{"id":2364,"date":"2021-06-07T18:11:29","date_gmt":"2021-06-07T15:11:29","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2364"},"modified":"2021-06-07T18:11:38","modified_gmt":"2021-06-07T15:11:38","slug":"adio-gulag","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2364","title":{"rendered":"Adio, Gulag!"},"content":{"rendered":"\n

Ca disident politic \u00een anii 1980, Berdzeni\u015fvili este condamnat la \u00eenchisoare, \u00een urma unor acuza\u021bii false de activism \u0219i instigare la agita\u021bie. \u00cenchisoarea sovietic\u0103 nu este \u00eens\u0103 iadul la care se a\u0219teptase. Dimpotriv\u0103, aceasta \u00eei permite accesul la o multitudine de intelectuali, speciali\u0219ti, cet\u0103\u021beni din toate categoriile sociale, pe care, a\u0219a cum o recunoa\u0219te cu sinceritate, nu ar fi avut \u0219ansa s\u0103-i \u00eent\u00e2lneasc\u0103 dac\u0103 nu ar fi fost \u00eenchis.

Martor al at\u00e2tor destine, autorul \u00eenchin\u0103 c\u00e2te un capitol din roman fiec\u0103rei persoane \u00eent\u00e2lnite \u00een deten\u021bie, spun\u00e2ndu-i povestea. Adunate \u00eentr-o carte, portretele acestea creeaz\u0103 o imagine multiplu fa\u021betat\u0103 a vie\u021bii din Uniunea Sovietic\u0103 \u00een pragul pr\u0103bu\u0219irii sale. Chiar \u0219i pe ultima sut\u0103 de metri, o na\u021biune caut\u0103 s\u0103-\u0219i suprime cet\u0103\u021benii cei mai sclipitori, s\u0103-i \u021bin\u0103 \u00eenchi\u0219i \u00een bezn\u0103. Dar \u00een bezna aceea, f\u0103r\u0103 \u0219tiin\u021ba gardienilor, s-au format leg\u0103turi mai puternice dec\u00e2t zidurile.

\u201eLa fel ca multe memorii din \u00eenchisorile sovietice, \u0219i aceasta confirm\u0103 puterea limbajului \u0219i a umorului ca abilitate de supravie\u021buire \u0219i ilustreaz\u0103 hot\u0103r\u00e2rea prizonierilor de a sc\u0103pa cu via\u021b\u0103, ca \u0219i eforturile la care au recurs pentru a face fa\u021b\u0103 condi\u021biilor extreme. Levan folose\u0219te umorul foarte inteligent, pentru a aborda tema limbajului \u0219i cea a identit\u0103\u021bii. \u00cen toat\u0103 cartea sunt puse \u00een discu\u021bie na\u021bionalismul \u0219i independen\u021ba, \u00een special \u00een privin\u021ba grupurilor etnice \u0219i lingvistice minoritare care f\u0103ceau parte din Uniunea Sovietic\u0103.\u201d – Ryan K. Strader, Cleaver. Philadelphia\u2019s International Literary Magazine<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

9. Vadim<\/h4>\n\n\n\n

Vadim, adic\u0103 Vadim Anatolievici Iankov, era matematician de forma\u021bie, dar \u00een realitate \u0219i topolog, filolog, poliglot, matematician, fizician, chimist \u2013 pe scurt, un tip inteligent, unul dintre cei mai talenta\u021bi \u0219i mai erudi\u021bi oameni pe care i-am \u00eent\u00e2lnit \u00een via\u021ba mea. \u201eKos\u201d, a\u0219a \u00eei spunea fratele meu, \u0219i porecla asta era folosit\u0103 numai printre georgieni. Dato \u00eel iubea sincer, \u00eel consideram un supraom, un \u00fcbermensch postnietzschean, Jora mereu polemiza cu el, iar Johnny r\u00e2dea ocazional de el.<\/p>\n\n\n\n

Arestat \u00een 1982, Vadim Iankov a fost condamnat la patru ani de lag\u0103r cu regim sever \u0219i trei ani de deportare. \u0218i-a executat \u00een \u00eentregime pedeapsa \u0219i a fost deportat \u00een Republica Socialist\u0103 Sovietic\u0103 Autonom\u0103 (RSSA) Buriatia.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i s-a n\u0103scut \u00een Taganrog[1]<\/a>, Vadim Iankov a fost personajul central al grupului de disiden\u021bi moscovi\u021bi, din care f\u0103ceau parte \u0219i al\u021bi intelectuali precum\u00a0\u2013\u00a0Sa\u0219a Cernov, Jora Homizuri, Mi\u0219a R\u00eevkin, Ia\u0219a Nefediev \u2013, un grup important \u00een lag\u0103rul nostru politic. (De\u0219i Vadim era vedeta grupului, nu era \u0219i liderul acestuia, pentru c\u0103 de\u021binu\u021bii moscovi\u021bi nu avuseser\u0103 niciodat\u0103 vreun lider dintre ai lor \u00een niciunul dintre lag\u0103rele politice. Iar situa\u021bia era valabil\u0103 \u0219i pentru georgieni.)<\/p>\n\n\n\n

Vadim \u0219tia englez\u0103, francez\u0103, german\u0103, spaniol\u0103, italian\u0103, greac\u0103 veche, latin\u0103 \u0219i sanscrit\u0103. Se descurca de minune \u00een problemele de lingvistic\u0103 general\u0103 \u0219i indo-european\u0103, inclusiv \u00een limbile romanice. Cuno\u0219tea lingvistica georgian\u0103 veche \u0219i nou\u0103, men\u021biona adesea lucr\u0103rile lingvi\u0219tilor georgieni Tamaz Gamkrelidze, Ghivi Maceavariani, Bakar Ghighinei\u0219vili \u0219i putea vorbi ore \u00een \u0219ir despre ablaut \u0219i sistemul sonantelor \u00een georgiana veche. \u0218tia a\u0219a de bine greaca veche, c\u0103 la seminarele noastre comune, \u021binute de noi pe r\u00e2nd pentru cei interesa\u021bi, citatele din Homer erau recitate \u00eentr-un hexametru irepro\u0219abil \u0219i nu \u021bin minte s\u0103 fi f\u0103cut nici m\u0103car vreo gre\u0219eal\u0103. (Speciali\u0219tii \u00een filologie clasic\u0103 \u00ee\u0219i vor da seama de ce nivel de cunoa\u0219tere este vorba.)<\/p>\n\n\n\n

Vadim era prieten cu Merab Mamarda\u0219vili \u0219i \u201esocratic\u201d \u00een sensul cel mai larg al acestui cuv\u00e2nt. Ca \u0219i Socrate, punea scrierea mai sus de limba vorbit\u0103 \u0219i, \u00een glum\u0103, spunea c\u0103 expresia latineasc\u0103 \u201eNulla dies sine linea\u201d (\u201eNicio zi f\u0103r\u0103 o linie\u201d) pentru el suna altfel\u00a0\u2013\u00a0\u201eNulla dies cum linea\u201d (\u201eNicio zi f\u0103r\u0103 un r\u00e2nd\u201d, nu trebuie s\u0103 treac\u0103 nicio zi f\u0103r\u0103 s\u0103 scrii m\u0103car un r\u00e2nd, \u00een care s\u0103 nu scrii nimic). So\u021bia lui suferea cel mai mult din cauza acestui principiu: la scrisorile ei destul de lungi, \u00eei r\u0103spundea cu cele mai scurte scrisori, pline de paradoxuri\u00a0\u2013\u00a0practic, nu-\u0219i lua niciodat\u0103 pauz\u0103 \u00een acest sens, invent\u00e2nd neobosit tot felul de paradoxuri expri-
mate laconic.<\/p>\n\n\n\n

Bazat pe evenimente reale, romanul-document Adio, Gulag!<\/em> \u00a0este \u201eat\u00e2t o nara\u021biune fracturat\u0103, c\u00e2t \u0219i o superb\u0103 excavare a unui obsedant trecut recent\u201d.<\/strong> – Publishers Weekly<\/em><\/strong><\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Dup\u0103 numeroase teste elaborate, m-am convins definitiv c\u0103 Vadim \u0219tia practic tot ce trebuia s\u0103 \u0219tie un om. De\u021binu\u021bi din \u00eentregul lag\u0103r veneau la el cu cele mai controversate probleme. Arnold Anderson, inventatorul multivitaminelor sovietice, se consulta cu el \u00een leg\u0103tur\u0103 cu vitaminele \u0219i suplimentele biologice; Iuri Badzio, liderul social-democra\u021bilor ucraineni, l\u0103murea cu el problema sensului istoriei; Jora Homizuri, principalul nostru geolog, polemiza la nesf\u00e2r\u0219it cu el despre geosinclinale; Dmitro Mazur, unul dintre cei mai importan\u021bi teoreticieni ai na\u021bionalismului ucrainean, discuta cu el despre pozitivism, motiv\u00e2nd de ce \u00eel contesta; Boria Manilovici, psiholog, psihiatru, poet \u0219i sionist sub acoperire, \u00eei cerea informa\u021bii secrete despre armata israelian\u0103; Kan-Chan-Kho, spion japonez \u0219i comunist coreean, discutase cu el despre c\u00e2inele cafeniu ca \u0219i cum ar fi fost un fel de m\u00e2ncare ideal; Ruslan Ketenciev, etnic balkar[2]<\/a>, \u00eel consulta pentru a face predic\u021bii legate de evolu\u021bia problemelor din zona Caucazului de Nord. Pot s\u0103 spun ferm c\u0103 Vadim Iankov, un tip atotcunosc\u0103tor, gata mereu s\u0103 ajute, era pentru lag\u0103rul nostru, la un loc, Google, Yahoo \u0219i Wikipedia dinainte de epoca internetului.<\/p>\n\n\n\n

So\u021bia lui era armeanc\u0103, a\u0219a c\u0103 avea un mare respect fa\u021b\u0103 de armeni, dar pe georgieni \u00eei aprecia \u00een mod deosebit \u2013 avea mul\u021bi prieteni georgieni \u0219i \u00een Moscova, \u0219i \u00een Tbilisi. \u00cemi amintesc c\u0103 l-am \u00eentrebat odat\u0103: \u201eUite, \u0219tii at\u00e2tea limbi, de ce nu ai \u00eenv\u0103\u021bat armean\u0103, din respect pentru so\u021bie?\u201d \u0218i mi-a r\u0103spuns: \u201eDac\u0103 \u00eenv\u0103\u021b armean\u0103, ar trebui s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b \u0219i georgian\u0103, \u0219i mingrel\u0103, \u0219i svan, apoi \u0219i abhaz\u0103, \u0219i oset\u0103, \u0219i limbile din Caucazul de Nord. Ei bine, c\u00e2te eforturi s\u0103 mai fac \u0219i eu?\u201d (Nu \u0219tiu dac\u0103 a\u0219a \u00eei r\u0103spundea so\u021biei, dar un lucru e cert: \u00een \u00eenchisoare a fost interesat de alfabetul armean \u0219i cel georgian, a\u0219a c\u0103 ne-a cerut mie \u0219i lui Rafik ajutorul. Vadim a \u00eenv\u0103\u021bat repede toate cele trei alfabete georgiene \u0219i ajunsese s\u0103 citeasc\u0103 chiar mai bine ca Jora Homizuri.)<\/p>\n\n\n\n

Programul cultural-educativ era planificat de o comisie special\u0103, \u00een care \u00een cele din urm\u0103 am intrat \u0219i eu, fiind cel mai t\u00e2n\u0103r membru al ei; comisia era condus\u0103 de Vadim. Mi s-a \u00eencredin\u021bat s\u0103 preg\u0103tesc o serie de prelegeri despre Vaja P\u0219avela. M-am bucurat, chipurile, ce bine c\u0103 \u00eel \u0219ti\u021bi pe Vaja P\u0219avela, \u0219i Kos mi-a t\u0103iat-o repede, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 m\u0103 pun\u0103 la col\u021b: \u201eCum puteam s\u0103 nu \u0219tim despre Vaja P\u0219avela, doar a fost un poet fenomenal \u0219i un teoretician al scepticismului, iar Aluda Ketelauri este primul disident! Cum se poate ca un om, indiferent de nivelul de cuno\u0219tin\u021be de literatur\u0103 rus\u0103, s\u0103 nu cunoasc\u0103 crea\u021bia lui Vaja, c\u00e2nd a fost tradus de Pasternak, Zabolo\u021bki \u0219i Spasski?!\u201d<\/p>\n\n\n\n

Ca to\u021bi oamenii extrem de talenta\u021bi, Vadim Iankov avea \u0219i el ciud\u0103\u021beniile lui. Iar una dintre acestea era percep\u021bia pe care o avea asupra originii sale etnice. Av\u00e2nd un tat\u0103 rus \u0219i o mam\u0103 evreic\u0103, Kos se considera c\u00e2nd rus, c\u00e2nd evreu. Dar nu exista nicio logic\u0103 la baza deciziei sale de a se numi \u00eentr-un fel sau altul de la o zi la alta, a\u0219a c\u0103 nimeni nu putea anticipa c\u00e2nd va spune c\u0103 e rus \u0219i c\u00e2nd evreu. Gurile rele glumeau r\u0103ut\u0103cios: cic\u0103, atunci c\u00e2nd va \u00eencepe prigoana evreilor, el va deveni rus \u0219i, dimpotriv\u0103, c\u00e2nd va fi avantajos s\u0103 fii evreu, va renun\u021ba la originea rus\u0103. Binevoitorii \u00eens\u0103 erau entuziasma\u021bi c\u0103 Iankov declarase c\u0103 e evreu tocmai atunci c\u00e2nd ace\u0219tia \u00eencepuser\u0103 s\u0103 fie prigoni\u021bi. Administra\u021bia lag\u0103rului era format\u0103 doar din antisemi\u021bi vindicativi, \u0219i printre de\u021binu\u021bi antisemi\u021bii constituiau o majoritate (pe locul \u00eent\u00e2i se aflau banderovi\u0219tii[3]<\/a> ucraineni \u0219i criminalii de r\u0103zboi baltici). Prin urmare, \u00eentr-un asemenea mediu, s\u0103 recuno\u0219ti c\u0103 e\u0219ti evreu, chiar \u0219i din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, era pe atunci un act de eroism.<\/p>\n\n\n\n

Roman nominalizat \u00een 2020 la The European Bank for Reconstruction and Development (EBRD) Literature Prize<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

\u00cemi pl\u0103cea s\u0103-l invit pe Kos la masa mea modest\u0103, dar, c\u00e2nd f\u0103ceam asta, ap\u0103reau complica\u021bii: uneori, oft\u00e2nd, refuza o buc\u0103\u021bic\u0103 de sl\u0103nin\u0103 ruseasc\u0103, ucrainean\u0103 sau lituanian\u0103 ob\u021binut\u0103 cu greu, iar alteori, tot oft\u00e2nd, visa la ea. \u00cen cele din urm\u0103, problema a fost rezolvat\u0103 ca urmare a activit\u0103\u021bii intense a lui Alexei Arenberg (care deturnase un avion \u0219i care promova deschis sionismul, dar care era, de fapt, un informator KGB care lucra pentru administra\u021bia \u00eenchisorii), c\u00e2nd \u00een lag\u0103r evreilor li s-a dat voie s\u0103 poarte kippa. A\u0219a c\u0103, odat\u0103 cu asta, a devenit mult u\u0219or s\u0103-\u021bi dai seama ce era Vadim: c\u00e2nd era evreu, purta kippa, chiar \u0219i \u00een\u0103untru, iar c\u00e2nd era rus, \u0219i-o scotea.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen perioada \u00een care Arenberg promova sionismul, Vadim, c\u00e2nd purta kippa, se a\u0219eza la aceea\u0219i mas\u0103 cu el, al\u0103turi de Ia\u0219a Nedefiev \u0219i Gri\u0219a Feldman. Odat\u0103, \u00een timpul unei mese, administra\u021bia \u00eenchisorii, condus\u0103 de unul dintre controlori, Trifonov, a dat buzna \u00een sala de mese. Trifonov a \u00eenceput s\u0103 urle \u00een st\u00e2nga \u0219i-n dreapta: \u201eCapetele la control!\u201d \u00cen sal\u0103 erau doi musulmani cu taqiyah pe cap, care s-au conformat de \u00eendat\u0103. Iankov, Ia\u0219a \u0219i Gri\u0219a \u0219i-au scos \u0219i ei kippa, dar Arenberg \u0219i R\u00eevkin, \u00een ciuda solicit\u0103rii repetate a lui Trifonov, nu au f\u0103cut asta. Ca urmare, Mi\u0219a R\u00eevkin a fost b\u0103gat la carcer\u0103 \u0219i a primit o pedeaps\u0103 suplimentar\u0103 de opt ani de \u00eenchisoare. \u00cen schimb, Arenberg, al c\u0103rui rol era s\u0103 provoace astfel de evenimente, a r\u0103mas \u00een lag\u0103rul nostru p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, din cauza atmosferei tensionate, nu a mai rezistat \u0219i a cerut s\u0103 fie transferat \u00een lag\u0103rul politic din Perm. De atunci Vadim Iankov n-a mai purtat kippa, iar eu am \u00eencetat s\u0103-i mai ofer sl\u0103nin\u0103, p\u00e2n\u0103 ce chiar el m-a invitat la o mas\u0103 \u201e\u00eembel\u0219ugat\u0103\u201d: o bucat\u0103 de p\u00e2ine neagr\u0103, o buc\u0103\u021bic\u0103 de sl\u0103nin\u0103 lituanian\u0103 afumat\u0103 \u0219i un sfert de c\u0103\u021bel de usturoi.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen privin\u021ba unui subiect anume, existau mari disensiuni \u00eentre noi, georgienii, \u0219i Vadim Iankov, care nu \u00een\u021belegea de ce ne gr\u0103beam s\u0103 fugim din Uniunea Sovietic\u0103 \u0219i s\u0103 ne ob\u021binem independen\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

\u2014\u2004Oare n-ar fi mai bine s\u0103 ne unim eforturile \u0219i s\u0103 \u00eenl\u0103tur\u0103m \u00eempreun\u0103 comunismul, s\u0103 construim o democra\u021bie liberal\u0103 \u0219i apoi s\u0103-\u0219i vad\u0103 fiecare de drumul lui? ne \u00eentreba Vadim.<\/p>\n\n\n\n

 Iar noi protestam mereu:<\/p>\n\n\n\n

\u2014\u2004Da\u021bi-ne \u021bara \u00eenapoi \u0219i o s\u0103 avem noi grij\u0103 de georgienii no\u0219tri ro\u0219ii.<\/p>\n\n\n\n

Mi\u0219a Poliakov propunea o solu\u021bie original\u0103: haide\u021bi s\u0103 scoatem Rusia din Uniunea Sovietic\u0103! dar pentru Iankov asta nu schimba deloc lucrurile.<\/p>\n\n\n\n

\u2014\u2004Dac\u0103 voi o s\u0103 ie\u0219i\u021bi din Uniunea Sovietic\u0103, Rusia va pierde \u0219ansa unei dezvolt\u0103ri democratice, vor veni la putere oamenii aparatului de stat, vor g\u0103si o singur\u0103 ie\u0219ire pentru Rusia \u2013 pur \u0219i simplu o s\u0103 \u00eenceap\u0103 un r\u0103zboi cu voi. Evident, f\u0103r\u0103 folosirea armelor nucleare, numai cu tancuri \u0219i for\u021be aeriene, ne avertiza el.<\/p>\n\n\n\n

I-am spus c\u0103 atunci Georgia va fi deja membru al ONU \u0219i al NATO \u0219i c\u0103 nimeni nu va \u00eendr\u0103zni s\u0103-i declare r\u0103zboi.<\/p>\n\n\n\n

\u2014\u2004Ave\u021bi o problem\u0103 mare, nu se potolea el. Abhazia[4]<\/a>!<\/p>\n\n\n\n

Totu\u0219i, perspectiva noastr\u0103 r\u0103m\u00e2nea, \u00een mod firesc, neschimbat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ciuda viziunii diferite asupra viitorului, Iankov \u00eencerca mereu s\u0103 ajung\u0103 la un compromis, la o concluzie pozitiv\u0103 \u0219i pa\u0219nic\u0103, uneori apel\u00e2nd \u0219i la metode experimentale. A\u0219a a venit cu ideea de a lansa dialogurile socratice, unde oratorul ap\u0103rea \u00een rolul lui Socrate, iar cei care participau erau oponen\u021bii sau discipolii s\u0103i. \u00cemi amintesc unul dintre aceste dialoguri \u00een mod special, pentru c\u0103 atunci le-am vorbit tovar\u0103\u0219ilor mei de lag\u0103r despre una dintre cele mai mari m\u00e2ndrii ale buc\u0103t\u0103riei georgiene\u00a0\u2013\u00a0satsivi. \u0218i \u00een ziua de azi, fo\u0219tii mei colegi de lag\u0103r \u00eemi spun, sau \u00eemi scriu, c\u0103 n-au mai v\u0103zut de atunci vreun spectacol nici pe aproape de bun fa\u021b\u0103 de cel pe care l-am pus atunci eu \u0219i Vadim Iankov \u00een scen\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201ePoate p\u0103rea ciudat s\u0103 spunem c\u0103 un volum de memorii din timpul Gulagului este amuzant, dar cartea lui Levan este plin\u0103 de descrieri paradoxale care sunt comice \u0219i, totodat\u0103, relevante pentru dezv\u0103luirea absurdit\u0103\u021bii triste a sistemului penitenciar sovietic.\u201d – Ryan K. Strader, Cleaver. Philadelphia\u2019s International Literary Magazine<\/em><\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

\u00cen cadrul acelui dialog, am jucat rolul m\u0103re\u021bului Socrate care \u00eei pune diverse \u00eentreb\u0103ri lui Vadim Iankov, un sofist cu experien\u021b\u0103 \u0219i un expert \u00een buc\u0103t\u0103ria interna\u021bional\u0103, care recunoa\u0219te, \u00een cele din urm\u0103, c\u0103 nu exist\u0103 nimic mai bun \u00een lume dec\u00e2t satsivi. Nu pot s\u0103 reproduc \u00een totalitate dialogul nostru, dar, din ce \u00eemi amintesc, a decurs \u00een felul urm\u0103tor:<\/p>\n\n\n\n

Socrate (eu): Ia spune, Anaxagoras, c\u00e2te na\u021bii crezi c\u0103 exist\u0103 \u00een lume?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras (Vadim Iankov): Depinde la ce te referi, drag\u0103 Socrate. Dac\u0103 ai \u00een vedere statele-na\u021biuni, sunt mai pu\u021bin de dou\u0103 sute, dar, dac\u0103 iei \u00een calcul grupurile etnolingvistice, atunci se vor aduna vreo cinci mii.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: S\u0103 ne oprim la statele-na\u021biuni. Deci spui c\u0103 sunt dou\u0103 sute?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Azi sunt mai pu\u021bine, dar, c\u00e2nd vor \u00eenvinge unii separati\u0219ti, vor fi dou\u0103 sute \u0219i, probabil, pu\u021bin mai mult.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: \u0218i prin ce anume se deosebesc \u00eentre ele sta-
tele-na\u021biuni?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Conform unui sadic \u00eendesat cu musta\u021b\u0103, na\u021biunile se deosebesc \u00een func\u021bie de limb\u0103, religie, teritoriu, cultur\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Anaxagoras, nu credeam c\u0103 o s\u0103-l citezi pe sadicul \u0103sta.<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: E de-al vostru. De mine v-a\u021bi g\u0103sit s\u0103 v\u0103 lua\u021bi acum?<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Ce \u00een\u021belegi tu prin cultur\u0103?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Ceea ce a fost f\u0103cut, prelucrat cu m\u00e2inile omului: c\u00f3lere care \u00een latin\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u201ea prelucra\u201d, cu formele col\u014d, colu\u012b, cultum.[5]<\/a><\/p>\n\n\n\n

Socrate: Buc\u0103t\u0103ria face parte din cultur\u0103?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Nu cred, dragul meu Socrate, cultura presupune ni\u0219te aspecte mai \u00een\u0103l\u021b\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Oamenii preg\u0103tesc m\u00e2ncarea?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: A\u0219a e, Socrate.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: \u0218i fac asta cu m\u00e2inile?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: \u00cen principal, da.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Cum adic\u0103 \u00een principal?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Vinul \u00eel fac cu picioarele, iar \u00een anumite comunit\u0103\u021bi \u0219i carnea e presat\u0103 cu picioarele.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Dar \u00een principal o fac cu m\u00e2inile, nu?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Exact, dragul meu Socrate.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Prin urmare, a\u0219a este g\u0103tit\u0103 m\u00e2ncarea?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Exact.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Dar nu este asta chiar defini\u021bia culturii?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Ei bine, prin urmare, se pare c\u0103 buc\u0103t\u0103ria face parte din cultura unei na\u021biuni, dragul meu Socrate.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Atotcunosc\u0103torul meu Anaxagoras, c\u00e2te na\u021biuni spuneai c\u0103 exist\u0103?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Mai pu\u021bin de dou\u0103 sute.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: \u0218i c\u00e2te buc\u0103t\u0103rii sunt cunoscute?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Cam dou\u0103zeci.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Oare nu pui tu la un loc buc\u0103t\u0103ria thailandez\u0103 \u0219i pe cea chinez\u0103?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Nici vorb\u0103, dragul meu Socrate!<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Iar pe cea iberic\u0103[6]<\/a> ai b\u0103gat-o \u00een astea dou\u0103zeci?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: De dou\u0103 ori, Socrate al meu. \u0218i pe cea r\u0103s\u0103ritean\u0103, \u0219i pe cea apusean\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: C\u00e2te restaurante spaniole sunt \u00een Moscova?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Niciunul, drag\u0103 Socrate.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Argentiniene?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Niciunul.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Dar mexicane?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Nu sunt.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Iberice de r\u0103s\u0103rit?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Nu pot fi num\u0103rate! \u00cens\u0103 doar \u201eAragvi\u201d e singurul la care merit\u0103 s\u0103 mergi.<\/p>\n\n\n\n

Papaian: Buc\u0103tarul-\u0219ef de la \u201eAragvi\u201d e armean.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Cu at\u00e2t mai mult! Buc\u0103t\u0103ria georgian\u0103 intr\u0103 \u00een primele zece buc\u0103t\u0103rii ale lumii?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, dragul meu Socrate!<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Ia spune, Anaxagoras, po\u021bi s\u0103 le enumeri pe astea zece? Numai s\u0103 fie \u00een ordine alfabetic\u0103, s\u0103 nu ne acuze careva de ceva.<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Floare la ureche! Afgan\u0103, chinez\u0103, francez\u0103, georgian\u0103, indian\u0103, italian\u0103, japonez\u0103, mexican\u0103, spaniol\u0103, thailandez\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Unii georgieni spun c\u0103 cea mai bun\u0103 specialitate a lor este haciapuri, al\u021bii \u2013 satsivi. S\u0103 spunem c\u0103 e satsivi. Care ar fi preparatele reprezentative pentru celelalte buc\u0103t\u0103rii enumerate, Anaxagoras?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Pentru afgani este kabab koubideh[7]<\/a>, pentru spanioli\u00a0\u2013\u00a0paella, pentru indieni\u00a0\u2013\u00a0curry, pentru japonezi\u00a0\u2013\u00a0sushi, pentru italieni\u00a0\u2013\u00a0pizza, pentru mexicani\u00a0\u2013\u00a0taco, pentru thailandezi\u00a0\u2013\u00a0sup\u0103 cu creve\u021bi tom kha goong, pentru francezi\u00a0\u2013\u00a0scoici, pentru chinezi\u00a0\u2013\u00a0o specialitate din carne de tigru \u0219i dragon[8]<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: S\u0103 o lu\u0103m cu sf\u00e2r\u0219itul. C\u00e2nd zici dragon, te referi de fapt la \u0219arpe, nu-i a\u0219a?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Exact, dragul meu Socrate.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: \u0218tii multe popoare \u00een lume care m\u0103n\u00e2nc\u0103
\u0219erpi?<\/p>\n\n\n\n

Kan-Chan-Kho : Noi, coreenii, m\u00e2nc\u0103m tot ce se afl\u0103 mai jos ca omul, \u0219i \u0219arpe, \u0219i maimu\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Nu, dac\u0103 nu-i punem la socoteal\u0103 pe cei din Orientul \u00cendep\u0103rtat \u0219i pe spiritele mitice ale p\u0103durii.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Prin urmare, nu poate fi o specialitate universal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: A\u0219a se pare, dragul meu Socrate.<\/p>\n\n\n\n

Kan-Chan-Kho : Asta pentru c\u0103 nu a\u021bi gustat.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: To\u021bi oamenii m\u0103n\u00e2nc\u0103 scoici?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Nu, prin urmare, nici asta nu poate fi o specialitate universal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Ce po\u021bi spune despre cei care consum\u0103 carne crud\u0103?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Sunt \u00een minoritate.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Atunci ce putem spune \u0219i despre sushi?<\/p>\n\n\n\n

Spionul japonez Orlov: Sushi nu con\u021bine doar carne crud\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: C\u0103 sunt \u0219anse mici ca \u0219i aceasta s\u0103 fie considerat\u0103 o specialitate universal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Sunt creve\u021bi \u00een Volga?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Jum\u0103tate din lume nici nu \u0219tie ce sunt creve\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: \u00ce\u021bi po\u021bi imagina oare, marele meu gurmand Anaxagoras, o sup\u0103 tom kha goong f\u0103r\u0103 creve\u021bi \u0219i lapte de cocos?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Nu, nu pot, dragul meu Socrate.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Ia g\u00e2nde\u0219te-te tu bine, drag\u0103 Anaxagoras, \u0219i zi-mi: ce e mai bun \u2013 paella spaniol\u0103 sau un pilaf uzbec bun?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Nu pot s\u0103 mint \u00een prezen\u021ba lui Rahimov \u2013 pilaful uzbek, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Deci nici paella nu poate fi considerat\u0103 o specialitate universal\u0103. Ce ne-a mai r\u0103mas?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Cei cinci magnifici: kebab koubideh al afganilor, curry-ul indienilor, pizza italienilor, taco al mexicanilor \u0219i satsivi al georgienilor.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Nu crezi c\u0103 exist\u0103 asem\u0103n\u0103ri \u00eentre pizza italienilor, haciapuri al georgienilor \u0219i vatru\u0219ka[9]<\/a> ru\u0219ilor?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Dragul meu Socrate, \u0219tii deja care este p\u0103rerea mea fa\u021b\u0103 de haciapuri. \u0218i hai s\u0103 excludem pizza, c\u0103 oricum nu sunt un mare amator.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: \u0218i din ce e f\u0103cut un taco mexican? E ca o solianka? Cred c\u0103-i la fel, numai c\u0103 are mai multe ingrediente, nu-i a\u0219a? Dar oare nu-i mai bun\u0103?<\/p>\n\n\n\n

Donskoi: De acord, solianka[10]<\/a> e mai bun\u0103, iar cu un castravete murat merge \u0219i mai bine!<\/p>\n\n\n\n

Socrate: S\u0103 ne oprim la kebab<\/em>, khorovats[11]<\/a> \u0219i \u0219a\u0219l\u00e2cul[12]<\/a> pan-sovietic. Ai f\u0103cut vreodat\u0103 \u0219a\u0219l\u00e2c, drag\u0103 Anaxagoras?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Desigur, la Peredelkino f\u0103ceam mereu \u0219a\u0219l\u00e2c.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Kebab koubideh nu este cumva ceea ce noi nu\u00admim simplu kebab<\/em>? \u0218i versiunea afganilor n-are cum s\u0103 fie mai bun\u0103 dec\u00e2t a azerilor.<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Ai dreptate, dragul meu Socrate. Ceea ce-mi iese mie bine n-are cum s\u0103 fie cel mai bun fel de m\u00e2ncare din lume. Iar khorovats-ul pe care \u00eel fac armenii e mai bun dec\u00e2t orice \u0219a\u0219l\u00e2c.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Acum s\u0103 \u00eenceap\u0103 competi\u021bia preparatelor care con\u021bin nuci. Curry sau satsivi[13]<\/a>?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Va fi greu de ales, seam\u0103n\u0103 foarte mult.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Ia spune, Anaxagoras, ce carne se folose\u0219te pentru curry?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: De pui.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Iar pentru satsivi?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: De curcan.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Care carne se consum\u0103 mai mult?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Socrate, dar ce importan\u021b\u0103 are asta?<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Care are o consisten\u021b\u0103 mai mare, satsivi sau curry?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Satsivi.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Care con\u021bine mai multe nuci?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Satsivi.<\/p>\n\n\n\n

Socrate: Te saturi mai repede dintr-un castron de satsivi sau dintr-unul de curry?<\/p>\n\n\n\n

Anaxagoras: Satsivi. A\u0219a e, Socrate, recunosc, satsivi e cel mai bun preparat culinar din lume. Acum spune-ne \u0219i nou\u0103 cum se prepar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

A urmat re\u021beta de satsivi \u0219i descrierea modului de preparare. Oamenii din lag\u0103r cu bur\u021bile chior\u0103indu-le de foame pl\u00e2ngeau \u0219i ne felicitau \u2013 primul nostru dialog socratic fusese un adev\u0103rat succes. Acest act artistic ne-a stors de puteri, dar a fost o minunat\u0103 form\u0103 de desc\u0103rcare emo\u021bional\u0103. Am b\u0103ut dou\u0103 termosuri de ceai negru concentrat \u0219i ne-am f\u0103cut o promisiune c\u0103, de \u00eendat\u0103 ce eram elibera\u021bi, aveam s\u0103 c\u0103ut\u0103m cei mai buni buc\u0103tari de curry \u0219i satsivi \u0219i s\u0103-i punem s\u0103 g\u0103teasc\u0103, apoi s\u0103 decidem cine era c\u00e2\u0219tig\u0103torul. (Acest vis gastronomic a r\u0103mas \u0219i azi ne\u00eemplinit.)<\/p>\n\n\n\n

A\u0219a cum am spus, Vadim era un cunosc\u0103tor remarcabil al limbii grece\u0219ti vechi, dar, din anumite puncte de vedere, se distingea \u00eenc\u0103 un anumit nivel de amatorism. De exemplu, teoretic el \u00een\u021belegea accusativus cum infinitivo, dar \u00een text se putea \u00eent\u00e2mpla s\u0103 nu-l recunoasc\u0103. Avea la el un manual de limb\u0103 greac\u0103 al lui Sobolevski, a\u0219a c\u0103 citise textele de acolo de mii de ori \u0219i le \u0219tia, evident, pe de rost. De aceea, de ziua lui m-am decis s\u0103-i fac un cadou serios. \u00cen sistemul \u201eCartea prin po\u0219t\u0103\u201d, intrase \u0219i celebra serie Teubneriana din Republica Democrat\u0103 German\u0103 \u2013 volumele cu coperte ro\u0219ii erau de literatur\u0103 greac\u0103 clasic\u0103, iar cele albastre de literatur\u0103 latin\u0103. \u00cen ciuda adresei mele suspicioase, Casa C\u0103r\u021bii din Leningrad a primit comanda \u0219i a trimis un tom ro\u0219u din Euripide: edi\u021bia academic\u0103 \u00een greaca veche a uneia dintre capodoperele acestui autor, Alcestis. Nu pot s\u0103 descriu ce-a sim\u021bit Iankov c\u00e2nd a primit cadoul \u2013 textul grecesc original \u0219i neadaptat. De\u0219i avea \u0219i un mic dic\u021bionar din manu\u00adalul lui Sobolevski, i-am spus c\u0103 putea s\u0103 apeleze \u0219i la ajutorul meu \u2013 la urma urmei, eram un specialist care se preg\u0103tea pentru ob\u021binerea titlului de doctor!<\/p>\n\n\n\n

\u00cenainte de asta, Vadim m\u0103 studiase dup\u0103 propria \u201eparadigm\u0103 a vie\u021bii\u201d, cum se exprimase el. \u201eImagineaz\u0103-\u021bi c\u0103 Dumnezeu \u021bi-a dat at\u00e2ta ap\u0103 de c\u00e2t\u0103 ai nevoie pentru traversarea de\u0219ertului, nicio pic\u0103tur\u0103 \u00een plus sau \u00een minus. Mergi prin de\u0219ert. \u00cent\u00e2lne\u0219ti un om \u00eensetat, \u00ee\u021bi cere ap\u0103, ce faci?\u201d, m-a \u00eentrebat el odat\u0103. Am r\u0103spuns c\u0103 o s\u0103-i dau omului s\u0103 bea \u0219i c\u0103 o s\u0103 ne continu\u0103m drumul \u00eempreun\u0103. \u201e\u00cen cazul acesta, o s\u0103 muri\u021bi am\u00e2ndoi, apa nu v\u0103 ajunge, nu pute\u021bi ie\u0219i din de\u0219ert\u201d, a insistat Vadim. \u201eNu, imagineaz\u0103-\u021bi c\u0103 via\u021ba ta e apa aceea pe care o ai la dispozi\u021bie. Tu trebuie s-o p\u0103ze\u0219ti, nu trebuie s\u0103-i dai nim\u0103nui s\u0103 bea din ea!\u201d Dar eu i-am r\u0103spuns ferm c\u0103 oricum o s\u0103-mi \u00eempart rezerva de ap\u0103 \u0219i astfel disputa s-a \u00eencheiat.<\/p>\n\n\n\n

Vadim s-a apucat de \u00eendat\u0103 s\u0103 lectureze cartea pe care i-o d\u0103ruisem. Personajul lui Alcestis \u00eel fascina prin spiritul s\u0103u de sacrificiu de care d\u0103duse dovad\u0103, gata s\u0103 moar\u0103 de dragul persoanei iubite, s\u0103 moar\u0103 \u00een locul altcuiva. Dar, \u00een schimb, era tare furios pe Euripide care nu era de acord cu \u201eparadigma vie\u021bii\u201d lui. Alcestis, mama literar\u0103 a Antigonei, \u00eel fermeca \u0219i \u00eel enerva deopotriv\u0103. Sus\u021binea c\u0103 mama \u00een v\u00e2rst\u0103 a lui Admet procedase corect, c\u0103 nu acceptase s\u0103 moar\u0103 \u00een locul fiului ei, ceea ce era valabil \u0219i \u00een cazul tat\u0103lui. \u201eDar cum de so\u021bia, Alcestis, a\u0219a de t\u00e2n\u0103r\u0103, a renun\u021bat la via\u021ba care-i fusese d\u0103ruit\u0103? Chiar nu pot s\u0103 \u00een\u021beleg! Nu vreau s\u0103 \u00een\u021beleg!\u201d, exclama Vadim exasperat.<\/p>\n\n\n\n

Probabil de aceea spune Aristotel c\u0103 Euripide este cel mai tragic dintre poe\u021bi. \u201eCum de a putut s\u0103 scrie a\u0219a ceva, cum a putut?\u201d, se tot \u00eentreba Vadim. \u201eEi, \u0219i chiar dac\u0103 putem, nu trebuie s-o compar\u0103m pe Alcestis cu Antigona. Antigona a murit pentru o idee.\u201d \u0218i aici Vadim a rostit primul vers din remarcabilul c\u00e2ntec francez Mourir pour des id\u00e9<\/em>es al lui
George Brassens: \u201eMourir pour des id\u00e9es\/ L’id\u00e9e est excellente\u201d<\/em> (\u201eS\u0103 mori pentru o idee, ce idee excelent\u0103!\u201d)<\/p>\n\n\n\n

Odat\u0103, la ini\u021biativa lui Boris Manilovici, am organizat o sear\u0103 de poezie \u2013 fiecare de\u021binut care dorea s\u0103 participe avea la dispozi\u021bie cinci minute \u00een care putea s\u0103-\u0219i prezinte poetul preferat. \u00cen intervalul stabilit, trebuia s\u0103 recite o poezie sau un fragment dintr-un poem \u0219i \u00een c\u00e2teva cuvinte s\u0103 prezinte fie crea\u021bia, fie propria p\u0103rere fa\u021b\u0103 de poetul ales. Pentru cronometrare am folosit o clepsidr\u0103 improvizat\u0103 de Rafael Papaian, me\u0219terul lag\u0103rului. Jora Homizuri \u0219i Mi\u0219a Poliakov au prezentat un cuplu de scriitori: Jora l-a prezentat pe Nikolai Gumiliov, aleg\u00e2nd un poem reprezentativ, cel despre muncitorul care a turnat glon\u021bul ce l-a str\u0103puns pe poet \u00een piept, iar Mi\u0219a \u2013 pe Anna Ahmatova, cu poemul \u201eSentin\u021ba\u201d din volumul Recviem (\u201eAzi, am at\u00e2t de multe de f\u0103cut\u2026\u201d). Manilovici, organizatorul evenimentului, l-a ales pe preferatul s\u0103u, Osip Mandel\u0219tam, eu \u2013 pe Galaktion Tabidze, cu poemul \u201eMaria\u201d (\u201e\u00cen acea sear\u0103 te-ai c\u0103s\u0103torit, Maria!\/ \u00cen acea sear\u0103 aveai privirea \u00eence\u021bo\u0219at\u0103…\u201d). Rafik \u2013 pe Paruir Sevak (\u201eLiturghie pe trei voci\u201d), Helii Donskoi \u2013 Aleksandr Blok (un poem apropiat ca tem\u0103, dar trist: \u201eO fat\u0103 c\u00e2nta \u00een corul bisericii\u201d); Sa\u0219a Cernov \u2013 pe Boris Pasternak, cu poemul \u201eR\u0103s\u0103rit\u201d (\u201eC\u00e2ndva, ai fost totul pentru mine\u2026\u201d), iar Vadim pe Marina \u021avetaeva.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acea sear\u0103, Vadim ne-a uimit pe to\u021bi. De\u0219i, \u00een general, era un tip ironic \u0219i rezervat, atunci a recitat cu mare emo\u021bie ni\u0219te fragmente absolut geniale din \u201ePoemul sf\u00e2r\u0219itului\u201d al \u021avetaevei \u0219i \u0219i-a \u00eencheiat prezentarea amintind de evenimentele tragice din ultimul an de via\u021b\u0103 al marii poete. Ajuns\u0103 \u00een pragul disper\u0103rii, c\u0103ci nu mai avea cu ce s\u0103 se \u00eentre\u021bin\u0103, \u021avetaeva era pe punctul de a accepta un post de femeie de serviciu la Casa Scriitorilor \u2013 un post pe care i-l g\u0103siser\u0103 c\u00e2\u021biva dintre pu\u021binii prieteni care \u00eei mai r\u0103m\u0103seser\u0103 \u2013,pentru a afla, \u00een cele din urm\u0103, c\u0103 \u0219i aceast\u0103 ultim\u0103 \u0219ans\u0103 de supravie\u021buire \u00eei fusese refuzat\u0103. Se pare c\u0103 renumitul poet Ilia Ehrenburg spusese c\u0103 nu se califica pentru acel post \u0219i, astfel, soarta Marinei \u021avetaeva a fost decis\u0103. Vadim a pomenit de ultimul loc \u00een care tr\u0103ise \u021avetaeva \u2013Elabuga \u2013 un or\u0103\u0219el \u00een ruine, aflat \u00een mijlocul pustiet\u0103\u021bii, care datorit\u0103 Marinei \u021avetaeva a r\u0103mas \u00een istorie, a\u0219a cum a f\u0103cut \u0219i
Napoleon cu B\u0103t\u0103lia de la Waterloo \u2013 fiind locul \u00een care \u00eenregistrase singura sa \u00eenfr\u00e2ngere. Pu\u021bini \u00ee\u0219i mai aduc aminte de Austerlitz, Marengo, Rivoli \u0219i de piramide, dar nimeni nu va uita de Waterloo. Via\u021ba exuberant\u0103 pe care a dus-o la Moscova, Koktebel, Berlin, Praga \u0219i Paris se \u00eencheie cu sinuciderea de la Elabuga, ca un repro\u0219 pentru cei r\u0103ma\u0219i \u00een via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Lumea-n jur se stinge, sf\u00e2r\u0219itul m\u0103 a\u0219teapt\u0103<\/p>\n\n\n\n

Lumea-n jur se stinge, sf\u00e2r\u0219itul m\u0103 a\u0219teapt\u0103<\/p>\n\n\n\n

Lumea-n jur se stinge, sf\u00e2r\u0219itul m\u0103 a\u0219teapt\u0103<\/p>\n\n\n\n

F\u0103r\u0103 zgomot, totul se pierde-n \u00eentr-o \u0219oapt\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 reprezenta\u021bie, lui Kos i-au mai r\u0103mas vreo zece secunde \u00een care a apucat s\u0103 \u00eencheie cu aceste versuri dintr-un poem al lui T.S. Eliot, \u201eThe Hollow Men\u201d, care rezoneaz\u0103 cu ultimele versuri din \u201ePoemul sf\u00e2r\u0219itului\u201d:<\/p>\n\n\n\n

\u0218i-n valurile nesf\u00e2r\u0219ite<\/p>\n\n\n\n

de \u00eentuneric g\u00e2rbovite,<\/p>\n\n\n\n

f\u0103r\u0103 urme, f\u0103r\u0103 cuvinte,<\/p>\n\n\n\n

corabia dispare.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i \u00een clepsidra lui Papaian se scurse \u0219i ultimul fir de nisip.<\/p>\n\n\n\n

Vadim nu-\u0219i mai exprimase vreodat\u0103 pasiunea pentru poezie, nici vorb\u0103 de aprecierea pe care o avea fa\u021b\u0103 de
Marina \u021avetaeva. A\u0219a c\u0103, dup\u0103 aceast\u0103 reprezenta\u021bie, aproape toat\u0103 lumea \u0219i-a schimbat p\u0103rerea despre Vadim, care era,
\u00een mod clar, atras de \u0219tiin\u021b\u0103 (un termen ales de Manilovici, poetul \u0219i psihologul nostru, care era folosit doar \u00een sfe-
rele tehnologice \u0219i industriale p\u00e2n\u0103 la instaurarea epocii perestroik\u0103i, c\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 fie utilizat la scar\u0103 larg\u0103). Cel mai \u00eenc\u00e2ntat dintre to\u021bi era Jora, care nu s-a str\u0103duit absolut deloc s\u0103-\u0219i ascund\u0103 reac\u021bia. \u0218i \u00een ciuda \u00eendelungatei competi\u021bii de secole \u00eentregi dintre cele dou\u0103 capitale, Moscova \u0219i Sankt Petersburg, Mi\u0219a Poliakov (reprezentantul grupului din Sankt Petersburg) a trebuit s\u0103 recunoasc\u0103: \u201eDa, Vadim m-a uimit, ne-a uluit pe to\u021bi\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Johnny a fost singurul deloc impresionat de lacrimile care au \u00eenceput s\u0103-i \u00eentunece vederea lui Iankov \u00een timp ce vorbea despre \u021avetaeva. \u201eE actor\u201d, \u00eemi explica Johnny, \u201ece te miri a\u0219a? Ei, ce oameni mai sunte\u021bi \u0219i voi, gurienii \u0103\u0219tia, e suficient s\u0103 vede\u021bi o lacrim\u0103 \u0219i imediat \u00eei ierta\u021bi tot omului! Mai bine \u021bi-ai aminti cum, respect\u00e2nd idioata aia de \u00abpara\u00addigm\u0103 a vie\u021bii\u00bb, nu \u021bi-a dat ap\u0103 \u00een de\u0219ert, condamn\u00e2ndu-te la moarte. Oare nu Soljeni\u021b\u00een a spus c\u0103 \u00een \u00eenchisoare cel mai mare gest de eroism nu e s\u0103 faci rost de o por\u021bie extra de sup\u0103, ci s\u0103 \u00eempar\u021bi cu cineva supa asta?\u201d Cum era s\u0103-i explic eu necredinciosului de Johnny c\u0103, citind finalul \u201ePoemului sf\u00e2r\u0219itului\u201d, Vadim ne-a l\u0103sat s\u0103-i p\u0103trundem \u00een suflet?<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1986, Vadim Iankov a fost eliberat din lag\u0103r \u0219i trimis \u00een deportare. La plecare, conform tradi\u021biei din lag\u0103r, \u0219i-a \u00eemp\u0103r\u021bit lucrurile. Eu am primit toat\u0103 biblioteca lui, cam o sut\u0103 de c\u0103r\u021bi, printre care \u0219i manualul de greac\u0103 al lui Sobolevski \u0219i Alcestis a lui Euripide, cu o gr\u0103mad\u0103 de \u00eensemn\u0103ri pe  margini, observa\u021bii \u0219i o polemic\u0103 acut\u0103 cu Euripide \u00een grea-
ca veche.<\/p>\n\n\n\n

Ast\u0103zi, Vadim Iankov, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 74 de ani, este profe-
sor la Universitatea Umanist\u0103 de Stat din Rusia, unde \u021bine cursuri de istorie a filosofiei \u0219i matematic\u0103. A uitat de ve-
chiul s\u0103u principiu, \u201eNulla dies cum linea\u201d, dar nu a revenit la clasicul \u201esine linea\u201d \u2013 a scris \u0219i a publicat c\u00e2teva articole. Dintre acestea, unul anume este citat \u00een mod deosebit \u2013 \u201eConstruc\u021bia materiei potrivit lui Anaxagoras\u201d. \u00cen epoca lui El\u021bin, Vadim a \u00eencercat s\u0103 intre \u00een politic\u0103, dar nu a c\u00e2\u0219tigat alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei, fiind dep\u0103\u0219it de un comunist din partidul lui Zuganov \u0219i de un liberal-democrat din partidul lui Jirinovski. \u00cen opinia mea, Duma de Stat a Rusiei nu avea deloc nevoie de asemenea standarde \u00eenalte. Ca \u0219i \u00een cazul Marinei \u021avetaeva, \u00een Rusia (\u0219i \u00een \u021b\u0103rile vecine) se g\u0103se\u0219te mereu o \u201ecandidatur\u0103 mai potrivit\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

[1]<\/sup> Ora\u0219 portuar din sud-vestul Rusiei (n. red.).<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/sup> Popor turcic din regiunea Caucazului, unul dintre titularii de drept ai republicii autonome Kabardino-Balkaria, care face parte din componen\u021ba Federa\u021biei Ruse, aflat\u0103 \u00een Caucazul de Nord (n. red.).<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/sup> Membrii unei coali\u021bii formate din organiza\u021bii de extrem\u0103 dreapta \u00een Ucraina. Termenul este derivat de la numele lui Stepan Bandera (1909\u20131959), pre\u0219edintele Organiza\u021biei Na\u021bionali\u0219tilor Ucraineni, care a fost fondat\u0103 \u00een 1929 prin fuziunea mai multor mi\u0219c\u0103ri politice, printre care \u0219i Uniunea Fasci\u0219tilor Ucraineni. Aceast\u0103 organiza\u021bie a fost implicat\u0103 \u00een numeroase atrocit\u0103\u021bi\u00a0\u2013\u00a0au executat inclusiv civili, \u00een mod predominant evrei \u0219i polonezi, \u00een timpul regimului nazist (n. red.).<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/sup> Regiune autonom\u0103 \u00een Georgia sovietic\u0103 la finalul anilor 1980, cu o lung\u0103 istorie de conflicte, fiind un teritoriu disputat de Georgia \u0219i de Rusia. \u00cen prezent, este un stat de facto \u00een Caucazul de Sud, fiind recunoscut de majoritatea statelor ca o republic\u0103 autonom\u0103 a Georgiei (n. red.).<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/sup> Forma de indicativ prezent, persoana I, singular\u00a0\u2013\u00a0col\u014d, forma de perfect simplu, persoana I, singular\u00a0\u2013\u00a0colu\u012b, forma de participiu\u00a0\u2013\u00a0cultum (n. red.).<\/p>\n\n\n\n

[6]<\/sup> \u00cen continuare e vorba de Kartli, regatul feudal georgian, pe care grecii l-au denumit Iviria sau Iberia Oriental\u0103 (n. tr.).<\/p>\n\n\n\n

[7]<\/sup> Frig\u0103ruie din carne tocat\u0103 (n. tr.).<\/p>\n\n\n\n

[8]<\/sup> Se refer\u0103, de fapt, la un vechi preparat tradi\u021bional din sudul Chinei, g\u0103tit din carne de pui, \u0219arpe \u0219i pisic\u0103 s\u0103lbatic\u0103 (n. red).<\/p>\n\n\n\n

[9]<\/sup> Pl\u0103cint\u0103 cu br\u00e2nz\u0103 dulce (n. tr.).<\/p>\n\n\n\n

[10]<\/sup> Un soi de ciorb\u0103 \u00een buc\u0103t\u0103ria ruseasc\u0103 \u0219i ucrainean\u0103, care se consum\u0103 \u0219i \u00een alte state foste sovietice \u0219i \u00een anumite p\u0103r\u021bi din fostul Bloc Estic. Con\u021bine trei ingrediente de baz\u0103: carne, pe\u0219te \u0219i ciuperci, la care se adaug\u0103 castrave\u021bi mura\u021bi \u00een saramur\u0103 \u0219i adeseori varz\u0103, cartofi, sm\u00e2nt\u00e2n\u0103 \u0219i m\u0103rar (n. red.).<\/p>\n\n\n\n

[11]<\/sup> Preparat tradi\u021bional \u00een buc\u0103t\u0103ria armean\u0103, similar chebapului (n. red.).<\/p>\n\n\n\n

[12]<\/sup> Frig\u0103ruie preparat\u0103 de regul\u0103 din carne de berbecu\u021b (n. red.).<\/p>\n\n\n\n

[13]<\/sup> Pui preparat \u00een sos gros de nuci (n. tr.).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Fragment \u00een avanpremier\u0103 din romanul cu acela\u0219i titlu de Levan Berdzeni\u0219vili, aflat \u00een curs de apari\u021bie la Editura Corint Books, \u00een colec\u021bia Corint Fiction coordonat\u0103 de Ana Antonescu.<\/p>\n","protected":false},"author":67,"featured_media":2365,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[164,29],"tags":[170,202,201,500,199],"coauthors":[],"class_list":["post-2364","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-avanpremiere","category-fictiune","tag-avanpremiera","tag-corint-fiction","tag-editura-corint","tag-levan-berdzenisvili","tag-traducere"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Adio-Gulag-01.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2364","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/67"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2364"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2364\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2367,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2364\/revisions\/2367"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2365"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2364"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2364"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2364"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=2364"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}