{"id":2461,"date":"2021-07-05T12:24:51","date_gmt":"2021-07-05T09:24:51","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2461"},"modified":"2021-07-05T12:24:59","modified_gmt":"2021-07-05T09:24:59","slug":"istoria-mea-este-interesata-mai-curand-de-explicarea-unui-sistem-decat-de-canonizarea-unor-autori","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2461","title":{"rendered":"\u201eIstoria<\/i> mea este interesat\u0103 mai cur\u00e2nd de explicarea unui sistem, dec\u00e2t de canonizarea unor autori\u201d"},"content":{"rendered":"\n
\n

Mihai Iov\u0103nel s-a n\u0103scut \u00een 1979 \u0219i este critic \u0219i istoric literar. A studiat la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u021bii Bucure\u0219ti, unde a ob\u021binut \u00een 2011 doctoratul \u00een filologie. Este cercet\u0103tor la Institutul de Istorie \u0219i Teorie Literar\u0103 \u201eG. C\u0103linescu\u201d din Bucure\u0219ti. Face parte din echipa de coordonare \u0219i revizie a lucr\u0103rilor Dic\u021bionarul literaturii rom\u00e2ne (I-II, 2012) \u0219i Dic\u021bionarul general al literaturii rom\u00e2ne, edi\u021bia a II-a (I-V, 2016-2019; 3 volume \u00een curs de apari\u021bie). A scris cronici \u0219i eseuri pentru \u201eAdev\u0103rul literar \u0219i artistic\u201d, \u201eCuv\u00eentul\u201d, \u201eCultura\u201d, \u201eG\u00eendul\u201d \u0219.a. A publicat volumele Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologic\u0103<\/em> (Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 2012), Roman poli\u021bist<\/em> (Editura Tact, 2015) \u0219i Ideologiile literaturii \u00een postcomunismul rom\u00e2nesc<\/em> (Editura Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne, 2017). Este unul dintre coautorii volumului Romanian Literature as World Literature<\/em>, editat de Mircea Martin, Christian Moraru \u0219i Andrei Terian (Bloomsbury, 2017). Scrie recenzii pentru platforma Scena9.ro. De cur\u00e2nd a publicat Istoria literaturii rom\u00e2ne contemporane (1990-2020)<\/em>, la editura Polirom, prima lucrare de acest fel din perioada post-decembrist\u0103.<\/p>\n\n\n\n

L-am invitat pe Mihai Iov\u0103nel la un dialog av\u00e2nd ca punct de pornire Istoria<\/em> sa, prilej cu care am c\u0103utat s\u0103 afl\u0103m, printre altele, dac\u0103 \u00een studiu literaturii primeaz\u0103 criteriul ideologic sau cel estetic, care ar fi principala caracteristic\u0103 a literaturii post-89 \u0219i cum vede evolu\u021bia literaturii rom\u00e2ne \u00een urm\u0103torii zece ani. – M.P.<\/p>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

\n\n\n\n

– Ai scris prima istorie a literaturii rom\u00e2ne care acoper\u0103 ultimii treizeci de ani. \u021ain minte c\u0103 umbla \u00eentr-o vreme vorba c\u0103 genul acesta de lucrare critic\u0103 ar fi dep\u0103\u0219it, c\u0103 noua genera\u021bie de critici nu va continua tradi\u021bia istoriilor literare. Ce te-a f\u0103cut s\u0103-\u021bi dore\u0219ti s\u0103 demonstrezi contrariul?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

– N-am fost niciodat\u0103 de acord cu ideea c\u0103 istoriile literare sunt dep\u0103\u0219ite. La punerea ei \u00een circula\u021bie au contribuit critici optzeci\u0219ti ca Ion Bogdan Lefter, dar au fost \u0219i al\u021bii. Probabil le-a fost mai comod s\u0103-\u0219i str\u00e2ng\u0103 \u00een volume recenziile dec\u00e2t s\u0103 produc\u0103 o sintez\u0103\/istorie, a\u0219a c\u0103 s-au g\u00e2ndit s\u0103 \u0219i teoretizeze aceast\u0103 op\u021biune sub forma \u201eistoriile literare sunt dep\u0103\u0219ite\u201d. Oricine se uit\u0103 pe cataloagele marilor edituri interna\u021bionale observ\u0103, dimpotriv\u0103, puzderia de istorii, companioane, introduceri etc. Sigur, acestea sunt de regul\u0103 scrise \u00een echip\u0103, dar nu lipsesc nici istoriile lucrate de un singur autor. A, c\u0103 trebuie criticat\u0103\/denun\u021bat\u0103 mistica asociat\u0103 \u00een trecut cu ideea de istorie literar\u0103 \u2013 perfect de acord.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ce prive\u0219te genera\u021bia mea, de\u0219i critici din vechile genera\u021bii au sus\u021binut c\u0103 dou\u0103mii\u0219tii nu mai citesc dec\u00e2t literatura prezentului lor, aceasta este o alega\u021bie u\u0219or de comb\u0103tut. Genera\u021bia mea a dat excelen\u021bi istorici literari: Andrei Terian, C\u0103t\u0103lin Ghi\u021b\u0103, Ioana Macrea-Toma, Alex Goldi\u0219, Adriana Stan, Doris Mironescu, Cosmin Borza, Teodora Dumitru.<\/p>\n\n\n\n

De ce am scris o istorie a literaturii contemporane? Pentru c\u0103 era nevoie de una, pe de o parte. Pentru c\u0103 am putut, pe de alta. Oricum, ar fi de dorit ca fiecare genera\u021bie\/promo\u021bie s\u0103-\u0219i genereze propria istorie literar\u0103. At\u00e2t pentru c\u0103 ne cunoa\u0219tem prezentul mai bine dec\u00e2t orice alt\u0103 perioad\u0103; dar \u0219i pentru c\u0103 nu<\/em> \u00eel cunoa\u0219tem \u00een m\u0103sura \u00een care acesta este un proces \u00een derulare. Altfel spus, fiecare genera\u021bie \u00ee\u0219i produce propria nara\u021biune unic\u0103 \u0219i irepetabil\u0103, iar prin aceasta \u00ee\u0219i documenteaz\u0103 at\u00e2t extinderea enciclopedic\u0103 (prin trimiterea la informa\u021bii specifice), c\u00e2t \u0219i limitele epistemice. \u00a0<\/p>\n\n\n\n

Ar fi de dorit ca fiecare genera\u021bie\/promo\u021bie s\u0103-\u0219i genereze propria istorie literar\u0103.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

– Pentru cei care n-au deschis \u00eenc\u0103 Istoria<\/em> ta, care sunt liniile ei directoare? \u00cen ce fel ai g\u00e2ndit-o \u0219i pe ce coordonate ai construit-o?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

– \u00cen ce prive\u0219te structura, o s\u0103 citez din nota introductiv\u0103 a c\u0103r\u021bii:<\/p>\n\n\n\n

\u201eStructura c\u0103r\u021bii o \u00eemprumut\u0103 […] pe cea din istoriile lui Lovinescu. Partea \u00eent\u00e2i, \u00abEvolu\u021bia ideologiei\u00bb, urm\u0103re\u0219te cartografierea celor trei decenii care au trecut de la c\u0103derea comunismului \u00een Rom\u00e2nia. P\u0103r\u021bile a doua, a treia \u0219i a patra ofer\u0103 o panoramare pe genuri detaliat\u0103. Evit totu\u0219i o perspectiv\u0103 esen\u021bialist\u0103 asupra genurilor literare. De altfel, \u00een capitolul 8, \u00abPuncte de rezisten\u021b\u0103\u00bb (ce ofer\u0103 o introducere sintetic\u0103 \u00een materia literar\u0103 \u0219i ideologic\u0103 a c\u0103r\u021bii), discut poezia \u0219i proza \u00eempreun\u0103, integr\u00e2ndu\u2011le acelora\u0219i mi\u0219c\u0103ri sistemice. Ra\u021biunea pentru care totu\u0219i le diferen\u021biez este mai cur\u00e2nd func\u021bional\u0103: date fiind diferen\u021bele cantitative, de complexitate etc., dintre poezie \u0219i roman, ele se mi\u0219c\u0103 \u00een mod diferit \u00een sistem. De pild\u0103, poezia sau lyrics<\/em>\u2011urile pot reac\u021biona mai rapid fa\u021b\u0103 de realitate dec\u00e2t un roman, prin faptul c\u0103 pot avea o elaborare mai rapid\u0103 \u0219i pot fi publicate \u2013 nu \u00een toate contextele \u2013 mai prompt. Pentru a descrie \u0219i identifica mi\u0219c\u0103rile \u00een interiorul prozei \u0219i poeziei nu apelez dec\u00e2t \u00een mod secundar la principiul genera\u021bional. Contrar a ce crezusem mult\u0103 vreme condi\u021bionat de apartenen\u021ba la propria mea genera\u021bie, cea dou\u0103miist\u0103, scriind aceast\u0103 carte am fost for\u021bat s\u0103 constat c\u0103 mobilitatea formelor literare este transgenera\u021bional\u0103. […] Am rezolvat aceste dificult\u0103\u021bi nu pun\u00e2nd \u00een parantez\u0103 problema genera\u021biilor (ele r\u0103m\u00e2n un marker cronologic util), ci g\u0103sind suplimentar \u00een realism un operator capabil s\u0103 sugereze transgenera\u021bional referin\u021ba comun\u0103 \u2013 raportarea scriitorilor la realitate printr\u2011un set de conven\u021bii teoretice, retorice etc. Am izolat c\u00e2te trei modele principale at\u00e2t \u00een proza, c\u00e2t \u0219i \u00een poezia contemporan\u0103. Ele sunt tipologice (pot fi \u00eent\u00e2lnite sau extrapolate \u0219i \u00een alte contexte) \u0219i istorice (momentul specific \u00een care se manifest\u0103 le confer\u0103 \u0219i explic\u0103 particularit\u0103\u021bile). […] \u00cen fine, partea a cincea din carte \u2013 intitulat\u0103 \u00abSpecificul transna\u021bional\u00bb printr\u2011o distan\u021bare sarcastic\u0103 de titlul capitolului rasist cu care G. C\u0103linescu \u00ee\u0219i \u00eencheia Istoria\u2026<\/em>, \u00abSpecificul na\u021bional\u00bb \u2013 iese din spa\u021biul local pentru a panorama rela\u021biile transna\u021bionale ale literaturii rom\u00e2ne postcomuniste.\u201d<\/p>\n\n\n\n

– \u00cen studiul literaturii, ce primeaz\u0103: criteriul ideologic sau cel estetic? Cum se influen\u021beaz\u0103 reciproc cele dou\u0103?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

– \u201eEsteticul\u201d este un termen prea prost \u00een\u021beles \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 recent\u0103 (explic pe larg asta \u00een carte), a\u0219a c\u0103 prefer s\u0103 folosesc aici sintagma de evaluare calitativ\u0103 intrinsec\u0103 a unui text literar (adic\u0103 evaluarea parametrilor \u00een care este construit stilistic, narativ etc.), \u00een opozi\u021bie sau complementaritate cu evaluarea lui contextual\u0103, \u00een care intr\u0103 \u0219i analiza ideologic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cartea mea, cele dou\u0103 tipuri de evaluare sunt mai cur\u00e2nd complementare, de\u0219i cantitativ acord probabil mai mult spa\u021biu analizei contextuale. Am scris \u0219i despre c\u0103r\u021bi care au doar o calitate contextual\u0103 (au avut de pild\u0103 tiraje foarte mari, cazurile Pavel Coru\u021b sau Irina Binder), dar \u00een nici un caz nu am sugerat c\u0103 exist\u0103 un raport direct propor\u021bional \u00eentre valoarea lor comercial\u0103 \u0219i calitatea literar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Altfel, nu cred c\u0103 se poate vorbi de o separare\/opozi\u021bie \u00eentre ideologic \u0219i estetic. Orice estetic\u0103 presupune o ideologie, iar cei care sus\u021bin altceva fac la r\u00e2ndul lor ideologie.<\/p>\n\n\n\n

\"\"
Mihai Iov\u0103nel, Istoria literaturii rom\u00e2ne contemporane – 1990-2020,<\/em> Editura Polirom, 2021<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

– Mul\u021bi scriitori s-au gr\u0103bit deja s\u0103 se caute la index. Este Istoria<\/em> ta una care \u00ee\u0219i dore\u0219te s\u0103 canonizeze? M\u0103 g\u00e2ndesc la asta \u00een sensul Istoriei<\/em> lui C\u0103linescu, de pild\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

– Istoria<\/em> mea este interesat\u0103 mai cur\u00e2nd de explicarea unui sistem, dec\u00e2t de canonizarea unor autori. Pe de alt\u0103 parte, ea propune o list\u0103 de nume, inclusiv \u00een sensul c\u0103 pariaz\u0103 pe ele \u00eentr-o perspectiv\u0103 mai lung\u0103. Nu mi-e fric\u0103 s\u0103 \u021bin acest pariu, de\u0219i viitorul e \u00eentotdeauna imprevizibil.<\/p>\n\n\n\n

– M-am bucurat s\u0103 g\u0103sesc pomenit\u0103 \u00een cuv\u00e2ntul introductiv filosofia \u201ematerialist\u0103 a aleatoriului \u0219i contingen\u021bei\u201d, o binevenit\u0103 recunoa\u0219tere a caracterului inerent subiectiv al oric\u0103rui demers critic. \u021ain\u00e2nd cont de asta, cum ar trebui s\u0103 primeasc\u0103\/priveasc\u0103 cititorii \u0219i mai ales scriitorii con\u021binutul Istoriei<\/em> tale?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

–<\/em> Istoria<\/em> mea este o lucrare con\u0219tient\u0103 de propriile sale limite. Aceste limite \u2013 pe care de altfel le discut chiar eu \u00een prefa\u021ba c\u0103r\u021bii \u2013 sunt o invita\u021bie la dep\u0103\u0219irea lor. De mine (\u00een edi\u021bia a doua) sau de oricine altcineva.<\/p>\n\n\n\n

Apropo, sintagma citat\u0103 \u00een \u00eentrebare trimite la filozofia t\u00e2rzie a lui Louis Althusser, c\u0103ruia \u00eei apar\u021bine una dintre cele mai importante teorii din ultima jum\u0103tate de secol asupra ideologiei.<\/p>\n\n\n\n

Istoria<\/em> mea este o lucrare con\u0219tient\u0103 de propriile sale limite.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

– Acum, c\u0103 ai panoramat ultimele trei decenii de literatura rom\u00e2n\u0103, care ai g\u0103sit c\u0103 este principala caracteristic\u0103 a literaturii post-89, dac\u0103 ar fi s\u0103 alegi una \u0219i numai una?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

– Adaptabilitatea. Nu c\u0103 ar fi o tr\u0103s\u0103tur\u0103 specific\u0103.<\/p>\n\n\n\n

– Care \u021bi se pare c\u0103 a evoluat mai conving\u0103tor \u00een perioada post-decembrist\u0103: poezia sau proza?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

– Poezia a fost cam mereu cea mai bun\u0103 parte din literatura rom\u00e2n\u0103. Nu cred c\u0103 perioada postcomunist\u0103 reprezint\u0103 o excep\u021bie dpdv al calit\u0103\u021bii, de\u0219i dup\u0103 1989 poezia \u0219i-a pierdut, cel pu\u021bin \u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103, o bun\u0103 parte din relevan\u021ba pe care o avusese \u00eenainte.<\/p>\n\n\n\n

Un poet ca Dan Sociu poate fi comparat f\u0103r\u0103 probleme cu oricare dintre marii poe\u021bi din istoria literaturii rom\u00e2ne.<\/p>\n\n\n\n

De fapt, avem o poezie contemporan\u0103 senza\u021bional\u0103. Ruxandra Novac, Gabi Eftimie, Vlad Moldovan, Florentin Popa \u2013 m\u0103 opresc acum la aceste patru nume, dar a\u0219 putea continua.<\/p>\n\n\n\n

Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 proza contemporan\u0103 nu-mi place. A\u0219tept de pild\u0103 cu ner\u0103bdare noul roman al lui Florin Chirculescu, unul dintre autorii mei prefera\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

– S-a observat c\u0103 din Istoria<\/em> ta lipse\u0219te un capitol dedicat dramaturgiei. A fost o alegere con\u0219tient\u0103?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

– Evident c\u0103 a fost con\u0219tient\u0103. Dar \u00eentruc\u00e2t \u00eentrebarea cuprinde un repro\u0219 implicit (de ce nu am scris despre dramaturgie?), am s\u0103 dau un r\u0103spuns \u00een dou\u0103 trepte.<\/p>\n\n\n\n

Pe de o parte, nu aveam nici o obliga\u021bie s\u0103 scriu \u0219i despre dramaturgie. \u00cen ultima jum\u0103tate de secol, critica de teatru (care include \u0219i produc\u021bia de texte scrise pentru punerea \u00een scen\u0103) s-a specializat aproape complet \u00een raport cu critica literar\u0103. Intr\u0103 aici mai multe ra\u021biuni. Una dintre ele e c\u0103 textul dramatic \u0219i-a pierdut vechea autonomie fa\u021b\u0103 de reprezentarea lui. \u00cen ultimele decenii, textele pieselor sunt nu o dat\u0103 improvizate de regizor \u00eempreun\u0103 cu actorii. Ele au deci un caracter mult mai volatil dec\u00e2t \u00eel aveau, de pild\u0103, piesele lui Camil Petrescu sau Lucian Blaga. Aceast\u0103 volatilitate \u021bine \u0219i de accesibilitatea acestor texte. De multe ori ele nu sunt editate. Trebuie s\u0103 fii la fa\u021ba locului pentru a lua cuno\u0219tin\u021b\u0103 de ele. Iar a fi la fa\u021ba locului \u00eenseamn\u0103, pentru un critic de teatru, s\u0103 fie permanent \u00een mi\u0219care. Azi la Sf\u00e2ntu Gheorghe, m\u00e2ine la Ia\u0219i, poim\u00e2ine la Piatra Neam\u021b etc. Or, un critic\/istoric literar nu \u00ee\u0219i permite aceast\u0103 disponibilitate. Tocmai de aceasta este necesar\u0103 specializarea. Nota bene<\/em>, nici E. Lovinescu nu a mai scris volumul despre teatru (pe care-l anun\u021base totu\u0219i) atunci c\u00e2nd a publicat \u00een anii \u02bc20 Istoria literaturii rom\u00e2ne contemporane<\/em>. <\/p>\n\n\n\n

Pe de alt\u0103 parte, felul \u00een care mi-am conceput Istoria <\/em>este prin excelen\u021b\u0103 unul intersec\u021bional \u0219i vorace. Am fost interesat de informa\u021bii din cele mai diverse domenii. Ca atare, ar \u00eensemna s\u0103 fiu \u00een contradic\u021bie cu propria mea metod\u0103 dac\u0103 a\u0219 sus\u021bine c\u0103 teatrul nu m-a interesat din capul locului. De altfel, am \u0219i f\u0103cut referiri la piesele sau textele performative ale unor autoare ca Alina Mungiu-Pippidi, Nicoleta Esinencu sau Elena Vl\u0103d\u0103reanu. Deci teatrul m-a interesat (ca \u0219i filmul, de altfel), doar c\u0103 prin natura limit\u0103rilor tactice ale proiectului nu am putut s\u0103 scriu sistematic despre el. De altfel, dac\u0103 m\u0103 uit la c\u00e2mpul criticii autohtone de teatru, observ c\u0103 sintezele nu sunt prea numeroase. Avem panoramele lui Mircea Ghi\u021bulescu (Istoria dramaturgiei rom\u00e2ne contemporane<\/em>, 2000, Istoria literaturii rom\u00e2ne. Dramaturgia<\/em>, 2008 etc.), dar acestea, pe l\u00e2ng\u0103 c\u0103 sunt dep\u0103\u0219ite din mai toate punctele de vedere, au \u0219i un mod foarte conservator\/ruginit de a se raporta la produc\u021bia de dup\u0103 1989 \u2013 adic\u0103 fix la partea \u201econtemporan\u0103\u201d. O excep\u021bie notabil\u0103 este excelenta A History of Romanian Theatre from Communism to Capitalism. Children of a Restless Time<\/em>, publicat\u0103 de Cristina Modreanu la Routledge \u00een 2019, dar \u00een rest domin\u0103 culegerile de cronici.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

– La fel, s-a observat \u0219i scurtimea capitolului dedicat literaturii pentru copii. Consideri c\u0103 produc\u021biile autorilor rom\u00e2ni \u00eenscrise \u00een acest gen sunt mai pu\u021bin semnificative dec\u00e2t, s\u0103 spunem, cele apar\u021bin\u00e2nd unor genuri precum thrillerul sau romance-ul?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

– Mda, am v\u0103zut mul\u021bi oameni nec\u0103ji\u021bi pe Facebook (autori, editori) de faptul c\u0103 am scris doar jum\u0103tate de pagin\u0103 despre literatura pentru copii. Cei mai mul\u021bi nu deschiseser\u0103 cartea pentru a vedea c\u0103 dedic (premier\u0103 \u00eentr-o istorie literar\u0103 din Rom\u00e2nia!) 50 de pagini literaturii populare\/paraliteraturii (concept care nu este peiorativ \u00een utilizarea mea) \u2013 SF, literatur\u0103 poli\u021bist\u0103, thriller, literatur\u0103 de aventuri, literatur\u0103 de spionaj, benzi desenate, romance; aceste genuri se intersecteaz\u0103 copios cu conceptul de \u201eliteratur\u0103 pentru copii \u0219i adolescen\u021bi\u201d, c\u0103ruia se poate considera c\u0103 i-am acordat, a\u0219adar, dpdv cantitativ, mai mult spa\u021biu dec\u00e2t acea jum\u0103tate de pagin\u0103 din sec\u021biunea \u201eLiteratur\u0103 pentru copii\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Evident c\u0103 se poate scrie \u0219i mai mult. Dar scopul meu fusese deocamdat\u0103 unul limitat \u2013 \u0219i anume s\u0103 semnalez c\u0103 \u0219i \u00een cazul literaturii pentru copii se repet\u0103 scenariul care afecteaz\u0103 \u00een postcomunism celelalte \u201eparaliteraturi\u201d (tratate mai pe larg): destructurarea, imediat dup\u0103 c\u0103derea comunismului, a unei ni\u0219e consolidate \u00een comunism, urmat\u0103 de reconfigurarea ei \u00een ultimul deceniu \u0219i ceva sub presiunea pie\u021bei globale de carte.<\/p>\n\n\n\n

Nu mi-am propus deocamdat\u0103 s\u0103 ofer o sintez\u0103 mai ampl\u0103 inclusiv din motivul c\u0103 trebuia s\u0103 fac cercetare aproape de la zero (lucr\u0103rile academice pentru domeniul rom\u00e2nesc sunt sublime, dar lipsesc aproape cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire). Semn c\u0103 actorii din sistemul universitar, care coordoneaz\u0103 lucr\u0103ri de licen\u021b\u0103\/doctorate \u0219i care ar putea produce cunoa\u0219tere \u00een aceast\u0103 arie, au r\u0103mas bloca\u021bi \u00een vechi prejudec\u0103\u021bi privind \u201eparaliteratura\u201d.<\/p>\n\n\n\n

O s\u0103 am \u00eens\u0103 \u00een vedere o asemenea sintez\u0103 pentru edi\u021bia urm\u0103toare. A\u0219a cum literatura pentru copii a a\u0219teptat \u201ecinci secole de literatur\u0103\u201d pentru a intra \u00eentr-o istorie literar\u0103, mai poate a\u0219tepta c\u00e2teva luni sau c\u00e2\u021biva ani pentru a fi (re)prezentat\u0103 la adev\u0103rata ei valoare \u0219i importan\u021b\u0103. Care importan\u021b\u0103 este \u00eens\u0103 mai cur\u00e2nd sistemic\u0103 dec\u00e2t literar\u0103. Sigur, avem autori ca Lavinia Brani\u0219te, pe care o consider nu doar cel mai important nume din proza anilor 2010, ci \u0219i cel mai bun autor de literatur\u0103 pentru copii de dup\u0103 1989. Dar s\u0103 nu tr\u0103im totu\u0219i cu impresia c\u0103 pe ni\u0219a literaturii pentru copii de azi pia\u021ba e plin\u0103 de autori de calibrul lui Gellu Naum sau Nina Cassian. N-a\u0219 paria nici m\u0103car c\u0103 avem prea mul\u021bi autori din liga Octav Pancu-Ia\u0219i sau Gica Iute\u0219.<\/p>\n\n\n\n

– Dup\u0103 un debut foarte conving\u0103tor \u00een ultimii ani \u201990 \u0219i primii ani 2000, critica literar\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 a cam b\u0103tut \u00een retragere. Pe terenul r\u0103mas liber au \u00eenflorit diferite bloguri \u0219i apoi site-uri literare, unele cu totul meritorii (m\u0103 g\u00eendesc aici \u00een principal la Terorism de cititoare). Cum crezi c\u0103 a influen\u021bat literatura absen\u021ba acestei recept\u0103ri profesioniste? \u0218i, mai departe, cum a influen\u021bat-o receptarea adesea\u2026 impresionist\u0103 a \u201ecronicarilor\u201d de ocazie?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

– Critica literar\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103, adic\u0103 dou\u0103miist\u0103 (care nu mai este at\u00e2t de t\u00e2n\u0103r\u0103) \u0219i postdou\u0103miist\u0103, nu a b\u0103tut \u00een retragere. Sigur, nu mai este foarte vizibil\u0103 \u00een perimetrul criticii de \u00eent\u00e2mpinare, cel pu\u021bin \u00een raport cu anii 2000. \u00cen schimb este foarte vizibil\u0103 \u00een spa\u021biul criticii academice \u2013 \u00een volume de autor, \u00een volume colective, \u00een publica\u021bii \u0219tiin\u021bifice, multe publicate \u00een afara Rom\u00e2niei. Ceea ce este un lucru bun. Am avut parte de prea multe genera\u021bii de critici care \u0219i-au construit carierele din flec\u0103reala continu\u0103 sau intermitent\u0103 \u00een reviste generaliste, din volume de cronici \u0219i a\u0219a mai departe. Dac\u0103 vrem o critic\u0103 performant\u0103 trebuie s\u0103 juc\u0103m dup\u0103 reguli mai sobre, care solicit\u0103 reflec\u021bie constant\u0103 \u0219i consistent\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ce prive\u0219te influen\u021ba acestei \u201eabsen\u021be\u201d asupra literaturii de azi, nu cred c\u0103 ea ar fi considerabil\u0103. Avem o literatur\u0103 contemporan\u0103 OK, deci presupun c\u0103 scriitorii au reu\u0219it s\u0103 se descurce cumva. Tr\u0103im \u00eentr-o lume globalizat\u0103, \u00een care modelele de performan\u021b\u0103 nu mai sunt neap\u0103rat locale. Scriitorii pot circula, participa la festivaluri, pot aplica pentru burse, pot accesa \u00een timp real ce se public\u0103 afar\u0103 \u2013 pe scurt, exist\u0103 un circuit transna\u021bional din care pot culege informa\u021bii utile cu privire la cariera lor. Ideea c\u0103 un grup de cronicari literari ar trebui s\u0103 se sacrifice pentru binele literaturii rom\u00e2ne scriind pentru trei lei, \u00een reviste trase \u00een 50 de exemplare, despre tot ce mi\u0219c\u0103 \u00een literatura contemporan\u0103 este o idee dep\u0103\u0219it\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ce prive\u0219te critica de pe bloguri, acesta este un fenomen tipic mai ales pentru a doua parte a anilor 2000. Cu c\u00e2teva excep\u021bii (\u201eTerorista\u201d included<\/em>) nu cred c\u0103 bloggerii au dep\u0103\u0219it prea des nivelul unei critici senzoriale, diletante, care a f\u0103cut servicii de PR editorilor \u0219i a g\u00e2dilat orgoliul autorilor \u00eenseta\u021bi de confirm\u0103ri din partea unor cititori, oricare ar fi ei.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 vrem o critic\u0103 performant\u0103 trebuie s\u0103 juc\u0103m dup\u0103 reguli mai sobre, care solicit\u0103 reflec\u021bie constant\u0103 \u0219i consistent\u0103.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

– Ultimul capitol al Istoriei<\/em> tale se nume\u0219te \u201eSpecificul transna\u021bional\u201d? Crezi c\u0103 literatura noastr\u0103 s-a sincronizat (ca s\u0103 p\u0103stram terminologia lovinescian\u0103) cu literatura Occidentului? Este aceasta una dintre tr\u0103s\u0103turile ei principale?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

– Termenul de \u201esincronizare\u201d apare ast\u0103zi ca destul de problematic. El are o nuan\u021b\u0103 relativ colonial\u0103, presupune raportarea la o temporalitate unic\u0103 a centrului. \u00cen lumea de azi exist\u0103 mai multe temporalit\u0103\u021bi paralele, \u00een fond e dreptul tuturor acestor temporalit\u0103\u021bi s\u0103-\u0219i revendice propria legitimitate intern\u0103. Sigur, asta e teorie. Cine vrea s\u0103 intre pe o pia\u021b\u0103 european\u0103 sau nord-american\u0103 trebuie s\u0103 joace dup\u0103 regulile acestora, nu merge s\u0103 te duci la Penguin cu proz\u0103 gen F\u0103nu\u0219 Neagu. \u0218i nici nu poate fi negat\u0103 eviden\u021ba c\u0103 literatura occidental\u0103 a modelat continuu literatura rom\u00e2n\u0103 din ultimele dou\u0103 sute de ani. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 aceast\u0103 modelare a creat o literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103 competitiv\u0103 pentru o pia\u021b\u0103 occidental\u0103, la aceast\u0103 \u00eentrebare putem r\u0103spunde num\u0103r\u00e2nd autorii de export. Dincolo de C\u0103rt\u0103rescu, ace\u0219tia nu sunt foarte mul\u021bi. \u00a0<\/p>\n\n\n\n

Cine vrea s\u0103 intre pe o pia\u021b\u0103 european\u0103 sau nord-american\u0103 trebuie s\u0103 joace dup\u0103 regulile acestora, nu merge s\u0103 te duci la Penguin cu proz\u0103 gen F\u0103nu\u0219 Neagu.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

– De la cine din genera\u021bia noastr\u0103 a\u0219tep\u021bi o alt\u0103 Istorie a literaturii contemporane?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

– De la mine, \u00eentruc\u00e2t m\u0103 g\u00e2ndesc deja la edi\u021bia a doua, \u00een care vor fi update-uri \u0219i schimb\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n

Dar sunt implicat deja \u00een dou\u0103 proiecte colective care includ literatura rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103. Deci urm\u0103toarele istorii, except\u00e2nd-o pe a mea, vor fi colective.<\/p>\n\n\n\n

– \u00cen \u00eencheiere, o provocare. Cum vezi evolu\u021bia literaturii rom\u00e2ne \u00een urm\u0103torii, s\u0103 zicem, zece ani?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

– Cred c\u0103 \u00een poezie, dup\u0103 ce postumanul a fost dominant \u00een ultimul deceniu, vom vedea \u00een urm\u0103torii ani o \u00eentoarcere la simplitate \u0219i sentimentalitate (sigur, \u00eentr-un sens dialectic care re\u021bine experien\u021ba anterioar\u0103).<\/p>\n\n\n\n

Iar \u00een proz\u0103 a\u0219tept ca middle-class<\/em>-ul construit \u00een ultimii zece ani (Lavinia Brani\u0219te, Mihai Radu, Bogdan Co\u0219a, Iulian Bocai, Bogdan R\u0103ileanu, \u0219.a.) s\u0103 intre \u00een manuale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Interviu cu Mihai Iov\u0103nel<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2462,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[50],"tags":[132,529,499],"coauthors":[],"class_list":["post-2461","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-interviu","tag-interviu","tag-istoria-literaturii-romane-contemporane-1990-2020","tag-nr-5-2021"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/Mihai-Iova\u0306nel-2.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2461","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2461"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2461\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2468,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2461\/revisions\/2468"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2462"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2461"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2461"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2461"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=2461"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}