{"id":2236,"date":"2021-05-29T09:21:45","date_gmt":"2021-05-29T06:21:45","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2236"},"modified":"2021-05-29T09:21:51","modified_gmt":"2021-05-29T06:21:51","slug":"un-confucianism-pentru-secolul-xxi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2236","title":{"rendered":"Un confucianism pentru secolul XXI"},"content":{"rendered":"\n<h4 class=\"has-text-align-center wp-block-heading\"><strong>O defini\u021bie rapid\u0103<\/strong><\/h4>\n\n\n\n<p><em>Cancel culture<\/em> e o mi\u0219care iconoclast\u0103 mondial\u0103 pornit\u0103 dinspre Statele Unite. Este expresia unei o religiozit\u0103\u021bi politice contemporane \u00een sensul de focar al fervorii ce-\u0219i subjug\u0103 ra\u021biunea. Reverbera\u021biile mi\u0219c\u0103rii la noi \u2013 refacerea programelor \u0219colare, a parcului statuar, a programelor televizuale \u0219i cinematografice, reac\u021biile mass-media \u2013 \u0219i interesul teoretic ce dep\u0103\u0219e\u0219te deja stadiul amuzamentului pentru&nbsp; exotism ne arat\u0103 c\u0103 am ajuns \u0219i noi \u201eo \u021bar\u0103 american\u0103 ca \u0219i celelalte\u201d, pentru a-l parafraza pe geograful Christophe Guilluy. Problema e c\u0103 necunosc\u00e2nd originalul \u2013 cultura american\u0103, cu rare excep\u021bii, ne r\u0103m\u00e2ne str\u0103in\u0103 \u00een tradi\u021biile \u0219i re\u021belele sale \u2013 se pune imediat chestiunea reproducerii obscurit\u0103\u021bii. De fapt, globalizarea ne scute\u0219te de c\u0103derea \u00eentr-un <em>cargo cult<\/em> de secol XXI. Ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im cu to\u021bii, americani vechi sau recen\u021bi, din aceea\u0219i ignoran\u021b\u0103 \u2013 azi, lucrul din lume numeric cel mai bine r\u0103sp\u00e2ndit. S\u0103 \u00eencerc\u0103m totu\u0219i o schi\u021b\u0103 istoric\u0103, care, dac\u0103 nu va avea darul s\u0103 ne fac\u0103 mai pu\u021bin neferici\u021bi, ne va ajuta s\u0103 dob\u00e2ndim poate o deta\u0219are, spa\u021biul trebuincios oric\u0103rei decizii con\u0219tiente.<\/p>\n\n\n\n<p>Ca iconoclasm s\u0103 remarc\u0103m c\u0103 fenomenul desemneaz\u0103 o renun\u021bare radical\u0103, \u00een sensul str\u0103vechii interdic\u021bii iudaice de a figura divinitatea. Se cere mai degrab\u0103 schimbarea calendarului, introducerea unor noi sfin\u021bi \u00een locul celor p\u00e2n\u0103 ieri adora\u021bi.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Cancel culture<\/em> pare mai degrab\u0103 o versiune edulcorat\u0103 a umilirilor publice din cadrul revolu\u021biei culturale chineze, c\u00e2nd c\u00e2te un guvernator local sau o somitate academic\u0103 se vedeau obliga\u021bi de g\u0103rzile ro\u0219ii la poc\u0103ire public\u0103: tun\u0219i, insulta\u021bi, b\u0103tu\u021bi etc. Bine\u00een\u021beles, se putea ajunge \u0219i la execu\u021bie. Dar nu suntem aici. Revolu\u021bia cultural\u0103, dincolo de excesele sale \u0219i manipul\u0103rile politice prin care a fost filtrat\u0103, a avut meritul de a aduce mandarinatul chinez (tiparul ancestral al nomenclaturii) din universit\u0103\u021bi, mari spitale, \u00eentreprinderi \u0219i direc\u021bii birocratice fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu realitatea pe atunci rural\u0103 \u0219i crud\u0103 a Chinei socialiste. Revolu\u021bia cultural\u0103 chinez\u0103 apare ca un spontaneism al epur\u0103rilor programatice staliniste: terorizarea birocra\u021biei \u00een scopul de a p\u0103stra sau de a recupera caracterul proletar al statului. Dar <em>revolu\u021bia cultural\u0103 actual\u0103<\/em> nu are de a face cu lupta de clas\u0103, ci cu impunerea unor norme societale, tot mai str\u00e2mte, cu interzicerea vorbirii populare sau a crea\u021biei literare dac\u0103 acestea par s\u0103 contrazic\u0103 sensibilitatea unui nou mandarinat cultural \u0219i a unei elite rafinate. Ar mai fi o distinc\u021bie cvasiteologic\u0103 esen\u021bial\u0103: \u00een vreme ce revolu\u021bia cultural\u0103 militeaz\u0103 f\u0103r\u0103 voia ei pentru o religie politic\u0103, adic\u0103 unitatea moral\u0103 a unei na\u021biunii prin dec\u0103derea din drepturi a celor care au transgresat-o prin cumul de putere sau de averi, noua disciplinare moral\u0103 e sectar\u0103 \u0219i-\u0219i face un merit din diferen\u021ba sa, pe care ceilal\u021bi n-au dec\u00e2t s\u0103 o sl\u0103veasc\u0103 sau s\u0103 i se supun\u0103. Mi\u0219c\u0103rile din 1989 \u0219i din anii 90, \u00een decursul c\u0103rora nu pu\u021bine statui au c\u0103zut \u00een Uniunea Sovietic\u0103 \u0219i \u00een fostele sale state satelit, sunt mai aproape de spiritul de unitate \u0219i re\u00eennoire al g\u0103rzilor ro\u0219ii maoiste dec\u00e2t de cel de separare \u0219i expunere a distinc\u021biei din cadrul culturii anul\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Call-out-culture<\/em> sau cancel-culture \u0219i-a formulat propriile norme punitive, de regul\u0103 exprimabile \u00eentr-un pidgin anglofon. Cei care pot judeca \u0219i impune judecata lor sunt <em>woke<\/em>, ilumina\u021bi, trezi\u021bi spiritual. Os\u00e2nda prin excelen\u021b\u0103 e <em>public shaming<\/em> prin expunerea media, uneori prin&#8230; <em>doxxing<\/em> (expunerea datelor personale ale culpabilului pe internet \u0219i asmu\u021birea asupra lui). Exist\u0103 un \u021besut tot mai dens de reguli ce nu pot fi \u00eenc\u0103lcate f\u0103r\u0103 o expunere la oprobiul public. C\u00e2nd Joanne Rowling \u0219i-a \u00eeng\u0103duit s\u0103 fac\u0103 leg\u0103tura \u00eentre feminitate \u0219i menstrua\u021bie, acuzele de transfobie (excludea din cadrul feminit\u0103\u021bii a transgenderilor) au curs lan\u021b, iar cum autoarea lui <em>Harry Potter<\/em> a persistat, s-a ajuns la cererea dec\u0103derii sale din drepturile auctoriale, la situa\u021bia \u00een care actorii refuzau s\u0103 mai joace \u00een ecraniz\u0103ri dup\u0103 c\u0103r\u021bile sale, iar agen\u021biile literare se deziceau public de propria lor g\u0103in\u0103 cu ou\u0103 de aur, o scriitoare tradus\u0103 \u00een aproape 90 de limbi \u0219i cu peste 500 de milioane de exemplare v\u00e2ndute din capodopera sa. Dincolo de cazurile penale, pentru care existau legi (pedofilie, h\u0103r\u021buire sexual\u0103, incitare la ur\u0103 rasial\u0103 etc.), exist\u0103 o exacerbare a sensibilit\u0103\u021bii \u0219i o afi\u0219are a virtu\u021bii care cu un deceniu \u00een urm\u0103 st\u00e2rneau z\u00e2mbete. Avem azi persecutarea \u00een lan\u021b a traduc\u0103torilor poetesei de curte a lui Joe Biden: nimeni nu o poate traduce dac\u0103 nu e negru, femeie \u0219i nu a avut o copil\u0103rie dificil\u0103. Scarlett Johansson are o perioad\u0103 dificil\u0103 dup\u0103 ce a fost luat\u0103 la ochi, mai \u00eent\u00e2i pentru c\u0103 a jucat un rol de asiatic\u0103, apoi unul de transgender. \u00cenc\u0103 nepoc\u0103it\u0103, actri\u021ba a izbucnit cer\u00e2ndu-\u0219i dreptul \u0219i libertatea de crea\u021bie \u0219i de \u00eentrupa \u00een arta ei \u201eorice persoan\u0103, orice animal sau orice plant\u0103\u201d. Caracteristic e c\u0103 mi\u0219carea \u00eentre\u021bine pentru cei din afara ei confuzia: sclavagismul modern e pus al\u0103turi de cutare ie\u0219ire rasist\u0103 a unui star din Liga Na\u021bional\u0103 de Hochei la ie\u0219irea de sub du\u0219, genocidul \u0219i atrocit\u0103\u021bile lui Leopold al II-lea al Belgiei \u00een Congo intr\u0103 \u00een aceea\u0219i oal\u0103 cu piesa muzical\u0103 pentru copii <em>Cho Ka Ka O<\/em> a artistei Annie Cordie.<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\"><p>O alt\u0103 r\u0103d\u0103cin\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103 a religiozit\u0103\u021bii elitei mondialiste contemporane va fi deismul iluminist, \u00een care con\u0219tiin\u021ba se va privatiza ca \u201ecea mai sf\u00e2nt\u0103 dintre propriet\u0103\u021bi\u201d, dup\u0103 expresia pre\u0219edintelui James Madisson.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n<h4 class=\"has-text-align-center wp-block-heading\"><strong>Foarte scurt\u0103 schi\u021b\u0103 istoric\u0103<\/strong><\/h4>\n\n\n\n<p class=\"has-drop-cap\">Totul are o egal\u0103 valoare \u2013 e poate un ecou t\u00e2rziu al doxei puritane a primilor coloni\u0219ti ajun\u0219i \u00een golful Massachusetts \u00een secolul al XVII-lea \u0219i pentru care toate faptele, de la cele mai comune la cele excep\u021bionale, sunt fie semne ale sfin\u021beniei \u0219i ale predestin\u0103rii divine, fie ale dec\u0103derii \u0219i pedepsei ve\u0219nice.&nbsp; Noii veni\u021bi erau fugari \u0219i oprima\u021bi, \u201eseparati\u0219ti\u201d \u00een raport cu biserica anglican\u0103 \u0219i cu regele Iacob I, iar odat\u0103 ajun\u0219i \u00een Lumea Nou\u0103 nu pot vedea \u00een indienii din tribul Patuxed dec\u00e2t barbarii din Biblie. Guvernatorul coloniei, William Bradford, autorul importantei cronici <em>Of Plymouth Plantation <\/em>(1651), om cultivat \u0219i cunosc\u0103tor al ebraicii, elinei \u0219i latinei, nu are nicio urm\u0103 de interes pentru dialectele \u0219i cultura popula\u021biei cu care intr\u0103 \u00een contact \u0219i cu care se va r\u0103zboi \u00een scurt timp.<\/p>\n\n\n\n<p>O alt\u0103 r\u0103d\u0103cin\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103 a religiozit\u0103\u021bii elitei mondialiste contemporane va fi deismul iluminist, \u00een care con\u0219tiin\u021ba se va privatiza ca \u201ecea mai sf\u00e2nt\u0103 dintre propriet\u0103\u021bi\u201d, dup\u0103 expresia pre\u0219edintelui James Madisson. Refuz\u00e2nd lupta cu fervoarea popular\u0103, reprezentan\u021bii Luminilor pe continentul american \u00eenlocuiesc religia tainei cu religia datoriei: <em>\u201eDumnezeul \u00een care credem este un Dumnezeu al adev\u0103rului moral, iar nu un Dumnezeu al misterului \u0219i obscurit\u0103\u021bii\u201d.<\/em> (Thomas Paine, <em>Epoca ra\u021biunii<\/em>, 1794, trad. Alexandru Anghel).<\/p>\n\n\n\n<p>Puritanismul unitarian redus de Iluminism la o afacere de con\u0219tiin\u021b\u0103 privat\u0103 \u0219i de datorie moral\u0103 public\u0103, se \u00eembl\u00e2nze\u0219te \u00een transcendentalismul lui Ralph Waldo Emerson, unde fiecare fapt\u0103 virtuoas\u0103 e deja semn al prezen\u021bei divine, iar m\u00e2ntuirea e imanent\u0103 \u0219i nu mai are nevoie de mijlocirea cristic\u0103 (<em>Divinity School Adress, 15 iulie 1833<\/em>). Membrii Clubului Transcendental, pe temelia cultul naturii \u0219i a omului liber, dezvolt\u0103 o critic\u0103 social\u0103 ce vine \u00een ap\u0103rarea indienilor Cherokee \u00een fa\u021ba atacurilor militare \u0219i a cuceririi teritoriului lor, ia pozi\u021bii aboli\u021bioniste ce merg la Thoreau p\u00e2n\u0103 la sus\u021binerea rezisten\u021bei civile \u00eempotriva guvernului. \u0218i \u00een favoarea refuzului taxelor publice.<\/p>\n\n\n\n<p>Aceast\u0103 pansofie individualist\u0103 dezvoltat\u0103 \u00een scrierile lui Emerson, Thoreau sau Whitman va influen\u021ba profund cultura american\u0103, din ea tr\u0103g\u00e2ndu-\u0219i sevele genera\u021biile <em>beat \u0219i hippie<\/em>, de dup\u0103 a doua conflagra\u021bie mondial\u0103, c\u00e2nd cultului libert\u0103\u021bii naturale i se adaug\u0103 vehemen\u021ba protestatar\u0103 a <em>Urletului<\/em> lui Allen Ginsburg acuz\u00e2nd caracterul bigot \u0219i conservator al societ\u0103\u021bii<em>: \u201eAm v\u0103zut cele mai str\u0103lucite spirite ale genera\u021biei mele distruse de nebunie (&#8230;)\/ cei expulza\u021bi din academii pentru c\u0103 au fost nebuni &amp; au publicat\/ ode obscene pe ferestrele&nbsp; propriului craniu\/ cei care \u00een chilo\u021bi s-au f\u0103cut mici \u0219i la\u0219i \u00een camerele nezugr\u0103vite\/ arz\u00e2ndu-\u0219i banii \u00een co\u0219ul de gunoi \u0219i\/ ascult\u00e2nd Teroarea prin pere\u021bi\u201d (Howl<\/em>, 1956, trad. Petru Ilie\u0219u<em>) .<\/em><\/p>\n\n\n\n<h4 class=\"has-text-align-center wp-block-heading\"><strong>\u00cen loc de concluzie<\/strong><\/h4>\n\n\n\n<p class=\"has-drop-cap\">Toate aceste elemente: sectarismul, datoria sentimentelor bune, obliga\u021bia protestului se \u00eempac\u0103 \u0219i sunt articulate de neocapitalismul anilor 70 ai secolului trecut \u00eentr-o dogm\u0103 emotiv\u0103 ce arunc\u0103 \u00een aer orice tentativ\u0103 de dezbatere clasic\u0103, orice proiect de comunitate na\u021bional\u0103 \u0219i&#8230; chiar \u0219i orice lupt\u0103 social\u0103. Toate aceste elemente au fost \u00eencorporate mai \u00eent\u00e2i \u00een obliga\u021biile mondene ale noii caste \u0219i ale exponen\u021bilor s\u0103i cei mai la vedere (actori, sportivi, oameni politici).<\/p>\n\n\n\n<p>Exist\u0103 cererea unei repara\u021bii simbolice permanente, \u00eens\u0103 pe ni\u0219te teme bine delimitate: \u00een leg\u0103tur\u0103 cu trecutul e vorba mai ales despre fo\u0219tii sclavi africani, iar \u00een leg\u0103tur\u0103 cu prezentul e vorba mai ales de minorit\u0103\u021bi sexuale \u0219i de ultrafeminism. O chestiune retrograd\u0103 legat\u0103 de ras\u0103 \u0219i de corp. Mecanismul sectar e urm\u0103torul: dac\u0103 noile valori ar fi acceptate, nu am mai putea invoca victimizarea, de unde o fug\u0103 \u00eenainte, \u00een c\u0103utarea reprezent\u0103rii unei minorit\u0103\u021bi \u0219i mai minoritare. De unde proliferarea literelor acronimului c\u00e2ndva LGB, apoi LGBT, apoi LGBTQ, apoi LGBTQIA \u0219i \u00een fine ad\u0103ugarea unui \u201e+\u201d la final, care \u00eenseamn\u0103 \u00een\u0219iruirea infinit\u0103 \u0219i tot mai fragmentat\u0103 a unor tipuri fixe. Sexualitatea a suferit acela\u0219i proces de scindare sectar\u0103 pe care l-am pomenit mai devreme \u00een schi\u021ba istoriei privatiz\u0103rii con\u0219tiin\u021bei \u00een cadrul transform\u0103rilor protestantismului. Sufletul \u0219i corpul au devenit o chestiune privat\u0103&#8230; Deci pot fi obiectul unei tranzac\u021bii comerciale.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Cum de stindardul cade pe umerii unui grup \u2013 rasismul r\u0103sturnat sau chestiunea sexual\u0103 \u2013 e \u00een mare parte o chestiune aleatorie \u021bin\u00e2nd de moda unei elite mondialiste ini\u021bial str\u0103ine de rigiditatea vechii burghezii. Mai \u00eent\u00e2i e vorba de eforturile de reprezentare: a\u0219a cum odinioar\u0103 seniorul mergea duminica la capel\u0103, iar fiul s\u0103u la cazino, azi, un personaj <em>comme il faut<\/em> e obligat s\u0103-\u0219i dea ochii peste cap pe platouri TV \u0219i pe coper\u021bi de reviste lucioase depl\u00e2ng\u00e2nd soarta c\u00e2torva neferici\u021bi, \u00een dauna unei critici sociale articulate. Ultima transformare pe care o vedem e revenirea la rigorismul moral. Mondenitatea a devenit inchizitorial\u0103 \u0219i a eliminat orice cultur\u0103 a provoc\u0103rii \u0219i impreca\u021biei. Fervoarea cu care e ap\u0103rat\u0103 indic\u0103 alc\u0103tuirea unei religiozit\u0103\u021bi \u00eenc\u0103 nem\u0103rturisite. Un tipar confucianist: nu exist\u0103 dumnezeu, dar exist\u0103 ierarhii, interdic\u021bii \u0219i pedepse.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p><i>Cancel culture<\/i> pare mai degrab\u0103 o versiune edulcorat\u0103 a umilirilor publice din cadrul revolu\u021biei culturale chineze, c\u00e2nd c\u00e2te un guvernator local sau o somitate academic\u0103 se vedeau obliga\u021bi de g\u0103rzile ro\u0219ii la poc\u0103ire public\u0103: tun\u0219i, insulta\u021bi, b\u0103tu\u021bi etc.<\/p>\n","protected":false},"author":60,"featured_media":2235,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[349,468],"tags":[467,472,470,416],"coauthors":[],"class_list":["post-2236","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-anchete","category-cancel-culture","tag-cancel-culture","tag-claudiu-gaiu","tag-dosar","tag-nr-4-2021"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/Claudiu-Gaiu-2.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2236","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/60"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2236"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2236\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2239,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2236\/revisions\/2239"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2235"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2236"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2236"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2236"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=2236"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}