{"id":2225,"date":"2021-05-27T09:24:18","date_gmt":"2021-05-27T06:24:18","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2225"},"modified":"2021-05-27T09:24:24","modified_gmt":"2021-05-27T06:24:24","slug":"argument-la-o-reflectie-comuna","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2225","title":{"rendered":"Argument la o reflec\u021bie comun\u0103"},"content":{"rendered":"\n

C\u00e2ndva a fost the<\/em> political correctness<\/em>, acum e the woke<\/em> \u0219i the cancel culture<\/em>; termeni stranii, care nu au corespondent nici \u00een limba noastr\u0103, nici \u00een modul nostru de a g\u00e2ndi. Ei trimit la o lume, cu istoria \u0219i cu problemele ei, care \u2013 de\u0219i ne este (aparent) u\u0219or accesibil\u0103 gra\u021bie produc\u021biei de mas\u0103 \u0219i mediei \u2013 ne r\u0103m\u00e2ne, \u00een fapt, foarte pu\u021bin cunoscut\u0103. Exist\u0103 tendin\u021ba de a pune realit\u0103\u021bile desemnate de ace\u0219ti termeni pe seama apogeului unei mentalit\u0103\u021bi declan\u0219ate la finele anilor \u2019<\/a>60 \u00een Statele Unite (la fel ca-n Europa), \u00eentr-o logic\u0103 a dep\u0103\u0219irii lumii (pe atunci) tradi\u021bionale, a remanen\u021belor mentale ale Crizei, R\u0103zboiului Mondial, a celui din Coreea, a traumei r\u0103zboiului din Vietnam, a tensiunilor R\u0103zboiului Rece \u0219i de afirmare a unei genera\u021bii urbane, beneficiind de prosperitate, de educa\u021bie superioar\u0103, de noile tehnologii ce explodeaz\u0103 \u0219i de libert\u0103\u021bi inimaginabile pentru p\u0103rin\u021bii sau bunicii lor. Se poate spune c\u0103, \u00een aceea\u0219i perioad\u0103, se deschide \u0219i orizontul nostru, \u00eens\u0103 la o cu totului alt\u0103 scar\u0103 \u0219i evident \u2013 dat\u0103 fiind \u00eemp\u0103r\u021birea ideologic\u0103 a lumii din acel timp \u2013 \u00een alte condi\u021bii. \u201eLiberalismul\u201d \u2019<\/a>68-ului rom\u00e2nesc e, \u00een fapt, destul de limitat: c\u00e2\u021biva autori, selecta\u021bi cu grij\u0103, tradu\u0219i \u00een rom\u00e2n\u0103, ceva muzic\u0103 (transmis\u0103 de legendarul Cornel Chiriac sau compus\u0103 de Dan Andrei Aldea ori Dorin Liviu Zaharia), moda minijupelor, a p\u0103rului lung \u0219i a b\u0103rbilor (repede proscrise) \u2013 lucruri care, oricum, afecteaz\u0103 doar o mic\u0103 franj\u0103 a popula\u021biei studen\u021be\u0219ti \u0219i care (aproape) nu au nici un impact social. Mult mai semnificativ este contratimpul<\/em> \u00een care ne aflam noi fa\u021b\u0103 de America acelor ani: \u00een vreme ce, peste Ocean, \u00eencepea a fi celebrat\u0103 diversitatea<\/em>, la noi accentul c\u0103dea (tot mai ap\u0103sat) pe \u201eunitatea<\/em> \u00eentregului popor\u201d; activismului civic<\/em> \u0219i mi\u0219c\u0103rilor protestatare<\/em> li se opunea \u2013 la noi, \u0219i \u00een tot Estul comunist \u2013 pasivitatea<\/em> \u0219i conformismul<\/em>; subculturilor<\/em> \u0219i contraculturii<\/em>, ideologia de stat<\/em>; \u00een fine, privatiz\u0103rii<\/em> accentuate a corpului<\/em>, socializarea acestuia<\/em> (\u00een siajul faimosului decret antiabortiv). Ceea ce descoperim \u00een anii \u2019<\/a>80 (odat\u0103 cu decrepitudinea regimului) \u2013 ca un efect al \u201eminirevolu\u021biei culturale\u201d din 1971 \u2013, respectiv conservatorismul tot mai ap\u0103sat al comunismului autohton, fusese, de fapt, o constant\u0103 a lui. De aceea, \u00een\u021belegerea miticului an 1968 e la fel de stranie \u00een Europa de Est precum muzica de jazz pe care o compune \u2013 pornind de la cea pe care-o aude, la a treia, a patra m\u00e2n\u0103 \u2013 Dmitri \u0218ostakovici.<\/p>\n\n\n\n

La cap\u0103tul unui interval scurt, dar dens (anii dintre 1929 \u0219i 1973), minoritarii de toate culorile \u0219i genurile scap\u0103 de condi\u021bia lor marginal\u0103 pentru a investi centrul vie\u021bii publice americane.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

\u00cen 1990, c\u00e2nd sc\u0103p\u0103m de comunism, America e modelul universal \u0219i \u2013 gra\u021bie capacit\u0103\u021bii \u201ede proiec\u021bie\u201d la scar\u0103 global\u0103 a economiei ei \u2013 furnizorul de imaginar (de trend-uri \u0219i de brand-uri) al \u00eentregii lumi. \u00cens\u0103 odat\u0103 cu bunurile de consum (cele mai multe sub licen\u021b\u0103), cu blugii, Coca Cola, Playboy-ul, sitcom-urile \u0219i \u2013 finalmente \u2013 computerele \u0219i ipho(a)n-ele, America export\u0103 \u00een lume nu doar un \u201estil de via\u021b\u0103\u201d, ci \u0219i problemele ei. De la primul R\u0103zboi din Golf p\u00e2n\u0103 la pre\u0219edin\u021bia lui Donald Trump realit\u0103\u021bile lumii americane dob\u00e2ndesc o pondere din ce mai \u00eensemnat\u0103, de a\u0219a manier\u0103 c\u0103 \u2013 \u00een ultimii ani \u2013 ajung s\u0103 declan\u0219eze pasiuni publice care le dep\u0103\u0219esc pe cele ale lumii noastre. Termenii pe care i-am enun\u021bat la \u00eenceput sunt \u2013 \u0219i ei \u2013 \u00een m\u0103sur\u0103 a ne st\u00e2rni reac\u021bii, mai ales dac\u0103-i raport\u0103m la experien\u021ba noastr\u0103. Am tradus, cel mai adesea, the cancel culture<\/em> prin \u201ecultura anul\u0103rii\u201d, \u00een\u021beleg\u00e2nd prin aceasta suprimarea dreptului la opinie a celui care are o alt\u0103 p\u0103rere dec\u00e2t aceea a \u201emajorit\u0103\u021bii morale\u201d dintr-un anumit mediu \u0219i care \u00eendr\u0103zne\u0219te s\u0103 pun\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii afirma\u021bii apodictice (legate, de obicei, de drepturile minorit\u0103\u021bilor). \u00cenf\u0103\u021bi\u0219at\u0103 astfel, the cancel culture<\/em> nu e nimic altceva dec\u00e2t o form\u0103 de presiune \u2013 un timp difuz\u0103, apoi institu\u021bional\u0103 \u2013 menit\u0103 a reduce la t\u0103cere orice voce alternativ\u0103 \u0219i orice obiec\u021bie la narativele mainstream. Ne e u\u0219or s\u0103 traducem aceste lucruri \u00een termenii experien\u021bei noastre: o minoritate care se autoproclam\u0103 majoritate \u0219i care \u2013 \u00een numele condamn\u0103rii unor ideologii ale violen\u021bei (fascismul, legionarismul) \u2013 impune o cenzur\u0103 a discursului public \u0219i \u00ee\u0219i impune propria variant\u0103 (\u201eoficial\u0103\u201d) a istoriei. \u00cen aceast\u0103 logic\u0103, the cancel culture<\/em> n-ar fi nimic altceva (dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare \u0219i succesul diverselor marxime \u00een universit\u0103\u021bile americane, revendic\u0103rile egalitare \u0219i utopice ale minoritarilor) dec\u00e2t o nou\u0103 variant\u0103 a marxism-leninismului ree\u0219apat\u0103 de grupuri radicale antisistem tocmai \u00een inima Americii. A\u0219a s\u0103 fie oare?<\/p>\n\n\n\n

Uit\u0103m adesea faptul c\u0103 \u2013 dintru \u00eenceput \u2013 America e altfel dec\u00e2t lumea continental\u0103 la care suntem noi obi\u0219nui\u021bi a ne raporta. The woke<\/em> ne-ar putea indica direc\u021bia c\u0103ut\u0103rii. Dintru \u00eenceput, America e egalitar\u0103, nu at\u00e2t \u00een sens social (cu at\u00e2t mai pu\u021bin economic), c\u00e2t religios; aici nu exist\u0103 acea definire a \u201ena\u021biunii\u201d pe criteriul credin\u021bei, proprie Europei Evului Mediu \u0219i \u00eenceputurilor Modernit\u0103\u021bii. Credin\u021ba e liber\u0103 \u0219i se cere m\u0103rturisit\u0103, pasional, \u00een adun\u0103ri publice pe care campaniile predicatorilor le unesc \u2013 cu marele Awakening<\/em> al secolului XVIII \u2013 \u00een ceea ce, c\u00e2teva decenii mai t\u00e2rziu, va constitui o na\u021biune. Lume nou\u0103, na\u021biune nou\u0103, credin\u021be noi, toate sunt unite de con\u0219tiin\u021ba libert\u0103\u021bii \u0219i a misiunii \u2013 at\u00e2t la scara individului, c\u00e2t \u0219i la cea a comunit\u0103\u021bii. Puterea cuv\u00e2ntului de a modela realitatea, for\u021ba de argument suprem a m\u0103rturisirii \u0219i pasionalitatea unui alt \u00eenceput \u2013 care s\u0103 rup\u0103 continuitatea unei tradi\u021bii deformate \u2013 fac parte din fundamentele mentalului american. \u00cen lumea european\u0103, multiplicitatea credin\u021belor \u0219i a teoriilor a dus la relativism \u0219i, finalmente, la o secularizare \u201ec\u0103ldu\u021b\u0103\u201d al c\u0103rei ultim zeu, dec\u0103zut, este confortul. \u00cen lumea american\u0103, dimpotriv\u0103, toate acestea au pus bazele unei tensiuni \u00een care con\u0219tiin\u021ba libert\u0103\u021bii s-a exprimat sub semnul unei misiuni nu at\u00e2t civilizatorii (c\u0103ci, la acest capitol, America a r\u0103mas mult timp tributar\u0103 Europei), c\u00e2t mai cur\u00e2nd soteriologice. Americanul \u00een\u021belege c\u0103 el e altfel dec\u00e2t ceilal\u021bi, c\u0103 \u2013 p\u0103\u0219ind \u00een Lumea Nou\u0103 \u2013 a l\u0103sat \u00een urma lui constr\u00e2ngerile Lumii Vechi \u0219i vrea ca libertatea lui, animat\u0103 de fervoare (religioas\u0103 \u0219i\/sau economic\u0103) s\u0103 iradieze asupra \u00eentregii lumi. Finalmente, misiunea lui e una de convertire a tuturor la adev\u0103rurile ce stau la baza libert\u0103\u021bii lui.<\/p>\n\n\n\n

O asemenea imagine, a unui spirit american unitar, e \u2013 \u00een mod cert \u2013 simplificatoare. De asemenea, de la bun \u00eenceput, America a fost traversat\u0103 de diverse falii: aceea dintre coloni\u0219ti din popula\u021bia autohton\u0103, apoi aceea dintre albi \u0219i sclavii adu\u0219i din Africa, de la un moment dat cea dintre Sudul agrar \u0219i Nordul industrial, cea dintre \u00eembog\u0103\u021bi\u021bii R\u0103zboiului Civil \u0219i ai reconstruc\u021biei ce i-a urmat \u0219i cei pe care acelea\u0219i evenimente i-au s\u0103r\u0103cit, cea dintre zonele de coast\u0103, cosmopolite, \u0219i interiorul tradi\u021bionalist etc. Dualismul partidelor \u2013 care caracterizeaz\u0103 via\u021ba politic\u0103 american\u0103 \u2013 nu acoper\u0103 nici pe departe aceste clivaje. Un timp, ele dispar sub reu\u0219ita economiei, a tehnologiei, a politicii \u0219i celui ce nu cunoa\u0219te dec\u00e2t de la distan\u021b\u0103 lumea american\u0103 \u00eei e greu s\u0103 cread\u0103 c\u0103, dincolo de succesele celebrate cu glamour, mocnesc tensiuni care r\u0103bufnesc periodic. Poate mai aproape de \u00een\u021belesul exact al lumii americane sunt cei aten\u021bi la literatura ei: e, pretutindeni \u2013 \u0219i la Faulkner, \u0219i la O\u2019Neill \u2013 povestea unei drame nespuse care macin\u0103 temeliile stabilit\u0103\u021bii casei \u0219i a lumii \u0219i care izbucne\u0219te, disloc\u00e2nd trecutul \u0219i, astfel, pun\u00e2nd premisele unui alt \u00eenceput. Oric\u00e2t de straniu ar p\u0103rea, istoriografiei i-a luat mult mai mult timp dec\u00e2t literaturii pentru a descoperi c\u0103 trecutul american \u2013 roman\u021bat rudimentar de westernuri \u2013 e plin de minele \u00eengropate ale unei istorii departe de imaginea idilic\u0103 \u0219i patriarhal\u0103 pe care o forjase Margaret Mitchell. Mai \u00eenainte de apari\u021bia teoreticienilor \u0218colii de la Frankfurt (cu viziunea lor ap\u0103sat social\u0103 a istoriei) \u0219i de imergen\u021ba the French Theory-ei (cu obsesia criticii puterii prin deconstruc\u021bia limbajelor ei), America \u00eens\u0103\u0219i \u00ee\u0219i descoper\u0103 problemele trecutului. R\u0103zboaiele mondiale, \u00een mod particular ultimul dintre ele, au scos femeile \u0219i popula\u021bia de culoare din ghettourile \u0219i rolurile care le fuseser\u0103 rezervate de \u201esocietatea tradi\u021bional\u0103\u201d. O consecin\u021b\u0103 a acestei fisur\u0103ri a barierelor de gen \u0219i de ras\u0103 sunt mi\u0219c\u0103rile civice ale anilor \u201960<\/a>, pe care le catalizeaz\u0103 R\u0103zboiul din Vietnam. La cap\u0103tul unui interval scurt, dar dens (anii dintre 1929 \u0219i 1973), minoritarii de toate culorile \u0219i genurile scap\u0103 de condi\u021bia lor marginal\u0103 pentru a investi centrul vie\u021bii publice americane. Aceast\u0103 trecere de la marginalitate la centralitate a minoritarului<\/em> este \u2013 al\u0103turi de explozia tehnologic\u0103<\/em> (ce a schimbat fa\u021ba lumii \u0219i, prin medicin\u0103, raportarea omului la sine \u00eensu\u0219i) \u2013 evenimentul cel mai important al lumii americane \u00een secolul XX.<\/p>\n\n\n\n

Limba pe care-o vorbim \u2013 \u0219i pe care, tocmai de aceea, nu o (mai) g\u00e2ndim \u2013 e purt\u0103toarea unei istorii, iar aceast\u0103 istorie adun\u0103 \u00een ea tot ceea ce eviden\u021biaz\u0103 noii istorici: violen\u021ba, discriminarea, rasismul, sexismul, intoleran\u021ba etc. Toate lucrurile acestea trebuie scoase \u00een eviden\u021b\u0103 \u0219i suprimate printr-un limbaj non-ofensator. Aceasta e faimoasa political correctness<\/em>.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

\u00cens\u0103, inevitabil, aceast\u0103 muta\u021bie nu s-a petrecut f\u0103r\u0103 seisme; mi\u0219c\u0103rile civice din vremea lui Lindon Johnson \u0219i-au avut componenta lor radical\u0103, tensiunile rasiale au debordat \u00een conflicte urbane \u0219i \u2013 oarecum \u00een spiritul mesianismului propriu Americii \u2013 mult clamata schimbare a condi\u021biei minoritarilor a invadat prime time-ul televiziunilor cu o bun\u0103 doz\u0103 de exces<\/em>. Ceea ce, \u00eentr-o lume structurat\u0103 pe pattern-uri religioase, nu poate s\u0103 nu aminteasc\u0103 de iminen\u021ba Apocalipsei. Lumea Nou\u0103 cunoa\u0219te \u2013 mult mai pregnant dec\u00e2t cea Veche \u2013 tensiunea dintre apostolii schimb\u0103rii radicale \u0219i cei ai p\u0103str\u0103rii cu orice pre\u021b a unei ordini considerate eterne (c\u0103ci garantat\u0103 divin). Nu e de mirare c\u0103 perspectiva establishment-ului asupra grupusculelor hiperactive ale anilor \u201960 (care \u2013 ast\u0103zi o putem spune \u2013 tr\u0103geau cu ochiul mai mult dec\u00e2t ar fi trebuit spre Cuba castrist\u0103 \u0219i-l transformaser\u0103 pe Che Guevara \u00eentr-un martir venerat de Pop art-ul \u00een expansiune) a fost aceea de-a vedea \u00een ei ni\u0219te revolu\u021bionari<\/em> sau anarhi\u0219ti<\/em> \u2013 pilota\u021bi sau doar exploata\u021bi de Moscova \u2013, un soi de \u201ecoloan\u0103 a V-a\u201d, care submineaz\u0103 din interior na\u021biunea angajat\u0103 \u00een r\u0103zboiul \u00eempotriva expansiunii comuniste. Invers, tinerii hippies, adep\u021bi ai drogurilor \u0219i muzicii psihedelice, la fel ca \u00eenarmatele the Black Panthers n-au v\u0103zut \u00een puterea statului contemporan lor nimic altceva dec\u00e2t perpetuarea unei agresivit\u0103\u021bi forjate \u00een R\u0103zboiul Mondial \u0219i, apoi, \u00een cel din Coreea, al c\u0103rui scop li se p\u0103rea a fi acela de-a militariza \u00eentreaga societate.<\/p>\n\n\n\n

Tensiunea se resoarbe par\u021bial odat\u0103 cu boom-ul economic al anilor \u201980, cu explozia noilor tehnologii digitale \u0219i cu implozia comunismului, care pare a justifica patru decenii de politic\u0103 de containment. Pe de-o parte miniaturizarea \u0219i generalizarea instrumentarului electronic (\u00een cur\u00e2nd \u0219i de calcul) face ca grani\u021ba dintre munc\u0103 \u0219i distrac\u021bie, dintre pasiunea solitar\u0103 \u0219i succesul public s\u0103 se estompeze tot mai mult, ceea ce contribuie la integrarea mai rapid\u0103 a tinerilor pe noile pie\u021be ale muncii (care se globalizeaz\u0103 \u00een ritm alert). Pe de alta establishment-ul \u00eensu\u0219i se revizuie\u0219te \u0219i integreaz\u0103 progresiv revendic\u0103rile revolu\u021bionarilor din anii \u201960: segregarea \u2013 sub orice form\u0103 \u2013 e abolit\u0103 (\u201ecreierul\u201d primului R\u0103zboi din Irak fiind un general de culoare, Colin Powell), femeile urc\u0103 \u00een ierarhii (Ruth Bader Ginsburg ajunge la Curtea Suprem\u0103), teenager-\u0219ii sunt mai valoriza\u021bi ca niciodat\u0103 (de mod\u0103 \u0219i de media) \u0219i un politolog de origine japonez\u0103 \u2013 Francis Fukuyama \u2013 e cel care pare a indica sensul viitorului. Schimbarea e rapid\u0103, dar nici pe departe at\u00e2t de deplin\u0103 pe c\u00e2t o vor radicalii. Cei mai mul\u021bi dintre ei se reg\u0103sesc \u00een universit\u0103\u021bi, hr\u0103ni\u021bi cu c\u0103r\u021bile \u0219i conferin\u021bele lui Foucault \u0219i Derrida, de la care \u00eenv\u0103\u021baser\u0103 c\u0103 via\u021ba public\u0103 se cere lecturat\u0103 \u00een termeni de putere \u0219i c\u0103 forma cea mai eficient\u0103 de a rezista puterii e aceea de a-i deconstrui \u0219i submina permanent limbajele. Astfel c\u0103 nu e de mirare c\u0103 restul boom-ului din anii lui Reagan se va \u00eentoarce ca un bumerang \u00een anii \u201990: economia \u2013 dominat\u0103 de \u0218coala de la Chicago (cu celebrit\u0103\u021bile ei implicate \u00een reconstruc\u021bia Chilelor lui Augusto Pinochet) e doar o parte a problemei (\u0219i, cum bine \u0219tim \u2013 noi, cei din Est \u2013 nu cea mai u\u0219oar\u0103); dac\u0103 e s\u0103 \u00eenceap\u0103 de undeva, schimbarea poate porni de la limbaj. Limba pe care-o vorbim \u2013 \u0219i pe care, tocmai de aceea, nu o (mai) g\u00e2ndim \u2013 e purt\u0103toarea unei istorii, iar aceast\u0103 istorie adun\u0103 \u00een ea tot ceea ce eviden\u021biaz\u0103 noii istorici: violen\u021ba, discriminarea, rasismul, sexismul, intoleran\u021ba etc. Toate lucrurile acestea trebuie scoase \u00een eviden\u021b\u0103 \u0219i suprimate printr-un limbaj non-ofensator. Aceasta e faimoasa political correctness<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Dincolo de clasicele \u0219i (hazliu) anecdoticele \u201ecompanion mineral\u201d \u0219i \u201epersoan\u0103 solicitat\u0103 pe orizontal\u0103\u201d, aceast\u0103 restructurare a limbajului comun \u0219i-a f\u0103cut efectul (\u00een buna logic\u0103 a interioriz\u0103rii unei norme exterioare, teoretizat\u0103 de Norbert Elias): a disciplinat o lume mai policrom\u0103 ca oric\u00e2nd, reduc\u00e2nd implicit tensiunile accept\u0103rii \u0219i integr\u0103rii multiplelor categorii minoritare \u00een melting pot-ul Americii secolului XXI. Valul IT-ului, delocalizarea industriilor, financiarizarea cotidianului \u0219i secven\u021bializarea genomului creeaz\u0103 un alt boom care \u2013 cu sincopele din 1998 \u0219i 2008 \u2013 omogenizeaz\u0103 \u0219i mai mult societatea american\u0103 (\u0219i, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, cea global\u0103). \u00cens\u0103 alegerea lui Donald Trump ca pre\u0219edinte al SUA face, brusc, manifest\u0103 fractura \u00eentregii lumi americane. Ceea ce-l aduce pe Trump la putere nu e nici carisma personajului (de altminteri bine rodat \u00een media), nici un program (pe care nu l-a avut niciodat\u0103), nici \u00eencrederea \u00eentr-un om care a exercitat mai multe func\u021bii \u0219i magistraturi, ci frustr\u0103rile, credin\u021ba oarb\u0103 \u0219i reactivitatea pasional\u0103 a mai bine de jum\u0103tate din americani. Odat\u0103 cu aceast\u0103 alegere \u2013 ininteligibil\u0103 majorit\u0103\u021bii contemporanilor \u2013 nu logica faptelor \u0219i a argumentelor este cea care define\u0219te spa\u021biul public, ci credin\u021ba ferm\u0103, ancorat\u0103 \u00eentr-un orizont infailibil, care-\u0219i propune \u201er\u0103sturnarea tuturor valorilor\u201d (care nu mai sunt nimic altceva dec\u00e2t betonul sub care zace the Deep State). Partizanii lui Trump se prezint\u0103 drept \u201econservatori\u201d; \u00een fapt, sunt nostalgicii unui Awakening<\/em> care s\u0103 trezeasc\u0103 America din r\u0103t\u0103cirea ei modernist\u0103 \u0219i s\u0103 o \u00eentoarc\u0103 la valorile \u201etradi\u021bionale\u201d ale familiei patriarhale, micii economii concuren\u021biale, a educa\u021biei f\u0103cute \u00een Biseric\u0103 \u0219i, inevitabil a unei segreg\u0103ri (soft) ce corespunde \u201erolurilor\u201d imemoriale (\u0219i intransgresabile) ale oamenilor. De cealalt\u0103 parte avem adep\u021bii lui the woke<\/em>: o trezire, nu mai pu\u021bin radical\u0103, a celor care con\u0219tientizeaz\u0103 deriva exploat\u0103rii necontrolate a resurselor planetei, polarizarea tot mai accentuat\u0103 a veniturilor, supunerea oamenilor unor ritmuri tot mai accelerate ale produc\u021biei (care se las\u0103 cu pierderea sensului \u0219i \u00eenmul\u021birea depresiilor), constituirea unei ochlocra\u021bii a puterii, banului \u0219i mediei \u00een v\u00e2rful c\u0103reia troneaz\u0103 varianta actual\u0103 a lui Ubu Roi: Donald Trump.<\/p>\n\n\n\n

The cancel culture<\/em> nu mai contest\u0103 argumente, ci chiar dreptul preopinentului de a expune argumente.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

\u00cen fine, the cancel culture<\/em> nu mai contest\u0103 argumente, ci chiar dreptul preopinentului de a expune argumente. C\u0103ci omul \u201etrezit\u201d, care a dob\u00e2ndit \u201eclaritatea moral\u0103\u201d \u0219tie c\u0103 opinia adversarului creeaz\u0103 realit\u0103\u021bi, c\u00e2\u0219tig\u00e2nd suporteri. La fel cum Donald Trump \u0219i Breitbart News nu au nici o tres\u0103rire \u00een a enun\u021ba \u2013 emfatic \u2013 enormit\u0103\u021bi ce se opun bunului sim\u021b, nici activistul cancel nu mai st\u0103 s\u0103 depene istorii \u0219i s\u0103 asculte argumente. Radicalizarea confrunt\u0103rii \u2013 abil \u00eentre\u021binut\u0103 de Trump \u2013 a transformat pozi\u021biile \u00een tran\u0219ee \u0219i cuvintele \u00een obuze. Pe m\u0103sur\u0103 ce cancel<\/em>-i\u0219tii se deplaseaz\u0103 spre extrem\u0103 (ajung\u00e2nd s\u0103 nege, \u00een bloc, \u00eentreaga istorie ca fiind o saga a opresiunii establishment-ului american, adic\u0103 a b\u0103rbatului alb, european \u0219i cre\u0219tin la adresa tuturor celorlalte etnii, popoare \u0219i comunit\u0103\u021bi \u0219i v\u0103z\u00e2nd \u00een limbaj \u2013 care nume\u0219te identific\u00e2nd \u2013 sursa tuturor discrimin\u0103rilor), pozi\u021biile haotice ale fostului pre\u0219edinte american \u0219i ale partizanilor s\u0103i pot p\u0103rea centriste \u0219i, ca atare, pot atrage votul majorit\u0103\u021bii nehot\u0103r\u00e2te. Dincolo de termenii \u00een\u0219i\u0219i e \u2013 \u0219i de o parte, \u0219i de cealalt\u0103 \u2013 o fervoare (cvasi-)religioas\u0103 pe care doar un american o poate \u00een\u021belege \u0219i tr\u0103i. Ceea ce se vede din afar\u0103 seam\u0103n\u0103 mai mult a caricatur\u0103: cete de tineri porni\u021bi pe fapte mari d\u0103r\u00e2m\u00e2nd statui (\u0219i, \u00een felul acesta, interpel\u00e2nd memoria comun\u0103), editori care \u00ee\u0219i fac reclam\u0103 trunchind\/rescriind opere clasice, revocarea unor traduc\u0103tori pentru c\u0103 originea lor nu le permite s\u0103 simt\u0103 sensul mesajului unui om de culoare, minorit\u0103\u021bi ale minorit\u0103\u021bilor (fragmentarea acestora pare a se supune aceleia\u0219i logi ca cea a protestantismelor), care supraliciteaz\u0103 \u2013 la limit\u0103, un amestec de Apocalips\u0103 \u00een direct \u0219i de carnaval mediatic. Ce avem de \u00een\u021beles din toate acestea?<\/p>\n\n\n\n

Revista Familia<\/em> a solicitat opinia unor oameni care sunt deopotriv\u0103 speciali\u0219ti des\u0103v\u00e2r\u0219i\u021bi ai spa\u021biului public \u0219i persoane imerse \u00een realitatea lumii americane. Judecata lor, echilibrat\u0103 \u0219i atent\u0103, poate fi \u2013 pentru noi \u2013 premisa unei reflec\u021bii lucide asupra problemelor prezentului. O \u0219tim bine, lumea noastr\u0103 e mai \u00eenceat\u0103 \u0219i \u2013 \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 \u2013 \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 contratimpul \u00een raport cu mi\u0219c\u0103rile Americii. Pe de alt\u0103 parte gra\u021bie telefoanelor inteligente \u0219i a genera\u021biei care le utilizeaz\u0103 practic de c\u00e2nd s-a n\u0103scut, problemele Statelor Unite sunt la fel de ale noastre ca cele \u2013 mult mai comune \u2013 legate de drumuri, \u0219coli \u0219i spitale. \u0218i, dac\u0103 e adev\u0103rat c\u0103 nu noi vom decide viitorul Americii, e la fel de adev\u0103rat c\u0103 a\u0219ezarea sau poten\u021barea tensiunilor ei va decide viitorul nostru.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

The cancel culture<\/i> nu e nimic altceva dec\u00e2t o form\u0103 de presiune \u2013 un timp difuz\u0103, apoi institu\u021bional\u0103 \u2013 menit\u0103 a reduce la t\u0103cere orice voce alternativ\u0103 \u0219i orice obiec\u021bie la narativele mainstream.<\/p>\n","protected":false},"author":58,"featured_media":2224,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[349,468],"tags":[365,467,470,469,416],"coauthors":[],"class_list":["post-2225","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-anchete","category-cancel-culture","tag-ancheta","tag-cancel-culture","tag-dosar","tag-mihai-maci","tag-nr-4-2021"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/Mihai-Maci.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2225","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/58"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2225"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2225\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2226,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2225\/revisions\/2226"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2224"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2225"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2225"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2225"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=2225"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}