Scriu acest text av\u00e2nd \u00een minte imaginea unui t\u00e2n\u0103r din Rom\u00e2nia de \u2013 s\u0103 spunem \u2013 20 de ani, aflat, timid sau impetuos, \u00een formare; un t\u00e2n\u0103r care \u00ee\u0219i caut\u0103 drumul prin lumea, nu chiar lesne de \u00een\u021beles, \u00een care tr\u0103im; un t\u00e2n\u0103r \u00een sufletul c\u0103ruia, indiferent de preocup\u0103rile imediate, plutesc totu\u0219i acelea\u0219i \u00eentreb\u0103ri cu b\u0103taie lung\u0103 de totdeauna: \u201eCine sunt?\u201d, \u201eCum este bine s\u0103 tr\u0103iesc?\u201d, \u201eExist\u0103 ceva dincolo de moarte?\u201d etc. \u00centrebarea de la care plec li se va p\u0103rea, probabil, cititorilor care au deslu\u0219it deja c\u00e2te ceva despre aceast\u0103 problem\u0103, care este fenomenul numit cultura anul\u0103rii<\/em>, naiv\u0103 sau superficial\u0103. Totu\u0219i, cred c\u0103 ea merit\u0103 formulat\u0103 explicit, \u00een mod special pentru t\u00e2n\u0103rul de 20 de ani din Rom\u00e2nia, c\u0103ruia i se va \u00eent\u00e2mpla, poate, ca aceast\u0103 revist\u0103 s\u0103 \u00eei pice sub ochi. Dac\u0103 accept\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 faptul de a-i c\u0103dea sub ochi aceast\u0103 revist\u0103 ar avea loc \u00een func\u021bie de preocup\u0103rile lui imediate, atunci dac\u0103 nu lui, m\u0103car profesorilor, mentorilor, \u00eendrum\u0103torilor lui \u2013 acelor oameni meni\u021bi s\u0103 medieze \u00eentre el \u0219i ordinea mai larg\u0103 care \u00eel con\u021bine. \u00centrebarea ar fi, \u00een orice caz, urm\u0103toarea: care este cel mai nociv mod \u00een care cultura anul\u0103rii<\/em> poate afecta (\u0219i va<\/em> afecta dac\u0103 lucrurile vor fi l\u0103sate s\u0103 \u00ee\u0219i urmeze cursul deja trasat) un t\u00e2n\u0103r de 20 de ani din Rom\u00e2nia?<\/p>\n\n\n\n \u00cenainte de a schi\u021ba un r\u0103spuns, cred c\u0103 este necesar s\u0103 \u00eencerc s\u0103 l\u0103muresc, pe scurt, \u00een\u021belegerea mea asupra a dou\u0103 probleme. Mai \u00eent\u00e2i, la ce ne referim atunci c\u00e2nd vorbim despre cultura anul\u0103rii<\/em>? \u0218i apoi, care sunt fundamentele teoretice \u0219i ideologice pe care se bazeaz\u0103 aceasta? F\u0103r\u0103 a avea m\u0103car o vag\u0103 idee despre r\u0103spunsul la aceste \u00eentreb\u0103ri, este imposibil s\u0103 determin\u0103m care e cel mai nociv mod \u00een care un t\u00e2n\u0103r cu profilul de mai sus poate fi afectat de ceva numit cultura anul\u0103rii<\/em>.<\/p>\n\n\n\n Fenomenul culturii anul\u0103rii<\/em> se refer\u0103 la expulzarea din spa\u021biul public a anumitor persoane care opereaz\u0103 \u00een institu\u021bii precum universit\u0103\u021bile \u0219i mass media<\/em>, precum \u0219i a anumitor g\u00e2nditori, c\u0103r\u021bi, domenii de studiu, opere de art\u0103 etc., care exprim\u0103 idei \u0219i valori ce contravin a\u0219a-numitelor idealuri de justi\u021bie social\u0103, propuse de \u0219i sistematizate prin teoria critic\u0103. \u00cens\u0103 expulzarea unor asemenea \u201einfluen\u021be culturale problematice\u201d nu este pur \u0219i simplu executat\u0103, ci de multe ori, \u0219i \u00een special \u00een cazul persoanelor care opereaz\u0103 \u00een institu\u021biile-cheie, expulzarea este \u00eenso\u021bit\u0103 de umilirea lor public\u0103, de cerin\u021bele isterizate ale mul\u021bimii ca persoanele anulate<\/em> s\u0103 se auto-umileasc\u0103 \u0219i chiar de respingerea oric\u0103rei posibilit\u0103\u021bi ulterioare de revenire \u0219i \u201ereabilitare\u201d a lor \u00een spa\u021biul public.<\/p>\n\n\n\n \u00cen descrierea sumar\u0103 pe care am f\u0103cut-o mai sus acestui fenomen reg\u0103sim, totodat\u0103, \u0219i r\u0103spunsul la \u00eentrebarea privitoare la fundamentele teoretice \u0219i ideologice ale fenomenului culturii anul\u0103rii<\/em>. Este vorba, evident, de teoria critic\u0103. Crea\u021bie a \u0218colii de la Frankfurt, exportat\u0103 ulterior \u00een SUA, aceasta reprezint\u0103, mai cur\u00e2nd, un ansamblu de viziuni \u0219i perspective asupra societ\u0103\u021bii, care cuprind inclusiv o filozofie a istoriei; diferen\u021ba specific\u0103 a teoriei critice, fa\u021b\u0103 de teoriile standard (descriptive) din \u0219tiin\u021bele sociale c\u0103rora li se opune, const\u0103 \u00een articularea unui anumit ideal moral, normativ asupra ordinii sociale. Implementarea acestui ideal are ca punct de plecare chestionarea presupozi\u021biilor ordinii sociale trecute \u0219i actuale, \u00een special a celor concentrate \u00een jurul a\u0219a-numitelor raporturi de putere dintre grupuri sociale formate \u00een func\u021bie de criterii precum rasa, genul, sexul etc. \u00cen drumul spre atingerea idealului ar trebui urm\u0103rit\u0103 inversarea raporturilor actuale de putere. Acest ideal, numit, de regul\u0103, justi\u021bie social\u0103 const\u0103, a\u0219adar, \u00een corectarea unor st\u0103ri de fapt din trecut \u0219i prezent, privite exclusiv prin grila raporturilor de putere \u0219i evaluate ca nedrepte.<\/p>\n\n\n\n S\u0103 revin acum la \u00eentrebarea de la care am plecat, anume: care este cel mai nociv mod prin care cultura anul\u0103rii<\/em> poate afecta un t\u00e2n\u0103r de 20 de ani din Rom\u00e2nia, aflat, se \u00een\u021belege, \u00een plin\u0103 formare \u0219i purt\u00e2nd cu sine, explicit sau implicit, marile \u00eentreb\u0103ri dintotdeauna? R\u0103spunsul este aproape intuitiv: prin a-l incapacita s\u0103 r\u0103spund\u0103 onest acestor \u00eentreb\u0103ri ale omului dintotdeauna. C\u0103ci r\u0103spunsurile pe care \u0219i le poate da la aceste \u00eentreb\u0103ri ar trebui s\u0103 fie tocmai cele care \u00eei contureaz\u0103, treptat, identitatea profund\u0103. Nu discut aici raportul \u00een care se poate afla identitatea sa profund\u0103 cu func\u021bia pe care urmeaz\u0103 s\u0103 o ocupe \u00een mai marele sistem social, altfel spus, cu locul s\u0103u \u00een diviziunea muncii, \u00eentruc\u00e2t raportul variaz\u0103 \u0219i este, adesea, plin de ambiguit\u0103\u021bi, de detalii conjuncturale, pe scurt, de date deloc simplu de specificat.<\/p>\n\n\n\n Cei anula\u021bi<\/em> sunt tocmai cei care \u00eentruchipeaz\u0103, \u00een varii moduri, aceste r\u0103spunsuri \u2013 de la profesori universitari \u0219i g\u00e2nditori reprezentativi ai culturii \u0219i civiliza\u021biei occidentale (\u00een cazul nostru, \u0219i<\/em> rom\u00e2ne\u0219ti) la c\u0103r\u021bi \u0219i opere de art\u0103.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n Din schi\u021barea teoriei critice de mai sus reiese, sper, una dintre implica\u021biile ei: reducerea identit\u0103\u021bii individului \u2013 cu toat\u0103 unicitatea, complexitatea \u0219i dinamica sa \u2013 la criteriile insurmontabile, amintite mai devreme: rasa, genul, sexul etc. Exact acesta este modul concret prin care t\u00e2n\u0103rul este \u00eempiedicat s\u0103-\u0219i mai adreseze \u00eentreb\u0103rile fundamentale. Teoria critic\u0103 \u00eei stabile\u0219te identitatea \u00eenainte ca orice proces de interoga\u021bie sincer\u0103 s\u0103 poat\u0103 \u00eencepe. Teoria critic\u0103 \u00eel persuadeaz\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i filozofia \u2013 alt\u0103dat\u0103 activitatea specific\u0103 interoga\u021biei oneste \u2013 are acum drept func\u021bie punerea programatic\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii doar a anumitor presupozi\u021bii ale ordinii sociale, cu scopul de implementare a idealului de justi\u021bie social\u0103, deci, \u00een mod necesar, cu scopul de schimbare a ordinii. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, aplicarea teoriei critice, pe care o vedem \u00een fenomenul culturii anul\u0103rii<\/em>, \u00eei r\u0103pe\u0219te t\u00e2n\u0103rului mijloacele prin care ar putea accesa r\u0103spunsurile care s-au oferit de-a lungul timpului la \u00eentreb\u0103rile fundamentale. C\u0103ci cei anula\u021bi<\/em> sunt tocmai cei care \u00eentruchipeaz\u0103, \u00een varii moduri, aceste r\u0103spunsuri \u2013 de la profesori universitari \u0219i g\u00e2nditori reprezentativi ai culturii \u0219i civiliza\u021biei occidentale (\u00een cazul nostru, \u0219i<\/em> rom\u00e2ne\u0219ti) la c\u0103r\u021bi \u0219i opere de art\u0103.<\/p>\n\n\n\n Fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu fenomenul culturii anul\u0103rii<\/em>, t\u00e2n\u0103rul de 20 de ani din Rom\u00e2nia risc\u0103, a\u0219adar, s\u0103 aib\u0103 identitatea deja primit\u0103 \u0219i misiunea deja ordonat\u0103. S\u0103 \u0219tie cine este f\u0103r\u0103 s\u0103 se mai \u00eentrebe onest \u0219i sistematic, s\u0103 \u0219tie de unde vine \u0219i \u00eencotro se \u00eendreapt\u0103, s\u0103 \u0219tie precis ce \u0219i cum are de f\u0103cut. Fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu fenomenul culturii anul\u0103rii<\/em>, t\u00e2n\u0103rul nostru risc\u0103 s\u0103 nu mai poat\u0103 fi omul dintotdeauna. \u0218i s\u0103 nu mai poat\u0103, mai t\u00e2rziu, s\u0103 \u00eendrume pe al\u021bii s\u0103 fie astfel.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Care este cel mai nociv mod prin care cultura anul\u0103rii<\/i> poate afecta un t\u00e2n\u0103r de 20 de ani din Rom\u00e2nia, aflat, se \u00een\u021belege, \u00een plin\u0103 formare \u0219i purt\u00e2nd cu sine, explicit sau implicit, marile \u00eentreb\u0103ri dintotdeauna?<\/p>\n","protected":false},"author":61,"featured_media":2241,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[349,468],"tags":[467,470,416,473],"coauthors":[],"class_list":["post-2242","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-anchete","category-cancel-culture","tag-cancel-culture","tag-dosar","tag-nr-4-2021","tag-victoria-deliu"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Victoria-Deliu.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2242","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/61"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2242"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2242\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2243,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2242\/revisions\/2243"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2241"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2242"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2242"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2242"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=2242"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}