{"id":2427,"date":"2021-06-22T19:42:37","date_gmt":"2021-06-22T16:42:37","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2427"},"modified":"2021-06-22T19:42:42","modified_gmt":"2021-06-22T16:42:42","slug":"proza-ca-rest-de-lume","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2427","title":{"rendered":"Proza ca rest de lume"},"content":{"rendered":"\n
\"\"
Ana Blandiana,\u00a0Sor\u0103 lume<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Humanitas, 2021, 432 pag.<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

C\u00e2t\u0103 promisiune mai exist\u0103 \u00een amintirile poe\u021bilor? Dac\u0103 to\u021bi ar depozita lumea a\u0219a cum procedeaz\u0103 Ana Blandiana, cu siguran\u021b\u0103 am tr\u0103i \u00eentr-una mai bun\u0103. Aici, \u00een aceast\u0103 tensiune me\u0219te\u0219ug\u0103reasc\u0103, se insinueaz\u0103 diferen\u021ba specific\u0103. De aceea, ast\u0103zi, poezia Anei Blandiana este fie expediat\u0103 \u00een zona naivit\u0103\u021bii decadente, fie canonizat\u0103 \u00eentr-un neomodernism\u00a0light<\/em>.\u00a0<\/p>\n\n\n\n

Desigur c\u0103 putem vorbi astfel despre un soi de mecanic\u0103 a promisiunii din amintire, pe care scriitoarea a reu\u0219it \u00een timp s\u0103 o perfec\u021bioneze ontologic. De\u0219i nu se dezv\u0103luie de la prima lectur\u0103, c\u0103r\u021bile ei memorialistice pot fi citite (\u0219i) ca un laborator la vedere. Deconspirat \u00eentre t\u00e2lc \u0219i revela\u021bie, el produce mai mult sens dec\u00e2t un studiu teoretic despre arta poetic\u0103. N-au lipsit nici amend\u0103rile ce privesc autenticitatea amintirilor. Chiar dac\u0103, \u00eenc\u0103 din titlu, Fals tratat de manipulare<\/em> indica monografia patriei, a\u0219a cum evenimentele cu r\u0103d\u0103cini biografice l\u0103sau s\u0103 se \u00eentrevad\u0103. \u00cen Sor\u0103 lume<\/em>, de asemenea, titlul \u00eenv\u0103luie \u021bara prin ceea ce numim, conjunctural, \u201elume\u201d. M\u0103 \u00eentreb ce descoperim \u00een afara patriei dac\u0103 nu tot patria? Care devine, inevitabil, una de h\u00e2rtie? Patria ideal\u0103? Sau Patria-nepatrie? Probabil c\u0103 toate laolalt\u0103. \u00cen plus, scriitoarea insist\u0103 c\u0103 textele trebuie citite ca proze scurte. <\/p>\n\n\n\n

\u00centotdeauna mi-am imaginat c\u0103 po\u021bi fi \u00een lume numai dac\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u00een afara ei. T\u00e2n\u0103ra Ana Blandiana c\u0103l\u0103tore\u0219te c\u00e2t al\u021bii n-au visat. Mai cu seam\u0103 \u00een timpuri interzise \u2013 c\u00e2nd cei lipsi\u021bi de \u0219ans\u0103 nu vedeau marea, ea traversa oceanele. Urgen\u021ba unei \u00eentreb\u0103ri de aici cre\u0219te: de ce s-a mai \u00eentors? C\u00e2nd Rom\u00e2nia era un infern \u00een expansiune, de ce ai da paradisul libert\u0103\u021bii la schimb? Indiferent de r\u0103spuns, cred c\u0103 numai poe\u021bii \u00ee\u0219i pot face din condamnare o patrie. <\/p>\n\n\n\n

Pe de alt\u0103 parte, ce anume revine poeziei dintr-o amintire? C\u0103ut\u00e2nd-o \u00een evenimente, extazul \u0219i contemplarea poeziei se suprapun \u00een Sor\u0103 lume<\/em> cu detalii alt\u0103dat\u0103 deturnate, ce admit desf\u0103\u0219ur\u0103ri amestecate \u00een perspectiv\u0103. De aici \u2013 proza. Ana Blandiana pare \u00eencredin\u021bat\u0103 c\u0103, dup\u0103 ce decupezi poezia din amintire, ceea ce r\u0103m\u00e2ne este proza. Iar cea din urm\u0103 este marea nefericire a scriitoarei. C\u00e2nd ne-am rev\u0103zut la decernarea \u201ePremiului J\u00e1n Smrek\u201d, ea a \u021binut s\u0103-mi reaminteasc\u0103 tocmai obscuritatea \u00een care era plasat\u0103 proza ei. \u0218i e de-n\u021beles, de vreme ce proza e cealalt\u0103 parte a fiin\u021bei poetice. Nu altfel trebuie citit\u0103 Sor\u0103 lume<\/em>, din care numeroase pagini \u0219i-ar g\u0103si locul \u00eentre povestiri memorabile. <\/p>\n\n\n\n

Mai trebuie s\u0103 z\u0103bovim asupra unei distinc\u021bii: \u00een privin\u021ba \u201estr\u0103in\u0103t\u0103\u021bii\u201d. Cuv\u00e2ntul plin \u00eenainte de 1989 s-a perimat prin uniformizare dup\u0103 Revolu\u021bie, cum e \u0219i firesc. Efectul neprev\u0103zut al golirii de con\u021binut este c\u0103 a crescut sentimentul de \u00eenstr\u0103inare tocmai fa\u021b\u0103 de ceea ce numim \u201eacas\u0103\u201d. Sor\u0103 lume<\/em> este povestea frontierelor din afar\u0103 transformate \u00een grani\u021be interioare. <\/p>\n\n\n\n

\u00centr-o form\u0103 sau alta, tot ce-am spus p\u00e2n\u0103 acum se reg\u0103se\u0219te \u00een paginile c\u0103r\u021bii. De la c\u0103l\u0103toria feti\u021bei de trei ani la Izbuc p\u00e2n\u0103 la nelini\u0219tile femeii de ast\u0103zi, melancolizat\u0103 de pandemie. \u00cencepute ca o colec\u021bie de peripe\u021bii, c\u0103l\u0103toriile devin un exerci\u021biu larg de memorialistic\u0103 trecut\u0103 \u00een proz\u0103. De autofic\u021biune, \u00een cele din urm\u0103, ce reconstruie\u0219te un teritoriu ini\u021biatic din care, odat\u0103 poezia excavat\u0103, proza-ca-rest-de-lume se transform\u0103, paradoxal, \u00een ceva esen\u021bial. Mai ales c\u00e2nd istoria, cu pl\u0103cile ei tectonice, scap\u0103 ochiului ini\u021biatic. Pe aceast\u0103 funda\u021bie a memoriei, regenerat\u0103 de noile sensuri, se construie\u0219te Sor\u0103 lume<\/em>. <\/p>\n\n\n\n

Cine crede sau spune c\u0103 poe\u021bii uit\u0103 nu \u00een\u021belege poezia. Nu m\u0103 \u00eendoiesc, a\u0219adar, c\u0103 cea mai nefireasc\u0103 situare a poetului, denigratoare, este s\u0103 spui c\u0103 el uit\u0103. Din volumul Anei Blandiana se vede limpede cum poetul nu re\u021bine doar s\u00e2mburele realit\u0103\u021bii, detaliile ei sau ceea ce-i hr\u0103ne\u0219te \u00een mod direct animalul inimii, ci decorul, scenografia memoriei prime, l\u0103sat\u0103 inten\u021bionat deoparte la vremea ei. Altfel spus, Ana Blandiana lucreaz\u0103 aici cu dou\u0103 memorii, una prelucr\u00e2nd materialul poetic, iar cealalt\u0103 fotografiaz\u0103 balastul aparent al realit\u0103\u021bii. Care e proza \u00eens\u0103\u0219i. Pentru imaginarul multor poe\u021bi a\u0219a stau lucrurile, de la Rilke la Arghezi \u0219i Dimov, iat\u0103, p\u00e2n\u0103 la Ana Blandiana. <\/p>\n\n\n\n

\u00cent\u00e2mpl\u0103rile din\u00a0Sor\u0103 lume<\/em>\u00a0trec din registrul candorii \u00een hiperactivismul social-politic cu naturale\u021be, pentru c\u0103 t\u00e2lcul povestirilor se ridic\u0103 deasupra contextului. Iar reconstituirile au mai mereu compartimente psihologizante, dialoguri spumoase, umor, autoironie \u0219i convoac\u0103 repere moralizatoare.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

O simpl\u0103 prezen\u021b\u0103 a lui Radu Tudoran d\u0103 scenei birocratice senza\u021bia c\u0103 \u00eent\u00e2lnim un uria\u0219 scos din pe\u0219tera istoriei, Parisul blocat de proteste \u0219i greve pare cel mai familiar loc din lume, chiar f\u0103r\u0103 bani \u00een buzunar, haosul din ora\u0219ul culturii produce un r\u0103sf\u0103\u021b individual. Cea din afar\u0103, str\u0103ina, nu poate reac\u021biona la vraja celor pentru care Lenin, Mao sau El Che trebuie s\u0103 fie prezen\u021be urgente \u00een Fran\u021ba, ea tr\u0103ind \u00een carceralul lor. Ca majoritatea celor implica\u021bi dual \u00een evenimentul istoric, ea este convins\u0103 repede c\u0103 evenimentele din 1989 au fost confiscate, dar nu poate renun\u021ba la cuv\u00e2ntul \u201erevolu\u021bie\u201d. Ca pre\u0219edint\u0103 a PEN Rom\u00e2nia dup\u0103 re\u00eenfiin\u021bare, ea lupt\u0103 cu atacuri sincronizate \u00eempotriva \u021b\u0103rii, destule \u021bintind sensibilit\u0103\u021bi ce c\u0103utau efecte devastatoare. Uneori, impresia este c\u0103 st\u0103 sub avalan\u0219\u0103 \u0219i nu realizeaz\u0103 c\u0103 gestul ei salveaz\u0103 muntele. Adesea, cam a\u0219a se \u00eent\u00e2mpl\u0103, \u00eens\u0103 Ana Blandiana are un sim\u021b al umorului care relativizeaz\u0103 gravitatea momentului. Scenele au suspansul lor, replicile sunt g\u00e2ndite \u0219i par naturale \u00een acela\u0219i timp, farsa \u0219i destinul se las\u0103 duse de torentul epic, fie c\u0103 vorbim despre Europa, Rusia, China, America, despre oceane sau locuri exotice, despre spioni \u0219i eroi de-o zi, despre festivaluri poetice \u0219i mici \u00eent\u00e2mpl\u0103ri cu interoga\u021bii majore. Chiar \u0219i c\u00e2nd descoper\u0103 lipsa actelor \u0219i a banilor \u00eentr-un tren din Italia, scena declan\u0219eaz\u0103 o mic\u0103 revolu\u021bie a solidarit\u0103\u021bii. Pl\u0103cerea lecturii acestui tom vine \u0219i din tehnica evit\u0103rii tezismelor, de\u0219i ele par inevitabile. Ca \u0219i din evitarea clasific\u0103rii r\u0103ului, de\u0219i el graviteaz\u0103 pretutindeni \u00een povestiri, direct sau subliminal.<\/p>\n\n\n\n

Mai trebuie precizat c\u0103 multe texte au ca protagonist cuplul Rusan. \u00centre oceane sau frontiere de sticl\u0103, ca turi\u0219ti \u0219i invita\u021bi, cei doi au \u0219ansa descoperirii lumii f\u0103r\u0103 s\u0103 se caute \u00een cercurile infernului. Care, din p\u0103cate, nu lipsesc, mai ales \u00een singur\u0103t\u0103\u021bile orbitoare din ultimele texte ale c\u0103r\u021bii. M\u0103 \u00eentrebam, citind aceste texte, de c\u00e2t\u0103 libertate are nevoie un om? Titlul povestirii cu acela\u0219i nume putea fi titlul c\u0103r\u021bii. De\u0219i contrariant, titlul-interoga\u021bie nu poate fi \u00een\u021beles dec\u00e2t de cei care-au tr\u0103it din vreme \u00een vreme \u00een aerul tare al libert\u0103\u021bii din afara totalitarismului. Pentru c\u0103, mai mult dec\u00e2t bucuria c\u0103l\u0103toriei \u0219i senza\u021bionalul mic sau mare din amintiri, r\u0103ul despre care vorbeam este dep\u0103\u0219it de fric\u0103. Teama de a fi urm\u0103rit atunci c\u00e2nd \u021bi se permite s\u0103 p\u0103\u0219e\u0219ti \u00een lumea liber\u0103, frica \u00eentoarcerii \u0219i a plec\u0103rii, anxietatea de-a \u0219ti c\u0103 nu e\u0219ti singur. Sor\u0103 lume<\/em> las\u0103 \u00een seama subtextului martorii diabolici \u0219i evoc\u0103rile pledeaz\u0103 pentru extazul de-a fi om \u00een lume. \u0218i c\u0103 lumea se l\u0103rge\u0219te mereu, oric\u00e2t ai cunoa\u0219te. De departe, pentru mine, Sora Maria de la Providenza<\/em> este textul care ar putea sta bine \u00een orice antologie despre \u00eenstr\u0103inare, exil, desp\u0103r\u021bire, credin\u021b\u0103 sau singur\u0103tate. T\u00e2n\u0103ra din Mirce\u0219ti plecat\u0103 la o aba\u021bie \u00een Italia se \u00eentoarce dup\u0103 decenii la familia despre care nu \u0219tie c\u0103 e tot acas\u0103, la fel ca aba\u021bia; un drum al \u00eentoarcerii \u2013 cu mica halt\u0103 imprevizibil\u0103 la casa Rusan, cu zece neamuri \u2013 scoate din t\u0103cere o fiin\u021b\u0103 care \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 fie un caz al exilului prin credin\u021b\u0103, voluntar, \u0219i devine ea \u00eens\u0103\u0219i sensul parabolei despre via\u021ba care trece dincolo, ca \u0219i cum aici <\/em>nici n-ar fi existat. Multe alte texte pot fi deschideri sau intrigi pentru romane. <\/p>\n\n\n\n

La urma urmelor, ce r\u0103m\u00e2ne este romanul unei vie\u021bi. Nu altceva este Sor\u0103 lume<\/em> – un alt mod de-a spune vie\u021bii sor\u0103, iar fic\u021biunii via\u021b\u0103. Dinamice, doldora de vie\u021bi \u0219i dosare de existen\u021b\u0103, glosar cultural \u0219i jurnal de idei, aceste autofic\u021biuni supraetajate dezv\u0103luie portretul unei fiin\u021be u\u0219or de mul\u021bumit \u0219i imposibil de schimbat, care absoarbe lumea pentru a fi ea \u00eens\u0103\u0219i mai mult \u00een lume. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u00e2t\u0103 promisiune mai exist\u0103 \u00een amintirile poe\u021bilor? Dac\u0103 to\u021bi ar depozita lumea a\u0219a cum procedeaz\u0103 Ana Blandiana, cu siguran\u021b\u0103 am tr\u0103i \u00eentr-una mai bun\u0103. Aici, \u00een aceast\u0103 tensiune me\u0219te\u0219ug\u0103reasc\u0103, se insinueaz\u0103 diferen\u021ba specific\u0103. De aceea, ast\u0103zi, poezia Anei Blandiana este fie expediat\u0103 \u00een zona naivit\u0103\u021bii decadente, fie canonizat\u0103 \u00eentr-un neomodernism\u00a0light.\u00a0 Desigur c\u0103 putem vorbi astfel despre un soi de mecanic\u0103 a promisiunii din amintire, pe care scriitoarea a reu\u0219it \u00een timp s\u0103 o perfec\u021bioneze ontologic. De\u0219i nu se dezv\u0103luie de la prima lectur\u0103, c\u0103r\u021bile ei memorialistice pot fi citite (\u0219i) ca un laborator la vedere. Deconspirat \u00eentre t\u00e2lc \u0219i revela\u021bie,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":2428,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[516,106,81,122,499,517],"coauthors":[],"class_list":["post-2427","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-ana-blandiana","tag-cronica-literara","tag-humanitas","tag-marius-mihet","tag-nr-5-2021","tag-sora-lume"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Ana-Blandiana-Sora-lume.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2427","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2427"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2427\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2429,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2427\/revisions\/2429"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2428"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2427"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2427"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2427"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=2427"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}