{"id":1939,"date":"2021-04-19T18:19:00","date_gmt":"2021-04-19T15:19:00","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=1939"},"modified":"2021-04-19T18:38:10","modified_gmt":"2021-04-19T15:38:10","slug":"marea-parcare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=1939","title":{"rendered":"Marea Parcare"},"content":{"rendered":"\n
\"\"
Sebastian Big, Free Parking: Spre Automat Plata Parcare<\/em>, Ed. frACTalia, Bucure\u0219ti, 2019<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Pentru Sebastian Big parcarea reprezint\u0103 metafora spa\u021biului cultural occidental: somnolen\u021ba existen\u021bial\u0103 colectiv\u0103, specific\u0103 unor culturi ajunse \u00eentr-un punct al autosuficien\u021bei, este etosul respectivelor spa\u021bii. Free Parking: Spre Automat Plata Parcare<\/em> este, ca inten\u021bie, un manifest politic. Cu o structur\u0103 poetic\u0103 minimalist\u0103, volumul este o sum\u0103 a c\u0103ut\u0103rilor argumentelor anti-capitaliste, construite prin contrast. Specificitatea structural\u0103 a crea\u021biei este variabil\u0103, trec\u00e2nd treptat de la o arhitectur\u0103 riguros construit\u0103 (care se reg\u0103se\u0219te, de exemplu, \u00een primul poem al volumului, APERCEP\u021aIA TELEPORT LITORAL<\/em>) la forme poetice cu ingerin\u021be ale dicteului automat (vezi ultimul titlu din volum, ANA PAU KER<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Free Parking<\/em> este, \u00een cadrul operei lui Sebastian Big, echivalentul momentului Zenobia<\/em> pentru Gellu Naum: g\u0103sirea unei forme hibride, dar viabile, care s\u0103 con\u021bin\u0103 incursiunile experimentale, dar \u0219i forme \u0219i tehnici de crea\u021bie deja clasicizate. \u00cens\u0103, spre deosebire de minunata proz\u0103 a ultimului mare suprarealist european, Free Parking<\/em> este un e\u0219ec din punct de vedere estetic. Cu un imaginar extras din mundan, literaturiz\u00e2nd parcarea \u0219i tot ce \u021bine de ea, at\u00e2t literal, c\u00e2t \u0219i metaforic, Sebastian Big \u00eempinge un discurs politic \u2013 cel mai probabil principala miz\u0103 a volumului \u2013 f\u0103r\u0103 a \u00eencerca s\u0103 performeze din punct de vedere stilistic sau estetic.\u00a0<\/p>\n\n\n\n

Direc\u021bia politic\u0103 este bine reliefat\u0103 \u0219i u\u0219or identificabil\u0103; este vorba despre un anti-capitalism (chiar anti-consumerism) care \u00ee\u0219i trage seva din scrierile \u0218colii de la Frankfurt. Critica unor staze societale \u0219i culturale precum uniformizarea omului prin consum \u0219i transformarea culturii \u00een scop economic, astfel aduc\u00e2nd arta \u00eentr-o form\u0103 coruptibil\u0103, \u0219ablonizabil\u0103, aduce aminte de studiul Dialektik der Aufkl\u00e4rung<\/em> (Horkheimer, Adorno). Din acest punct de vedere, poezia care deschide volumul (APERCEP\u021aIA TELEPORT LITORAL<\/em>) vine ca o confirmare: \u201eAcel\/ Sentiment\/ Comercial\/\/ Cerul\/ Albastru\/ \u00censtelat\/\/ Din\/ Parcarea\/ Kaufland\/\/ Fisele\/ De C\u0103rucior\/ \u0218i thuringherul\u201d. Vorbim despre o arhitectur\u0103 poetic\u0103 riguroas\u0103 \u00een cazul poemului de fa\u021b\u0103, fiecare vers din ter\u021bet av\u00e2nd un rol func\u021bional: rolul de marc\u0103 identitar\u0103 pentru dimensiunea uman\u0103 este \u00eendeplinit\u0103 fie de primul vers (\u00een cazul strofelor I \u0219i III), fie de al doilea (strofele II \u0219i IV); celelalte dou\u0103 func\u021bii au o rela\u021bie de interdependen\u021b\u0103, prin ele realiz\u00e2ndu-se contrastul, acesta din urm\u0103 fiind forma artistic\u0103 fundamental\u0103 pentru poemul \u00een cauz\u0103. Este vorba despre interiorul uman, viu, visceral, pe de o parte, iar de cealalt\u0103 parte spa\u021biul sterilizat, ordonat al societalului. Astfel, avem urm\u0103toarele contraste: acel sentiment \u2013 comercial; cerul albastru \u2013 \u00eenstelat; din parcarea \u2013 Kaufland (aici, parcarea ca metafor\u0103 a spa\u021biului cultural, poate chiar a spa\u021biului uman); fisele de c\u0103rucior \u2013 thuringherul (consumerismul, imperativ al vie\u021bii \u00een capitalism). \u00cen mod voluntar (sau nu) \u00een cadrul poemului de fa\u021b\u0103 apare unul dintre pu\u021binele artificii stilistice reu\u0219ite din volum, prin compararea cerului \u00eenstelat cu fisele din parcare.<\/p>\n\n\n\n

Culeg\u00e2nd buc\u0103\u021bile de informa\u021bie r\u0103sfirate prin \u00eentreg volumul, putem deduce direc\u021bia politic\u0103 dorit\u0103 de autor, anume aceea a unei st\u00e2ngi contemporane, interesat\u0103 mai degrab\u0103 de latura social\u0103, dar \u0219i de ecologism, \u0219i mai pu\u021bin de aspectul economic.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Poetul \u00eencearc\u0103 o art\u0103 poetic\u0103 prin GHICIRE EDUCAT\u0102<\/em> (de la englezescul \u2018educated guess\u2019, fiind \u00eenc\u0103 o form\u0103 de \u0219ablonizare, a limbajului \u00een cazul de fa\u021b\u0103, numele poemului particip\u00e2nd prin simpla sa existen\u021b\u0103 la conturarea conceptului \u00eentregului volum): \u201eParc\u0103rile,\/ Terenul\/ Sf\u00eent\/\/ Pe care oamenii\/ Se \u00cent\u00e2lnesc\/\/ Cu Autovehiculele\/ \u00cen Stare\/ De Repaos\u201d. Eviden\u021bierea castr\u0103rii spiritului creator, a elid\u0103rii ideii de originalitate din arte, este ceea ce Sebastian Big \u00eencearc\u0103 aici: omul devine o ma\u0219in\u0103rie care func\u021bioneaz\u0103 doar c\u00e2nd societatea are nevoie, starea de \u201erepaos\u201d fiind norma \u00een restul timpului, anume \u00een punctul \u00een care g\u00e2ndirea critic\u0103 ar trebui s\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103 sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba. Ghicire Educat\u0103<\/em> este un Eu cred<\/em> f\u0103r\u0103 implica\u021bii sau ecouri sociale \u0219i, mai ales, f\u0103r\u0103 un context al disiden\u021bei, asemeni celui \u00een care Ana Blandiana se afla c\u00e2nd scria despre poporul rom\u00e2n c\u0103 ar fi un popor vegetal<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Culeg\u00e2nd buc\u0103\u021bile de informa\u021bie r\u0103sfirate prin \u00eentreg volumul, putem deduce direc\u021bia politic\u0103 dorit\u0103 de autor, anume aceea a unei st\u00e2ngi contemporane, interesat\u0103 mai degrab\u0103 de latura social\u0103, dar \u0219i de ecologism, \u0219i mai pu\u021bin de aspectul economic (consider\u00e2ndu-se c\u0103 morfoza la respectivul nivel se realizeaz\u0103 ca un efect \u00een atingerea st\u0103rilor dorite \u00een celelalte dimensiuni). Un exemplu potrivit este DELFINI MURIND \u00ceN OCEANE<\/em> (\u201eCo\u0219marul\/ Aerului\/ Condi\u021bionat\/\/ Motorul\/ Diesel\/\/ L\u0103sat\/ S\u0103 Mearg\u0103\/ \u00cen Parcare\u201d). Sebastian Big ne indic\u0103 faptul c\u0103 motorul societ\u0103\u021bii occidentale de azi este consumerismul, iar prin el, prin procesele necesare pentru p\u0103strarea lui \u00een acelea\u0219i forme \u0219i propor\u021bii, aducem daune mediului \u00eenconjur\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n

Free Parking: Spre Automat Plata Parcare<\/em> trebuie judecat \u00een func\u021bie de ce dore\u0219te cititorul s\u0103 g\u0103seasc\u0103.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Dincolo de caracterul militant al c\u0103r\u021bii, poetul caut\u0103 sincroniz\u0103ri \u0219i cu latura intrinsec\u0103: exist\u0103 c\u00e2teva poezii prin care Sebastian Big \u00eencearc\u0103 suprapunerea discursului politic \u0219i a problemei alterit\u0103\u021bii \u00een contextul societ\u0103\u021bii contemporane, izbutind o multilateralitate ideatic\u0103. Astfel, omul ajunge \u00een centrul discursului poetic, reg\u0103sindu-se \u00een felurite ipostaze. Spre exemplu, poetul \u00eencearc\u0103 o proiec\u021bie postuman\u0103, simpl\u0103, dar eficient\u0103 \u00een inten\u021bia sa, \u00een F\u0102R\u0102 TITLU NR.1<\/em>: \u201eSentimentul\/ Parcat\/\/ Pe trotuar\/ Ca un SUV\/\/ Va fi\/ \u00een final\/ Ridicat\/\/ De ma\u0219ina\/ De tractare\/\/ A Inteligen\u021bei\/ Artificiale\u201d. F\u0102R\u0102 TITLU NR.2<\/em> mut\u0103 direc\u021bia discu\u021biei \u00eenspre latura politic\u0103, prezent\u00e2nd, \u00eens\u0103, \u00een continuare, dimensiunea uman\u0103, mai exact o posibil\u0103 ipostaz\u0103 perceptiv\u0103 \u00een contextul capitalismului: \u201eInferno\/ Pavat\/\/ Cu\/\/ Ini\u021biative\/ Private\/ Parcate\u201d. \u00cen F\u0102R\u0102 TITLU NR. 3<\/em> poetul coboar\u0103 sau, mai bine spus, intr\u0103 \u00een totalitate \u00een spa\u021biul intrinsec, \u00eencerc\u00e2nd o cartografiere a interiorit\u0103\u021bii: \u201eMa\u0219ina\/ Hibrid\u0103\/ A Supraomului\/\/ Se odihne\u0219te\/ Activ\/\/ \u00cen parcarea\/ Supraetajat\u0103\/\/ Din beton\/ Armat\/ Vibrat\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Free Parking: Spre Automat Plata Parcare<\/em> trebuie judecat \u00een func\u021bie de ce dore\u0219te cititorul s\u0103 g\u0103seasc\u0103. Poate fi un manifest politic care se \u00eenscrie, cu succes, \u00een st\u00e2ngismul occidental actual, un breviar al \u0219abloanelor din societalul extrem-contemporan, un volum-concept \u00een care alteritatea, \u00een chip de concept, este pus\u0103 \u00een diferite ipostaze perceptive. Per total este o carte de poezie care nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 str\u0103luceasc\u0103, e\u0219uat\u0103 fiind din punct de vedere stilistic \u00een cea mai mare parte, \u00een multe momente chiar steril\u0103, cu excep\u021bia unor mici \u0219i sporadice artificii artistice, principala izb\u00e2nd\u0103 a volumului din acest punct de vedere fiind \u00eenscrierea \u00eentr-o zon\u0103 experimental\u0103 a poeticii autohtone, spa\u021biu \u00een care Sebastian Big este una dintre figurile relevante.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cu un imaginar extras din mundan, literaturiz\u00e2nd parcarea \u0219i tot ce \u021bine de ea, at\u00e2t literal, c\u00e2t \u0219i metaforic, Sebastian Big \u00eempinge un discurs politic \u2013 cel mai probabil principala miz\u0103 a volumului \u2013 f\u0103r\u0103 a \u00eencerca s\u0103 performeze din punct de vedere stilistic sau estetic.<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":1941,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[106,381,380,239,119,379],"coauthors":[],"class_list":["post-1939","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-cronica-literara","tag-editura-fractalia","tag-free-parking-spre-automat-plata-parcare","tag-nr-2-3-2021","tag-radu-bejan","tag-sebastian-big"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Sebastian-Big-Free-Parking.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1939","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1939"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1939\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1954,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1939\/revisions\/1954"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1941"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1939"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1939"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1939"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=1939"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}