{"id":2180,"date":"2021-05-19T08:17:00","date_gmt":"2021-05-19T05:17:00","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2180"},"modified":"2021-05-19T09:08:47","modified_gmt":"2021-05-19T06:08:47","slug":"zilele-numarate-ale-lui-fat-frumos-din-lacrima","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2180","title":{"rendered":"Zilele num\u0103rate ale lui F\u0103t-Frumos din lacrim\u0103<\/i>"},"content":{"rendered":"\n
\"\"
James Finn Garner, Pove\u0219ti corecte politic de adormit copiii<\/em>, Traducere de Felicia Mardale, Humanitas, 2019<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Corectitudinea politic\u0103<\/em> a prins vitez\u0103. Flama sa a trecut repede oceanul, iar b\u0103tr\u00e2nul \u0219i \u00een\u021beleptul continent, conservator sau gauche<\/em>-ist, dup\u0103 \u00eemprejur\u0103ri \u0219i capricii, a adoptat-o sub forma unei ideologii pe fundamente etice, bine furajat\u0103 de o vinov\u0103\u021bie istoric\u0103. Vag\u0103 \u0219i recurent\u0103, vinov\u0103\u021bia cu pricina dezvolt\u0103 acum metastaze dintre cele mai neverosimile. Un posibil vaccin, ca remediu asupra pandemiei corectitudinii politice, nu este de \u00eentrev\u0103zut din bunul motiv c\u0103 nimeni nu-\u0219i propune s\u0103-l fabrice. O ampl\u0103 revizuire a valorilor culturale, o scotocire ba chiar o \u201eperchezi\u021bionare\u201d, o punere sub anchet\u0103 a trecutului \u00een vederea depist\u0103rii unor corpuri delicte, o cur\u0103\u021bire a bunurilor simbolice pentru a fi eliminate acele con\u021binuturi suspectate de abuz asupra marginalului \u0219i marginalilor de orice fel, iat\u0103 opera\u021biuni \u00een curs, pe c\u00e2t de ample, pe at\u00e2t de stupide, dac\u0103 nu de-a dreptul sinistre. Avem indiciile unei cruciade. De data aceasta nu este vizat un Ierusalim \u00eentemeietor de religie cristic\u0103. Ne m\u00e2n\u0103 \u00een lupt\u0103 obsesia de-a rec\u00e2\u0219tiga o inocen\u021b\u0103 pe care, de altfel, n-am avut-o niciodat\u0103 \u0219i, cu at\u00e2t mai grav, nu vom avea-o nici \u00een viitorul cu diferite grade de perspectiv\u0103. Cartea lui James Finn Garner \u0219i-a propus s\u0103 alarmeze elitele umaniste cu privire la boala postmodern\u0103 ce face, pe t\u0103cute, ravagii, aduc\u00e2nd \u00een stare de rut vigilen\u021ba noilor mili\u021bieni \u00eentr-ale spiritului. Cu un sarcasm dus la limit\u0103, autorul american des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te opera\u021biunea invocat\u0103 mai sus, aceea de cur\u0103\u021bire a bunurilor simbolice, prin supunerea la o revizie capital\u0103 a pove\u0219tilor p\u0103strate p\u00e2n\u0103 acum \u00eentr-un canon intangibil. Numai c\u0103 acestea, dup\u0103 ce at\u00e2tea genera\u021bii le-a consumat f\u0103r\u0103 s\u0103 constate c\u0103 sunt subversive, ba chiar toxice (modele de \u00eendoctrinare rasist\u0103, sexist\u0103 etc.), trebuie urgent supuse unei opera\u021bii de aducere la zi, \u00een conformitate cu noile coduri morale, decapate de zgura unor idei, percep\u021bii \u0219i eresuri ce ne paraziteaz\u0103 mentalul colectiv. O cultur\u0103 decretat\u0103 drept rezidual\u0103 este denun\u021bat\u0103 vehement ca fiind \u00een contrasens cu Binele, cu Dreptatea \u0219i cu Frumosul. Al\u0103turi de mili\u021bieni harnici, procurori \u0219i judec\u0103tori intransigen\u021bi se spetesc, pun\u00e2nd sub acuzare spiritul non-conform din toate timpurile, sub acuza, at\u00e2t de bine cunoscut\u0103 din distopia lui George Orwell, a crim\u0103g\u00e2nditului<\/em>. Un riguros \u0219i falnic Minister al Adev\u0103rului<\/em> este gata s\u0103 treac\u0103 prin sita noului puritanism sapien\u021bial cam tot ce-a fost c\u00e2ndva altfel dec\u00e2t ne convine ast\u0103zi s\u0103 fi fost, arunc\u00e2nd asupra unui trecut plin cu de toate o anatem\u0103 scornit\u0103 dintr-un justi\u021biarism neo-dogmatic ce frizeaz\u0103 imbecilitatea. Or, dac\u0103 nici Shakespeare nu trece proba eticismului abnorm, cum ar putea s-o fac\u0103 notorii sau anonimi f\u0103uritori de basme? Pove\u0219ti corecte politic de adormit copiii<\/em> \u00eencearc\u0103, pun\u00e2nd la b\u0103taie un sarcasm suculent, s\u0103 propun\u0103 o alternativ\u0103, s\u0103 ne salveze, ca umanitate, de o ru\u0219ine cras\u0103, aceea de-a fi slujit la idoli fal\u0219i, de-a ne fi l\u0103sat at\u00e2ta amar de vreme sedu\u0219i de min\u021bi retrograde, \u00eencarcerate \u00eentr-o g\u00e2ndire sabotat\u0103 de idei preconcepute, de cli\u0219ee ofensatoare. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, copiii de azi \u0219i de m\u00e2ine vor avea acces la basme curate, nevirusate de p\u0103catele \u0219i erorile de imagina\u021bie ale unor str\u0103-str\u0103bunici \u00eenchista\u021bi, sclavi ai unor mentalit\u0103\u021bi pernicioase, cu totul dep\u0103\u0219ite.<\/p>\n\n\n\n

Ce face, concret, J. Finn Garner? Ia la r\u00e2nd basmele, pune la b\u0103taie o imagina\u021bie debordant\u0103, o ironie f\u0103r\u0103 istov, bine gresat\u0103 cu sarcasm, astfel \u00eenc\u00e2t ceea ce rezult\u0103 este un \u201em\u0103nunchi\u201d de texte upgrade<\/em>-ate conform normelor dup\u0103 care se conduce o lume cultural\u0103 vindecat\u0103 sau cel pu\u021bin pe cale de-a se lecui de traumele unui trecut incorect, ba chiar ofensator fa\u021b\u0103 de c\u0103pc\u0103uni, oameni gra\u0219i, zgrip\u021buroaice, lupi, ma\u0219tere, pitici, femei privite doar din perspectiv\u0103 sexual\u0103, \u00een sf\u00e2r\u0219it, fa\u021b\u0103 de ceea ce, din supersti\u021bie calp\u0103, a c\u0103zut \u00een raza de ac\u021biune a discreditului public. Cam tot ce-a fost legendar e dat la \u00eentors, fiind atent \u00eendreptate sau rectificate acele contexte, secven\u021be \u0219i situa\u021bii fa\u021b\u0103 de care cineva s-ar putea sim\u021bi stingherit. Efectul este unul cople\u0219itor. Cititorul, cunosc\u0103tor din copil\u0103rie a multor basme \u201emodificate epic\u201d, devine complicele unui autor a c\u0103rui b\u0103taie de joc este cu at\u00e2t mai gustat\u0103 cu c\u00e2t are talentul unui narator cu voca\u021bie expresionist\u0103. Scufi\u021ba Ro\u0219ie<\/em>, Alb\u0103-ca-Z\u0103pada<\/em>, Cenu\u0219\u0103reasa<\/em>, Motanul \u00eenc\u0103l\u021bat<\/em>, Jack<\/em> (cel cu vrejul de fasole), Hansel \u0219i Gretel<\/em>, Frumoasa din p\u0103durea adormit\u0103<\/em>, ba chiar \u0219i Cei trei purcelu\u0219i<\/em>, ca s\u0103 nu mai vorbim de Mo\u0219 Cr\u0103ciun<\/em> sunt eroi \u0219i eroine supu\u0219i\/ supuse unei revizuiri drastice. Nu mai pu\u021bin de 25 de texte compun sumarul unei c\u0103r\u021bi incitante, capabil\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 ne dea \u0219i frisoane. Corectitudinea politic\u0103<\/em> poate fi luat\u0103, iat\u0103, \u00een r\u0103sp\u0103r, ne poate st\u00e2rni hohote de r\u00e2s \u0219i amuzamente fin ajustate estetic, numai c\u0103 ea este, de-acum, o doctrin\u0103 \u00een toat\u0103 legea, un test de comportament \u0219i o gril\u0103 de atitudine, f\u0103c\u00e2nd ravagii \u00een coteriile academice \u0219i elitiste americane, dar \u0219i \u00een politic\u0103 sau mediul de afaceri (dovezi sunt cu duiumul, tot mai multe \u0219i tot mai gogonate \u2013 una singur\u0103 poate fi elocvent\u0103 \u00een numele tuturor, anume p\u0103\u021bania lui Andrei \u0218erban, povestit\u0103 \u00eentr-o emisiune televizat\u0103, Profesioni\u0219tii<\/em>). Teza realismului socialist<\/em> ne este at\u00e2t de bine cunoscut\u0103. \u00centreaga literatur\u0103 sovietic\u0103 \u0219i din \u021b\u0103rile-satelit, arta, crea\u021bia \u00een regimul comunist au fost supuse unui supliciu, criteriul estetic fiind sabordat \u00een favoarea unui puseu propagandistic cu scop strict ideologic. Tocmai pentru c\u0103 am tr\u0103it sau am studiat la ea acas\u0103 doctrina culturii de \u0219i pentru mase, cu izvoare de inspira\u021bie impuse \u0219i cu o stilistic\u0103 sculptat\u0103 \u00een limb\u0103 de lemn, corectitudinea politic\u0103<\/em> ne face s\u0103 avem percep\u021bia a ceva d\u00e9j\u00e0-vu<\/em>. Adep\u021bii autohtoni ai acesteia au dificult\u0103\u021bi \u00een a se impune, tocmai din cauza sensibilit\u0103\u021bii de fond, datorit\u0103 unei experien\u021be sau mai precis a unei piese de teatru absurd \u00een care am fost personaj colectiv ani buni.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen noile pove\u0219ti, oamenii scunzi sunt \u201eb\u0103rba\u021bi dezavantaja\u021bi pe vertical\u0103\u201d, supraponderalii sunt, fire\u0219te, cei \u201edezavantaja\u021bi pe orizontal\u0103\u201d, impoten\u021ba este definit\u0103 drept \u201e\u00eentrerupere involuntar\u0103 a activit\u0103\u021bii falocentrice\u201d, prostul este \u201epersoana subcapitalizat\u0103 cerebral\u201d, cei \u0219apte pitici devin \u201ecei \u0218apte Titani Uria\u0219i\u201d, o b\u0103tr\u00e2n\u0103 se calific\u0103 drept \u201efemeie bine dotat\u0103 cronologic\u201d, cel bogat este \u201edeloc constr\u00e2ns de normele pe care le impune o slujb\u0103 permanent\u0103\u201d.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Finalurile sunt cu totul schimbate, ba chiar r\u0103sturnate cu susul \u00een jos, tocmai pentru a fi compatibile cu noua linie moral\u0103. Astfel, basmul Scufi\u021ba Ro\u0219ie<\/em> se termin\u0103 prin scena de revolt\u0103 a bunicu\u021bei \u0219i a Scufi\u021bei \u00eempotriva p\u0103durarului venit s\u0103 le salveze (\u201etehnician de combustibil lemnos<\/em>\u201d), c\u0103ruia cea dint\u00e2i \u00eei taie capul chiar cu securea acestuia din vina de-a fi prejudecat c\u0103 femeile nu-\u0219i pot \u021bine singure de grij\u0103: \u201eDup\u0103 aceast\u0103 grea \u00eencercare, Scufi\u021ba Ro\u0219ie, Bunicu\u021ba \u0219i lupul se sim\u021bir\u0103 uni\u021bi de un anume sentiment al cauzei comune. Hot\u0103r\u00e2r\u0103 s\u0103 \u00eenfiin\u021beze un c\u0103min alternativ bazat pe respectul reciproc \u0219i pe cooperare, \u0219i tr\u0103ir\u0103 \u00eempreun\u0103 ferici\u021bi p\u00e2n\u0103 la ad\u00e2nci b\u0103tr\u00e2ne\u021be<\/em>\u201d (p. 9). Un deznod\u0103m\u00e2nt greu de anticipat are \u0219i basmul Cenu\u0219\u0103reasa<\/em>, cea care \u00eentruchipa \u201eidealul de tip \u00abp\u0103pu\u0219\u0103 Barbie\u00bb al dezirabilit\u0103\u021bii feminine<\/em>\u201d, \u00eembr\u0103cat\u0103 fiind de c\u0103tre Z\u00e2na ei bun\u0103 \u00eentr-o \u201erochie mulat\u0103, confec\u021bionat\u0103 din m\u0103tasea furat\u0103 de la viermii de m\u0103tase creduli<\/em>\u201d \u2013 prin\u021bul cade victim\u0103 unei \u00eenc\u0103ier\u0103ri st\u00e2rnite \u00een plin bal de c\u0103tre masculi rivali, iar femeile, reconciliate ca prin farmec dup\u0103 miezul nop\u021bii, gra\u021bie revenirii Cenu\u0219\u0103resei la garderoba cotidian\u0103, zdren\u021b\u0103roas\u0103, devin partenere de afaceri \u00eentr-o cooperativ\u0103 de confec\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 cele 25 de basme \u0219i pove\u0219ti reciclate, James Finn Garner ne propune un text de \u00eencheiere ce ne poate trimite cu g\u00e2ndul la Mihail Bulgakov \u0219i al s\u0103u roman Maestrul \u0219i Margareta<\/em>. Acela\u0219i imaginar st\u0103p\u00e2nit de tema interven\u021biei Necurate \u00een treburile lumii de toat\u0103 m\u00e2na, fire\u0219te, \u00eens\u0103, nu gratuit, ci din pricini cu mare \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 simbolic\u0103. Tema este veche \u0219i infatigabil\u0103. R\u0103ul prime\u0219te o lec\u021bie din partea unui Bine travestit \u00een straie burle\u0219ti \u0219i sub chipuri spectrale. Colind de Cr\u0103ciun<\/em> aduce \u00een prim-plan povestea lui Ebenezer Scrooge, pus s\u0103-\u0219i descopere \u00eentr-un mod suprarealist sinele ur\u00e2t, meschin, lipsit total de empatie \u0219i respect fa\u021b\u0103 de semeni. Totul este pus la cale de trei Spirite ce-l poart\u0103 \u00een trecut, \u00eei arat\u0103 prezentul \u0219i-l t\u00e2r\u0103\u0219te spre viitor, \u00een cimitir, la propriu-i morm\u00e2nt. Experimentul d\u0103 roade. Aceea\u0219i viziune dominat\u0103 de corectitudinea politic\u0103 \u00ee\u0219i produce efectul. A\u021bi ghicit! Scrooge va suferi un proces de dializ\u0103 etic\u0103, transform\u00e2ndu-se \u00eentr-o f\u0103ptur\u0103 delicat\u0103, cvasi-candid\u0103, dedicat\u0103 Binelui comunitar. Dintre toate textele cuprinse \u00een volum, mi se pare a fi cel mai pu\u021bin reu\u0219it, tocmai pentru c\u0103 sar \u00een ochi \u0219abloane \u0219i un tezism de care nu a reu\u0219it s\u0103 se fereasc\u0103, dar av\u00e2nd scuza c\u0103 nu a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 experimenteze\u2026 \u0219ablonul corectitudinii politice.<\/p>\n\n\n\n

Lectura basmelor \u00een formul\u0103 remix<\/em> induce un g\u00e2nd ce te trimite spre o alt\u0103 distopie celebr\u0103, veche de 90 de ani. Este vorba de Minunata lume nou\u0103<\/em>.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

O extra-realitate imaginat\u0103 de Aldous Huxley, \u00een care copiii prind via\u021b\u0103 printr-o tehnologie bazat\u0103 pe eprubete \u0219i principiul benzii rulante, \u00een numele unei inginerii ce plaseaz\u0103 supunerea \u0219i colectivismul ca premise ale fericirii, iar oamenii maturi dezvolt\u0103 rute ale destinului atent programate, pe niveluri de competen\u021b\u0103 \u0219i putere. Pove\u0219tile corecte politic\u2026<\/em> propuse \u00een cartea de fa\u021b\u0103 pot constitui un codicil perfect coerent, deductibil logic din spiritul societ\u0103\u021bii imaginate de scriitorul \u0219i eseistul englez. Titlul c\u0103r\u021bii, dac\u0103 ar fi fost s\u0103 apar\u0103 \u00een acord cu fantasma lui A. Huxley, ar putea fi Minunatele pove\u0219ti corect politic de adormit copiii din minunata lume nou\u0103<\/em>. \u00cen plus, o alt\u0103 trimitere, ca sugestie, ar fi spre povestea lui Amos Oz, Deodat\u0103 \u00een ad\u00e2ncul p\u0103durii<\/em>, \u0219i aceasta propun\u00e2nd ceva cu totul straniu, respectiv un blestem ce b\u00e2ntuie un sat (din cauza R\u0103ului din oameni), eventuala dezlegare put\u00e2nd veni doar prin implicarea unei feti\u021be \u0219i-a unui b\u0103ie\u021bel.<\/p>\n\n\n\n

Din citatele oferite ne putem da lesne seama c\u0103 James Finn Garner ne-a \u00eentins, cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103, o curs\u0103. Cartea sa nu este pentru adormit copiii, ci, poate, pentru a trezi dintr-un vis devenit co\u0219mar oamenii maturi. S\u0103-i d\u0103m, a\u0219adar, o \u0219ans\u0103 lui F\u0103t-Frumos din lacrim\u0103<\/em>, p\u00e2n\u0103 nu ne pomenim cu lacrima interzis\u0103. Motiva\u021bia va fi simpl\u0103 \u0219i persuasiv\u0103 \u2013 s\u0103 mai termin\u0103m cu acest derapaj umed al sl\u0103biciunilor subumane, al \u00eemprejur\u0103rilor sentimentaloide, umilitoare. Mult mai corect ar fi s\u0103 ne afi\u0219\u0103m fericirea robust\u0103, al\u0103turi de F\u0103t-Frumos din z\u00e2mbet<\/em>!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Corectitudinea politic\u0103<\/i> poate fi luat\u0103, iat\u0103, \u00een r\u0103sp\u0103r, ne poate st\u00e2rni hohote de r\u00e2s \u0219i amuzamente fin ajustate estetic, numai c\u0103 ea este, de-acum, o doctrin\u0103 \u00een toat\u0103 legea, un test de comportament \u0219i o gril\u0103 de atitudine, f\u0103c\u00e2nd ravagii \u00een coteriile academice \u0219i elitiste americane, dar \u0219i \u00een politic\u0103 sau mediul de afaceri.<\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":2181,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[75,52],"tags":[77,447,76,81,445,416,446,199],"coauthors":[],"class_list":["post-2180","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cronica-ideilor","category-rubrici","tag-cronica-ideilor","tag-felicia-mardale","tag-florin-ardelean","tag-humanitas","tag-james-finn-garner","tag-nr-4-2021","tag-povesti-corecte-politic-de-adormit-copiii","tag-traducere"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/James_Finn_Garner.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2180","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2180"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2180\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2184,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2180\/revisions\/2184"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2181"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2180"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2180"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2180"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=2180"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}