{"id":2551,"date":"2021-07-18T11:27:38","date_gmt":"2021-07-18T08:27:38","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2551"},"modified":"2021-07-18T15:44:32","modified_gmt":"2021-07-18T12:44:32","slug":"cartea-alienarilor-motivate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2551","title":{"rendered":"Cartea alien\u0103rilor motivate"},"content":{"rendered":"\n
\"\"

Diana Iepure, \u00cen rest, via\u021ba e frumoas\u0103<\/em>, Casa de Editur\u0103 Max Blecher, 2021<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Memoria. Memoria este principala unealt\u0103 creativ\u0103 a Dianei Iepure. De fapt, este arm\u0103tura care leag\u0103 \u00eentreg volumul, lipind primele trei p\u0103r\u021bi (Patria borcanelor<\/em>, Odecolon<\/em>, Recital de pl\u00e2ns<\/em>) de ultima (\u00cen rest, via\u021ba e frumoas\u0103<\/em>), c\u0103ci, dincolo de ea, putem vorbi despre dou\u0103 c\u0103r\u021bi diferite: una a reiter\u0103rilor (de tip afectiv) \u0219i una a reconceptualiz\u0103rilor \u00eentr-o dimensiune moderat-militant\u0103. Tocmai de aceea \u00eemi voi permite s\u0103 analizez cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi separat.<\/p>\n\n\n\n

Prima carte…<\/strong><\/h4>\n\n\n\n

… este, dup\u0103 cum am mai spus, de izurile memoriei parfumat\u0103. Diana Iepure apeleaz\u0103 la dimensiunea sim\u021birii (da, sim\u021bire, c\u0103ci \u00een acest caz nu putem s\u0103 vorbim despre banalul senzorial) pentru a reg\u0103si forme din trecut ale sinelui, intr\u00e2nd, nu odat\u0103, \u00eentr-un spa\u021biu al nostalgiei. Cele dou\u0103 voci poetice prezente, clar delimitate, nu au rolul de a contrasta ci, dimpotriv\u0103, sunt complementare, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 \u00eentregeasc\u0103, folosindu-se de felurite moduri de a reprezenta trecutul: sinestezii \u00eembibate de inten\u021bionalitate, ag\u0103\u021bate de memoria afectiv\u0103 (\u0219i nu numai), cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i \u00een printre aburi <\/em>(\u201eam tr\u0103it zile nenum\u0103rate\/ \u00een care uitasem cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire\/ ce \u00eenseamn\u0103 lini\u0219tea,\/ a\u0219teptam, a\u0219teptam\/ \u00een timp ce\/ \u00een pieptul meu tot fierbeau\/ cartofi \u00een coaj\u0103\/ col\u021buna\u0219i cu cartofi\/ ciorb\u0103 cu cartofi\/ un piure de cartofi, la urma urmei,\/ \u0219i de s\u0103rb\u0103tori\/ cartofi cu carne\/ viitorul se \u00eentrez\u0103rea incert\/ printre aburii calzi\/ de buc\u0103t\u0103rie\u201d), imagini din trecut, imortalizate \u0219i \u00eenr\u0103mate asemeni unor tablouri (deltaplanele<\/em> \u2013 \u201eveneau de peste nistru\/ planau f\u0103r\u0103 zgomot\/ se speriau doar clo\u0219tile credeau c\u0103-s ulii\/ \u0219i adunau curcanii sub aripi\/\/ pe aerodrom\/ tata\/ ag\u0103\u021bat de geamul deschis al ma\u0219inii\/ \u0219i mama\/ cu m\u00e2inile \u00een\u021bepenite pe volan\/\/ ca pe coperta c\u0103r\u021bii\/ tata mama cei \u0219apte copii \u0219i camionul\u201d) sau amintiri pline de \u00een\u021belesuri (pe tata l-a schimbat r\u0103zboiul brusc<\/em> \u2013 \u201ede pa\u0219te\/ era casa plin\u0103 \u0219i noi dansam vals \u00een camera cu pian\/ victoria c\u00e2nta cu ochii \u00eenchi\u0219i\/ leg\u0103n\u00e2ndu-se ritmic\/ mama pl\u00e2ngea pe ascuns\/ \u0219i umerii ei tremurau ca atunci c\u00e2nd r\u00e2dea \u00een hohote\/ uniunea sovietic\u0103 a ie\u0219it din inima tatei\/ s-a strecurat \u00een tran\u0219ee\/ un \u0219arpe lucios \u0219i bine\u00een\u021beles rece\/ ca nop\u021bile de aprilie\/ ale anului 1992\u201d), printre altele. Aleanul se afl\u0103 \u00een mijlocul crea\u021biei \u0219i din el izbucnesc toate c\u0103ut\u0103rile autoarei.<\/p>\n\n\n\n

Volumul debuteaz\u0103 cu Patria borcanelor<\/em>, grupaj care adun\u0103 diferite ipostaze ale dorului, stare cauzat\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, de alienare. Primul poem, spa\u021bii<\/em>, este concludent \u00een acest sens: \u201ecu c\u00e2t m\u0103 \u00eendep\u0103rtez mai mult de bucure\u0219ti\/ gustul salamului din punga de auchan p\u0103le\u0219te\/ e-urile devin parc\u0103 mai accentuate\/ iar mirosul m\u00e2nc\u0103rii de-acas\u0103\/ \u00ee\u0219i face \u00eencet, \u00eencet loc\/ \u00een creierul meu\u201d. \u00cen continuare, autoarea face apel la imaginea p\u0103rin\u021bilor (cu prec\u0103dere la cea a mamei) \u00een poeme precum arta de a m\u00e2nca s\u0103n\u0103tos<\/em>, tot ce am mai frumos de la ea sunt m\u00e2inile<\/em>, prima mea pasc\u0103<\/em> \u0219.a., dar \u0219i la diverse amintiri, uneori cu implica\u021bii \u00een spa\u021biul traumatic (ultimul porc<\/em>), alteori \u00eenc\u0103rcate de sens (printre aburi<\/em>, aparen\u021be<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Puteam vorbi despre o carte excelent\u0103 de poezie dac\u0103 \u0219i restul volumului s-ar fi ridicat la nivelul ultimelor dou\u0103 grupaje. \u00cen cazul de fa\u021b\u0103 vorbim despre o carte bunicic\u0103 spre bun\u0103. \u00cen rest, via\u021ba e frumoas\u0103.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

\u00cen Odecolon<\/em> Diana Iepure \u00ee\u0219i reconstruie\u0219te identitatea prin buc\u0103\u021bi de trecut. Aici, mare parte a discursului poetic se leag\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, de prima parte vie\u021bii, de timpul petrecut \u00eentr-o Moldov\u0103 sovietic\u0103\/sovietizat\u0103 (cu mici incursiuni prin Rusia sovietic\u0103). Mirosuri, imagini, oameni, to\u021bi \u0219i toate \u00een contextul unei lumi neclare cu o identitate amorf\u0103. Sec\u021biunea debuteaz\u0103 cu urm\u0103toarele versuri: \u201eMi-a scris un poet basarabean c\u0103 poeziile mele nu mai au\/ miros de Troinoi Odecolon. Pentru el, Uniunea Sovietic\u0103\/ mirosea a Troinoi Odecolon. Era bine ce mi-a scris.\/ Ori poate nu, poate c\u0103 dimpotriv\u0103<\/em>\u201d. Iat\u0103, deci, un eu confuz, care nu se g\u0103se\u0219te, care nu se reg\u0103se\u0219te. Care se caut\u0103. Printre temele acestei p\u0103r\u021bi este cea a satului natal, rememorat cu onestitate, f\u0103r\u0103 \u00eenflorituri sau menajamente, f\u0103r\u0103 a fi idilizat. El nu poate s\u0103 existe dec\u00e2t \u00een stare pur\u0103 \u00een memoria autoarei, cu tot cu be\u021bivii, curvele, pedofilii \u0219i t\u00e2lharii lui, c\u0103ci altfel am vorbi despre un spa\u021biu contraf\u0103cut.<\/p>\n\n\n\n

Recital de pl\u00e2ns<\/em> este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, cea mai bun\u0103 parte a acestei \u201eprime c\u0103r\u021bi\u201d. Pendul\u00e2nd \u00eentre via\u021b\u0103 \u0219i moarte, \u00eentre Eros \u0219i Thanathos (scuza\u021bi limbajul de lemn), poezia Dianei Iepure cap\u0103t\u0103, aici, noi ad\u00e2ncimi. Vorbim despre diorame bine executate \u00een care sunt ilustra\u021bi oameni, locuri, situa\u021bii, fiecare impun\u00e2nd intensit\u0103\u021bi specifice. Iner\u021biile de tip militant ale p\u0103r\u021bii secunde a volumului sunt anticipate aici, \u00een despre s\u00e2nge<\/em>: \u201e\u0219i iar r\u0103scolesc prin arhive\/ \u0219i iar \u00eemi zic c\u0103 pot tr\u0103i \u00eemp\u0103cat\u0103\/ \u00een aceste vremuri tulburi \u00een care\/ se decapiteaz\u0103 statui\/ \u0219i se oblojesc \u00een strad\u0103 picioare\/ nu pot spune ipocrit: e ok\/ c\u00e2nd totul se duce de r\u00e2p\u0103\/ \u0219i totu\u0219i\/ n-am g\u0103sit zare de asupritor \u00een s\u00e2ngele meu mult\/ p\u0103timit\/ zare de s\u00e2nge albastru\/ doar \u021b\u0103rani, \u0219i \u021b\u0103rani, \u0219i \u021b\u0103rani\/ plus str\u0103bunica mea, hanna\/ supravie\u021buitoarea\/ cea care a rupt cu m\u00e2inile ei puternice\/ mandibula unui c\u00e2ine r\u0103u ce s\u0103rise s-o \u00een\u0219face de g\u00e2t\/ #femeiputernice #femeine\u00eenfricate\u201d. Ar mai fi de spus, \u00eens\u0103 mi-a\u0219 dori ca cititorii s\u0103 descopere singuri aceste c\u00e2teva poeme, c\u0103ci ele vorbesc de la sine.<\/p>\n\n\n\n

A doua carte…<\/strong><\/h4>\n\n\n\n

… are o dinamic\u0103 diferit\u0103 fa\u021b\u0103 de prima; trecutul \u0219i memoria trec \u00een plan secund, devenind uneori cadrul \u00een care exploziile poetice vor avea loc, alteori lipsind cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire. Am vorbit anterior despre militantism \u2013 un militantism propriu, c\u0103ci revolta este una personalizat\u0103. Da, exist\u0103 o tent\u0103 pur social\u0103 \u00een c\u00e2teva poeme (vezi pesc\u0103ru\u0219ii de ora\u0219<\/em>, gogu<\/em>, globalizare<\/em>, acestei lumi de oropsi\u021bi<\/em>), \u00eens\u0103 forma predominant\u0103 este una hibrid\u0103. Astfel, Diana Iepure se introduce (\u0219i bine face) \u00een centrul discursului poetic, prezent\u00e2nd problemele prin perspectiva sa, subiectiviz\u00e2nd discu\u021bia.<\/p>\n\n\n\n

Una dintre temele principale este cea a feminit\u0103\u021bii, mai exact a feminit\u0103\u021bii \u00een contextul societ\u0103\u021bii contemporane. Militantismul este unul moderat, domol, \u00eembr\u0103cat de cele mai multe ori \u00een introspec\u021bie. Eul nu caut\u0103 lupta, el se zv\u00e2rcole\u0219te \u00een sine, \u00een propria-i neputin\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de ireversibilitatea timpului (un exemplu concludent este poemul frumoas\u0103<\/em> \u2013 \u201eo femeie frumoas\u0103 de 20\/ o femeie frumoas\u0103 de 30\/ o femeie frumoas\u0103 de 40\/ apoi devine brusc\/o femeie care se vede c\u0103 a fost frumoas\u0103\u201d) sau fa\u021b\u0103 de preconcep\u021biile societ\u0103\u021bii (cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een m\u0103riti\u0219ul probabil<\/em> \u2013 \u201eam c\u0103utat pe net o rug\u0103ciune grabnic ajut\u0103toare\/ s\u0103 te fac\u0103 s\u0103 te m\u0103ri\u021bi\/ asear\u0103 urcam sc\u0103rile \u0219i spuneam\/ doamne, d\u0103-mi \u0219i mie un b\u0103rbat!\/ dar cine s\u0103 se uite la mine, a\u0219a gras\u0103?\/ doamne, la tine totul e posibil,\/ poate s-o uita \u0219i a\u0219a. […]\u201d), feminitatea-i fiind \u00een centru.<\/p>\n\n\n\n

Din nou, ar mai fi de spus. Din nou, propun cititorilor s\u0103 descopere singuri ceea ce este de descoperit, c\u0103ci simt c\u0103 le-a\u0219 face o defavoare dac\u0103 a\u0219 explica prea mult. Cartea Dianei Iepure este, \u00een primul r\u00e2nd, una inegal\u0103 din punct de vedere valoric, \u00een unele por\u021biuni str\u0103lucind, \u00eentr-altele lic\u0103rind vag. Puteam vorbi despre o carte excelent\u0103 de poezie dac\u0103 \u0219i restul volumului s-ar fi ridicat la nivelul ultimelor dou\u0103 grupaje. \u00cen cazul de fa\u021b\u0103 vorbim despre o carte bunicic\u0103 spre bun\u0103. \u00cen rest, via\u021ba e frumoas\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Una dintre temele principale este cea a feminit\u0103\u021bii, mai exact a feminit\u0103\u021bii \u00een contextul societ\u0103\u021bii contemporane. Militantismul este unul moderat, domol, \u00eembr\u0103cat de cele mai multe ori \u00een introspec\u021bie.<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":2552,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[140,499,119],"coauthors":[],"class_list":["post-2551","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-critica-literara","tag-nr-5-2021","tag-radu-bejan"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/in_rest_viata_e_frumoasa-e1626595980625.png","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2551","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2551"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2551\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2589,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2551\/revisions\/2589"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2552"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2551"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2551"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2551"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=2551"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}