsi \u2013 actori dirija\u021bi spre civil. C\u00e2nd \u0219i unde nu te-ai a\u0219tepta, c\u00e2te o poveste cu trimiteri sensibile, cum a fost produc\u021bia Studio Act Oradea <em>Poveste din Transilvania<\/em>, salveaz\u0103 de la e\u0219afod un teatru care-\u0219i pierde noima relu\u00e2nd la infinit enigma MISA, foamea copiilor s\u0103raci (de preferin\u021b\u0103 romi), corup\u021bia, exodul for\u021bat al rom\u00e2nilor sau, dup\u0103 mod\u0103, vreo amintire a cuiva, de c\u00e2nd era el mic \u0219i n-avea ghete. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 dramatice, aceste tr\u0103s\u0103turi obositor-definitorii ale unei Rom\u00e2nii libere ne aduc aminte c\u0103 n-am f\u0103cut nimic, nici m\u0103car \u00een teatru, acest teatru social, documentar, politic, (de) dorit efervescent \u0219i viu, r\u0103mas, la noi, cu pu\u021bine excep\u021bii, \u00een urma vremii.<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\"><p>Medicii p\u00e2n\u0103 mai ieri \u0219p\u0103gari, scuipa\u021bi de \u00eentreaga Rom\u00e2nie sunt azi eroi cu pamper\u0219i, \u00een costum de plastic. Au r\u0103ni pe fa\u021b\u0103 \u0219i pe g\u00e2t, elogii la televizor \u0219i u\u0219a de la cas\u0103 sfin\u021bit\u0103 de vecini, cu clor. Sunt transpira\u021bi, sunt obosi\u021bi, simt fric\u0103.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n<p>M-am bucurat, prin urmare, s\u0103 v\u0103d c\u0103 \u00een timpul pandemiei de Covid-19 a ap\u0103rut un spectacol <em>despre<\/em> Covid-19. \u00cen primul r\u00e2nd pentru c\u0103 a ap\u0103rut \u00een acela\u0219i an cu pandemia, semn c\u0103 mai avem \u0219anse s\u0103 fim contemporani cu noi \u00een\u0219ine. Mai apoi pentru c\u0103 produc\u021bia nu s-a filmat \u00een nicio baie din care pl\u00e2ngem versuri de frica izol\u0103rii. Ne-a sc\u0103pat de patetic, de poetic de asemeni \u0219i a livrat, printre multiple exerci\u021bii teatrale, online \u0219i cvasi obositoare, un spectacol al Centrului de Teatru Educa\u021bional Replika. <em>Capete \u00eenfierb\u00e2ntate 2020<\/em> este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, ceea ce teatrul documentar, social, politic, trebuie s\u0103 fie. Suficient de independent \u00eenc\u00e2t s\u0103 se nasc\u0103 \u00eentr-un proiect cofinan\u021bat de Administra\u021bia Fondului Cultural Na\u021bional. Suficient de underground pentru a zgudui de jos \u00een sus, temeinic, un sistem. Pornind de la cei cinci, zece, 50 de spectatori permi\u0219i live \u0219i propag\u00e2ndu-se, inclusive online, spre masele care, sper, se vor lovi de el. Puls\u00e2nd de via\u021b\u0103, cu un limbaj frust, extrem de bine documentat, spectacolul fic\u021bionalizeaz\u0103 m\u0103rturii anonime, rezum\u0103 o avalan\u0219\u0103 de \u0219tiri scrise \u0219i TV, caricaturizeaz\u0103 vedete, \u00eensumeaz\u0103 tipologii recognoscibile \u0219i radiografiaz\u0103 colapsul sistemului sanitar rom\u00e2nesc. Cu lupa pus\u0103 pe sistemul public \u0219i cel privat. Unde primul se dovede\u0219te dep\u0103\u0219it de urgen\u021be, iar al doilea umple golurile cu televizoare color, \u00een anul \u00een care se dezb\u0103tea privatizarea \u00een s\u0103n\u0103tate. Ce primeaz\u0103 \u00een spectacol este umanitatea personajelor, prezentate \u00eentr-o continu\u0103 antitez\u0103, care te oblig\u0103 s\u0103 glisezi de la o tab\u0103r\u0103 la alta, cu compasiune. Medicii p\u00e2n\u0103 mai ieri \u0219p\u0103gari, scuipa\u021bi de \u00eentreaga Rom\u00e2nie sunt azi eroi cu pamper\u0219i, \u00een costum de plastic. Au r\u0103ni pe fa\u021b\u0103 \u0219i pe g\u00e2t, elogii la televizor \u0219i u\u0219a de la cas\u0103 sfin\u021bit\u0103 de vecini, cu clor. Sunt transpira\u021bi, sunt obosi\u021bi, simt fric\u0103. Spitalele de stat, hulite \u0219i temute, r\u0103m\u00e2n singure \u00een fa\u021ba pandemiei. \u00cen privat, policlinici \u00eenchid u\u0219i \u0219i \u00eenjum\u0103t\u0103\u021besc norme. Reclamele abund\u0103 de clinici cu nori roz \u00een care se ascund, lugubru, infecta\u021bi nedeclara\u021bi public. M\u0103\u0219tile, m\u0103nu\u0219ile, dezinfectan\u021bii nu ajung la timp \u00een linia 1. O demisie din sec\u021bia ATI transform\u0103 o femeie din medic, \u00een pre\u0219. Bolnavii cronici ajung respin\u0219i de sistem. De toate sistemele. DSP-urile \u00eenghesuie pozitivi \u0219i negativi \u00een microbuze de carantinare. Mediul privat se teme de colaps, Viorel Cataram\u0103 se infecteaz\u0103 benevol, \u00een direct. Teoria conspira\u021biei mondiale se dezbate la morg\u0103, \u00eentre b\u0103rbatul care-\u0219i ridic\u0103 mama moart\u0103 de cancer \u0219i asistenta care a trecut prin Covid. Ac\u021biunile Pharma explodeaz\u0103 la burs\u0103, un medic fictiv se prezint\u0103 la TV cu chilo\u021bii \u00een vine, blam\u00e2nd subfinan\u021barea. \u00cen colonia a 800 de romi apar 6 du\u0219uri \u0219i mult mai mul\u021bi jandarmi. Scenarii, episoade, schi\u021be care nu doar arat\u0103 ceva ce \u0219tiam deja, ci demonstreaz\u0103 cum a fost posibil\u0103 groapa \u0219i de ce r\u0103m\u00e2ne ad\u00e2nc\u0103. \u0218i asta pentru c\u0103 \u00een spatele sistemului sunt oameni. Fiecare om are o poveste. Fiecare poveste \u00ee\u0219i justific\u0103 parcursul. Ne ur\u00e2m \u0219i ne comp\u0103timim separat \u0219i simultan. Dans\u0103m \u00een bule cu teama de moarte \u0219i cea de s\u0103r\u0103cie. Dou\u0103 tare \u00eentre care e imposibil s\u0103 alegi \u00een c\u00e2\u0219tig.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Capetele \u00eenfierb\u00e2ntate 2020<\/em> a fost realizat pe baza unei document\u0103ri la care au contribuit Dora Constantinovici \u0219i studen\u021bi ai Facult\u0103\u021bii de Sociologie din cadrul Universit\u0103\u021bii Bucure\u0219ti. O documentare exemplar\u0103, f\u0103r\u0103 de care succesul acestei produc\u021bii nu ar fi fost posibil. Textul a fost scris de Mihaela Michailov \u0219i David Schwartz, cel din urm\u0103 semn\u00e2nd \u0219i regia spectacolului. O regie foarte bine calibrat\u0103, pentru live \u0219i online deopotriv\u0103, \u00een care se remarc\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, m\u0103sura, aceast\u0103 Cenu\u0219\u0103reas\u0103 care p\u00e2n\u0103 mai ieri p\u0103rea un soi de Fata Morgana \u00eengropat\u0103 \u00een Prime Time. F\u0103r\u0103 patetisme, f\u0103r\u0103 c\u0103l\u0103i, victime, f\u0103r\u0103 \u00eengro\u0219al\u0103, declama\u021bii, acuza\u021bii. Cu actori tot timpul la vedere masca\u021bi de intermezzo-uri muzicale sub forma unui \u0219lag\u0103r tragic, comic \u0219i perpetuu. Patru actori, doi protagoni\u0219ti, Oana Rusu \u0219i Alexandru Potcean \u0219i dou\u0103 fragmente de alter-ego, Maria Sg\u00e2rcitu \u0219i Teodora Rategan, performeaz\u0103 \u00eentr-un decor modular din cuiere \u0219i l\u0103zi (Irina G\u00e2diu\u021b\u0103) care cap\u0103t\u0103 sens \u0219i via\u021b\u0103 \u00een coregrafia g\u00e2ndit\u0103 de Mihai Mihalcea. Remarcabil Alexandru Potoceanu, remarcabil\u0103 Oana Rusu, o actri\u021b\u0103 care pare c\u0103 dispune de resurse creative inepuizabile \u0219i exceleaz\u0103 \u00een ultimul tablou, red\u00e2nd prin interpretarea sa demnitatea de mam\u0103 \u0219i pe cea de om femeilor din coloniile de romi.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen final, pe l\u00e2ng\u0103&nbsp; \u0219irul lung de \u00eentreb\u0103ri care-\u0219i g\u0103sesc r\u0103spunsul, concluzion\u0103m c\u0103 ceea ce ne \u00eengroap\u0103 \u2013 sau, dup\u0103 caz, ne salveaz\u0103 \u2013 este con\u0219tiin\u021ba. \u00cen politica eficientiz\u0103rii aplicat\u0103 de toate guvernele ultimilor 30 de ani, singurul care se las\u0103 b\u00e2ntuit de ea e Iliescu. Comic, f\u0103r\u0103 kitsch, cu trimiteri la Richard al III-lea \u2013 regele condamnat de victime la moarte \u2013 Iliescu poart\u0103 vina unui \u00eenceput al c\u0103rui efect domino ne-a ajuns din urm\u0103. Un final de spectacol care face leg\u0103tura cu <em>Capete \u00eenfierb\u00e2ntate 2010.<\/em> Spectacolul care dezbate provoc\u0103rile anului 1990 este, \u00eens\u0103, o alt\u0103 poveste\u2026<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-text-align-center\"><br><strong>Caset\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\"><li><em>Capete \u00eenfierb\u00e2ntate 2020<\/em><\/li><li>Un spectacol realizat de Centrul de Teatru Educa\u021bional Replika<\/li><li>Text: Mihaela Michailov &amp; David Schwartz<\/li><li>Cu: Alexandru Potocean, Oana Rusu, Teodora Retegan, Maria Sg\u00e2rcitu<\/li><li>Scenografia: Irina G\u00e2diu\u021b\u0103<\/li><li>Muzica: Teodora Retegan &amp; Maria Sg\u00e2rcitu<\/li><li>Mi\u0219carea scenic\u0103: Mihai Mihalcea<\/li><li>Colaboratoare documentare: Dora Constantinovici<\/li><li>Regia: David Schwartz<\/li><li>Parteneri: Friedrich Ebert Stiftung, Centrul de Teatru Educa\u021bional Replika, Galeria 26, Muzeul Jude\u021bean de Istorie \u0219i Art\u0103 Zal\u0103u, Asocia\u021bia Constantin Hamangiu, SNSPA Bucure\u0219ti, Universitatea Bucure\u0219ti \u2013 Facultatea de Sociologie<\/li><li>Mul\u021bumiri speciale: Teatrul Masca<\/li><li>Echipa de filmare \u2013 imagine \u0219i lumin\u0103: Drago\u0219 Hanciu; operatori camer\u0103: Drago\u015f Hanciu, Jaro Minne, Alexandru Radu; sunet: Flora Pop; mixaj sunet Teodora Retegan; produc\u021bie, regie, montaj \u0219i colorizare: Alexandru Radu.<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Puls\u00e2nd de via\u021b\u0103, cu un limbaj frust, extrem de bine documentat, spectacolul fic\u021bionalizeaz\u0103 m\u0103rturii anonime, rezum\u0103 o avalan\u0219\u0103 de \u0219tiri scrise \u0219i TV, caricaturizeaz\u0103 vedete, \u00eensumeaz\u0103 tipologii recognoscibile \u0219i radiografiaz\u0103 colapsul sistemului sanitar rom\u00e2nesc.<\/p>\n","protected":false},"author":65,"featured_media":2567,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[51,31],"tags":[491,499,136],"coauthors":[],"class_list":["post-2566","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-arte","category-teatru","tag-andreea-costea","tag-nr-5-2021","tag-teatru"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/capete1.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2566","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/65"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2566"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2566\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2569,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2566\/revisions\/2569"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2567"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2566"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2566"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2566"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=2566"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}