{"id":2049,"date":"2021-04-29T13:42:50","date_gmt":"2021-04-29T10:42:50","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2049"},"modified":"2021-04-29T13:42:56","modified_gmt":"2021-04-29T10:42:56","slug":"arta-si-societate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=2049","title":{"rendered":"Art\u0103 \u0219i societate"},"content":{"rendered":"\n
\"\"
Morarul (st\u00e2nga) \u0219i c\u00e2rciumarul (dreapta) care \u00een\u0219eal\u0103, Rot\u0103re\u0219ti, jud. Bihor, zugrav – Ioan Lopo\u0219an, 1817 <\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

Perioada interbelic\u0103 a fost r\u0103stimpul de c\u00e2nd istoricii \u015fi istoricii de art\u0103 din Rom\u00e2nia Mare, deci \u0219i din Transilvania, s-au aplecat sistematic asupra cercet\u0103rii \u0219i a artei rom\u00e2ne\u015fti din Transilvania, Banat, Cri\u015fana \u015fi Maramure\u015f, cu scopul declarat de a o face cunoscut\u0103 \u00een plan european, prin crea\u021biile specifice care au asigurat personalizarea acesteia \u00eentr-o durat\u0103 lung\u0103 de timp. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 a fost abordat\u0103 \u0219i realitatea artei populare \u015fi culte rom\u00e2ne\u015fti circumscrise spa\u0163iului intracarpatic (pentru a stabili cu obiectivitate locul \u0219i rolul celor dou\u0103 genuri de realiz\u0103ri \u00een peisajul societ\u0103\u0163ii din aceast\u0103 parte a Europei, unde au convie\u0163uit rom\u00e2nii cu maghiarii, sa\u015fii, secuii, italienii, turcii, \u015fvabii, s\u00e2rbii, slovacii, bulgarii, rutenii, evreii etc.), lucr\u0103rile rezultate dovedindu-se solid argumentate prin datele de arhiv\u0103 con\u0163inute \u015fi, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, prin analiza \u0219tiin\u021bific\u0103 a m\u0103rturiilor de cultur\u0103 material\u0103 \u015fi spiritual\u0103<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte arta popular\u0103 \u015fi cult\u0103, \u00een general, arhitectura, \u00een special, istoricul de art\u0103 clujean Coriolan Petranu s-a dovedit a fi deschiz\u0103torul de drum \u00een eviden\u021bierea contribu\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti \u00een domeniile respective. Volumele sale, multe bilingve (rom\u00e2no-englez\u0103, german\u0103 sau francez\u0103), au contribuit la eviden\u021bierea artei rom\u00e2ne\u015fti tradi\u0163ionale din arealul mai sus men\u0163ionat.<\/p>\n\n\n\n

Compus\u0103 din dou\u0103 capitole mari \u2013 Pictur\u0103 \u015fi societate, Zugravi<\/em> \u2013 studiile incluse \u00een volumul de fa\u021b\u0103 propun considera\u021bii obiective \u015fi, credem noi, conving\u0103toare cu privire la ini\u0163iativele ctitorice\u015fti, exprimarea cotidian\u0103 rela\u0163iei societate-art\u0103, stilurile picturale ce au circulat \u00een epoca modern\u0103 \u00een Europa Central\u0103 \u0219i de Sud-Est, dar \u0219i la zugravii din Bihor, \u0219i, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, asupra consolid\u0103rii unui imaginar care, \u00een cazul unor teme date, vizualizeaz\u0103 scene inspirate din lumea satului \u00een principal, unde binele \u015fi r\u0103ul se afla \u00eentr-o competi\u021bie permanent\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dincolo de analiza punctual\u0103 a m\u0103rturiilor vizate, am urm\u0103rit s\u0103 aducem \u00een aten\u0163ie \u015fi aspecte cu caracter istoric, social \u0219i uman care au stat la baza reafirm\u0103rii picturii religioase rom\u00e2ne\u015fti din secolele de trecere la modernitate, mai precis s\u0103 surprindem modul \u00een care rela\u021bia dintre pictur\u0103 \u015fi societate se men\u021bine ca o formul\u0103 de interac\u021bionare ce genereaz\u0103 un activism al lumii rom\u00e2ne\u015fti. O societate care a \u015ftiut s\u0103 se sprijine firesc pe credin\u0163\u0103 (ortodox\u0103, str\u0103veche, greco-catolic\u0103, aceasta din urm\u0103 cu o contribu\u0163ie de temelie \u00een maturizarea na\u0163iunii rom\u00e2ne moderne); pe l\u0103ca\u015ful de cult, ca \u015fi centru educa\u021bional \u0219i de afirmare permanent\u0103 a dreptului de a fi aici; pe o pictur\u0103 specific\u0103 care a adus \u00een prim plan un program iconografic afirmat \u00eenc\u0103 din epoca medieval\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, acesta mo\u015ftenit \u00eens\u0103 pe filiera r\u0103s\u0103ritean\u0103, bizantin\u0103, cu scopul de a aduce \u00een aten\u021bie reprezent\u0103ri inconfundabile ca formul\u0103 estetic\u0103 \u00een peisajul \u00a0picturii religioase europene \u0219i care era datorat\u0103 unor zugravi autohtoni ce s-au format \u00een \u015fcolile m\u0103n\u0103stirilor de la Curtea de Arge\u015f, Hurez sau din Moldova sau au ucenicit pe l\u00e2ng\u0103 nume consacrate ale genului din zonele respective, dar \u0219i \u00een centre din Transilvania, Maramure\u0219, Bihor, Banat etc., unde au activat \u0219coli de \u201ezugr\u0103vie\u201d locale.<\/p>\n\n\n\n

Consider\u0103m aici c\u0103 se impune a face ni\u0219te considera\u021bii asupra apelativului zugrav<\/em> atunci c\u00e2nd discut\u0103m despre acest fenomen. Aproape \u00een totalitate termenul de zugrav<\/em> se asociaz\u0103 \u00een evul mediu, dar \u0219i \u00een o bun\u0103 parte din epoca modern\u0103, cu numele celui care a semnat crea\u021bia dintr-o biseric\u0103 de zid sau lemn. \u00cen cazurile respective zugravul<\/em> a fost perceput ca un lucr\u0103tor specializat \u00een domeniul s\u0103u de activitate. Consider\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 substantivul masculin zugrav<\/em> poate fi pus pe picior de egalitate \u00een cazul multora dintre cei care decoreaz\u0103 interiorul bisericilor \u00eencep\u00e2nd cu epoca modern\u0103, cu apelativul de pictor modern, care este considerat, de atunci un artist plastic specializat \u00een acest gen de art\u0103, de altfel ca \u0219i zugravii de mai demult.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 problem\u0103, a suprapunerii ariei semantice a celor doi termeni, nu vom recurge la o demonstra\u021bie prea detaliat\u0103, dar vom apela, m\u0103car \u00een treac\u0103t, la etimologie \u0219i la un exemplu din filosofia elin\u0103. Cuv\u00e2ntul zugrav<\/em> \u00ee\u0219i are r\u0103d\u0103cinile \u00een greaca veche \u2013 \u0396\u03c9\u03b3\u03c1\u03ac\u03c6\u03bf\u03c2, fiind format din \u03b6\u03c9\u03cc\u03c2<\/a>\u00a0(z\u014d\u00f3s<\/em>,\u00a0care tr\u0103ie\u0219te)\u00a0sau\u00a0\u03b6\u03c9\u03ae<\/a>\u00a0(z\u014d\u1e17<\/em>,\u00a0via\u021b\u0103)\u00a0+\u200e\u00a0-\u03b3\u03c1\u1fb0\u0301\u03c6\u03bf\u03c2<\/a>\u00a0(-gr\u00e1phos<\/em>,\u00a0desenator, descriptor, scriitor) \u0219i av\u00e2nd \u00een\u021belesul de pictor pur \u0219i simplu ori, metaforic, de cel care zugr\u0103ve\u0219te, care descrie via\u021ba. Un citat din dialogul Gorgias<\/em> al lui Platon e semnificativ:<\/p>\n\n\n\n

\u201eChairephon: <\/em>Iar dac\u0103 ar practica arta lui Aristophon, fiul lui Aglaophon, sau a fratelui acestuia, cum ar fi indicat s\u0103 \u00eel numim?<\/p>\n\n\n\n

Polos: <\/em>Pictor<\/strong>, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103.\u201d        <\/p>\n\n\n\n

Trebuie amintit, pentru a anula orice form\u0103 de pricepere gre\u0219it\u0103 a termenului  \u0396\u03c9\u03b3\u03c1\u03ac\u03c6\u03bf\u03c2 c\u0103 fratele pomenitului Aristophon e celebrul Polignot, pictorul monumentelor din Atena \u0219i din Delfi din secolul al V-lea \u00eenainte de Cristos.<\/p>\n\n\n\n

Pictor provine din latin\u0103, av\u00e2nd acela\u0219i \u00een\u021beles ca \u0219i zugrav. Aici lucrurile sunt \u00eens\u0103 mult mai simple, datorit\u0103 prezen\u021bei termenului \u00een foarte multe texte latine\u0219ti at\u00e2t din perioada clasic\u0103 precum \u0219i din cea medieval\u0103: Cicero, Hora\u021biu, Plinius, Iuvenal etc. Zugrav, \u00eentrat \u00een limba rom\u00e2n\u0103 prin neogreac\u0103, a fost utilizat mai cu seam\u0103 \u00een p\u0103r\u021bile de est \u0219i cele sudice ale \u021b\u0103rii, \u00een vreme ce \u00een Transilvania, \u00een care influen\u021ba latin\u0103 e mult mai puternic\u0103, termenul mai utilizat e, evident, cel de pictor, trecut probabil \u0219i prin italian\u0103, pittore<\/em>. De altfel, termenul pictor<\/em> pare a fi mult mai \u201et\u00e2n\u0103r\u201d dec\u00e2t cel de zugrav<\/em>, Dic\u021bionarul etimologic al limbii rom\u00e2ne<\/em> al lui Alexandru Cior\u0103nescu identific\u00e2nd prezen\u021ba oarecum constant\u0103 a acestuia (pictor) \u00een limba rom\u00e2n\u0103 doar \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XIX-lea.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 zugrav<\/em> este deci no\u021biunea ce trebuie respectat\u0103 pentru evul mediu rom\u00e2nesc, acesta fiind considerat un specialist \u00een domeniul picturii bisericilor \u00een general \u0219i nu numai, \u00een epoca modern\u0103, c\u00e2nd statutul de pictor este asociat cu calitatea de liber profesionist care atestat \u00een domeniul ce \u00eel practic\u0103 termenul devine general uzitat \u00een terminologia acestui tip de activitate. Chiar dac\u0103 \u00eenc\u0103 unii creatori semneaz\u0103 cu formul\u0103 \u201eam zugr\u0103vit eu\u2026\u201d sau \u201ezugravul\u2026\u201d, consider c\u0103 acesta este egalul pictorului modern, practicant al meseriei voca\u021bionale de pictor<\/em>. Calitatea de cercet\u0103tor ne oblig\u0103, \u00een acest volum s\u0103 respect\u0103m formula tradi\u021bional\u0103 cu care semneaz\u0103 fiecare creator \u00een parte, dar din punctul nostu de vedere el poate fi pus pe aceea\u0219i treapt\u0103 cu pictorul care este tot mai prezent ca \u0219i meserie \u00een societate.<\/p>\n\n\n\n

De-a lungul veacurilor al XVIII-lea \u015fi al\u00a0 XIX-lea mi\u015fcarea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een domeniul picturii religioase a adus \u00een prim plan \u015fi zugravi sau pictori autodidac\u0163i care au lansat o direc\u021bie de exprimare plastic\u0103 consacrat\u0103 dup\u0103 1800 de speciali\u0219ti sub genericul pictur\u0103 de factur\u0103 popular\u0103<\/em>. Consecin\u0163a a fost afirmarea unei arte rom\u00e2ne\u015fti care \u2013 indiferent de cultul pe care \u00eel servea \u2013 a \u015ftiut \u00een timp s\u0103 ac\u0163ioneze \u00eentr-un consens de idei \u015fi idealuri ce au avut drept efect, pe de o parte, maturizarea treptat\u0103 a con\u0219tiin\u021bei na\u021bionale moderne, iar, pe de alt\u0103 parte la des\u0103v\u00e2r\u0219irea destinului statal contemporan circumscris spa\u021biului carpato-danubiano-pontic din veacul al XX-lea.<\/p>\n\n\n\n

Fragment din volumul Art\u0103 \u0219i societate \u00een Bihorul secolelor al XVIII-lea \u0219i al XIX-lea.<\/em>
Pictura rom\u00e2neasc\u0103 de cult<\/em>, \u00een curs de apari\u021bie<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pictor provine din latin\u0103, av\u00e2nd acela\u0219i \u00een\u021beles ca \u0219i zugrav.<\/p>\n","protected":false},"author":22,"featured_media":2050,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[51,61],"tags":[145,239,147],"coauthors":[],"class_list":["post-2049","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-arte","category-plastica","tag-aurel-chiriac","tag-nr-2-3-2021","tag-plastica"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Fig.-6.-Morarul-stanga-si-crasmarul-dreapta-care-i\u0302nseala-Rotaresti-jud.-Bihor-zugrav-Ioan-Loposan-1817--scaled.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2049","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/22"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2049"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2049\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2051,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2049\/revisions\/2051"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2050"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2049"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2049"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2049"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=2049"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}