{"id":1917,"date":"2021-04-19T07:54:00","date_gmt":"2021-04-19T04:54:00","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=1917"},"modified":"2021-04-18T20:55:15","modified_gmt":"2021-04-18T17:55:15","slug":"spre-lumea-de-dincolo-de-cifre","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=1917","title":{"rendered":"Spre lumea de dincolo de cifre"},"content":{"rendered":"\n
\"\"
Blaga Mihoc, Avu\u021bie \u0219i reform\u0103,<\/em> Editura Primus, 2021<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Cronicar de carte, eseist \u0219i publicist cu v\u00e2n\u0103 polemic\u0103, autor a nu mai pu\u021bin de 17 opuri av\u00e2nd drept teme de analiz\u0103 secven\u021be ale istoriei, mai cu seam\u0103 legate de Biserica greco-catolic\u0103, Blaga Mihoc \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat un loc binemeritat \u00een galeria cu personaje locuite de un spirit h\u00e2tru, \u0219lefuit \u0219i spilcuit. A r\u0103v\u0103\u0219it kilometri \u00eentregi din arhive de aici \u0219i de aiurea, s-a luat adesea de piept cu cei ce abuzau istoria de pe redutele amatorismului temerar, nu i-a iertat nici pe cei ce se \u00eengr\u0103\u0219aser\u0103 puhav la ieslea na\u021bionalismului v\u00e2scos, a comb\u0103tut, din disperare \u0219i cu o anume mali\u021bie, \u00een agora pestri\u021b\u0103 a opiniilor politice \u0219i s-a \u00eenh\u0103mat, ca profesor universitar, la imposibila misie de-a \u201efuraja\u201d cu j\u0103ratecul cunoa\u0219terii genera\u021bii de tineri stingheri, cei mai mul\u021bi dintre ei apatici, cu palori evidente \u00een chestiunea culturii generale, dar c\u00e2t se poate de cool<\/em> \u0219i de trendy<\/em>, din perspectiva arogan\u021bei de-a deveni posesori de diplome academice. Cu aplica\u021bie \u0219i-o abia detectabil\u0103 ironie, magistrul le-a cultivat studen\u021bilor s\u0103i, pe c\u00e2t i-a stat \u00een puteri, iubirea de filosofie \u0219i istorie, le-a atras aten\u021bia c\u0103 bunul sim\u021b sau devotamentul nu sunt capricii demodate sau op\u021biuni futile \u00eentr-o via\u021b\u0103 imaginat\u0103 \u0219i construit\u0103 dup\u0103 un proiect demn \u0219i onorabil. Risipit cu har \u00een at\u00e2tea direc\u021bii, s-a str\u0103duit, ceea ce este at\u00e2t de rar ast\u0103zi, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 consecvent (dar nu \u00eencremenit) de la premise la concluzie, ata\u0219at ferm acelei paradigme a intelectualului brevetat\u0103 de genera\u021bia interbelic\u0103. C\u0103r\u021bile scrise s-au prins, docile \u0219i simandicoase, \u00eentr-un \u0219irag, asemenea unor m\u0103rgele produse de o minte mig\u0103loas\u0103, niciodat\u0103 comod\u0103, ci \u00eentotdeauna gata de rebeliuni \u0219i tr\u0103sn\u0103i. Cartea de fa\u021b\u0103 nu face excep\u021bie. Chiar dac\u0103 nu \u0219i-a propus s\u0103-l uimeasc\u0103 pe cititor cu specula\u021bii \u00eendr\u0103zne\u021be sau cu analize iconoclaste, ea are meritul de-a \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a un tablou exact \u0219i pregnant cu date privind mediul economic al jude\u021bului Bihor din perioada interbelic\u0103, mai cu seam\u0103 situa\u021bia privind propriet\u0103\u021bile \u0219i resursele financiare ale Episcopiei Bisericii Unite cu Roma, dar \u0219i a celei Romano-Catolice. Chestiuni mai pu\u021bin spectaculoase vin acum \u0219i \u00eentregesc produc\u021bia editorial\u0103 a autorului de fa\u021b\u0103, fructific\u00e2nd\u00a0 judicios studiile doctorale \u00een chestiunea Reformei agrare din 1921, tez\u0103 publicat\u0103 \u0219i \u00eentr-un volum de sine st\u0103t\u0103tor (1994).<\/p>\n\n\n\n

Avu\u021bie \u0219i reform\u0103<\/em> oblig\u0103 la o lectur\u0103 atent\u0103, nelipsind tabele cu cifre \u0219i procente, date cadastrale adunate de prin registrele arhivate, rapoarte \u0219i documente privind titlurile de proprietate, contractele de v\u00e2nzare-cump\u0103rare etc. F\u0103r\u0103 o acurate\u021be impecabil\u0103 a detaliilor un astfel de demers ar fi fost imposibil, reclam\u00e2nd o minte calculatoare dublat\u0103 de una capabil\u0103 \u0219i de sinteze, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie posibil\u0103 o imagine sinoptic\u0103, din care s\u0103 rezulte sensul \u00eentreprinderii, dar \u0219i importan\u021ba ei.<\/p>\n\n\n\n

Ce m\u0103rturise\u0219te Avu\u021bie \u0219i reform\u0103<\/em>? O munc\u0103 de chinez b\u0103tr\u00e2n, surprinz\u0103toare \u00een raport cu temperamentul celui ce a comis-o.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Opul impune prin masivitate, iar apoi prin acurate\u021bea mai sus invocat\u0103. Dincolo de cifre, tabele, anexe \u0219i procese-verbale, dar tocmai \u00een lumina unor astfel de consemn\u0103ri seci, este desenat\u0103 o realitate bazal\u0103, modalit\u0103\u021bile de trai \u0219i de angajamente sociale, sunt decupate rela\u021biile dintre institu\u021bii, precum \u0219i acelea din Biseric\u0103 \u0219i enoria\u0219i, sub impactul unor principii ce \u021bin de randament, munc\u0103, beneficiu, pagub\u0103 sau credit. Nu Dumnezeu \u0219i Pronia sunt invocate aici, ci impactul dintre scopuri, decizii, aspira\u021bii, balan\u021be de venituri \u0219i cheltuieli, inventare de bunuri sau de suprafe\u021be agricole \u0219i amenaj\u0103ri silvice, ca suport al averii \u0219i ca fundament al existen\u021bei de zi cu zi. Un inventar pe localit\u0103\u021bi, acestea f\u0103c\u00e2nd parte din nu mai pu\u021bin de 13 pl\u0103\u0219i, c\u0103rora li se adaug\u0103 ora\u0219ele Oradea \u0219i Beiu\u0219, este men\u021bionat \u00een am\u0103nunt pentru a reu\u0219i ridicarea din planul geografic \u00een cel al bunurilor, serviciilor \u0219i finan\u021belor, dup\u0103 aplicarea reformei agrare din anul 1921, cu exproprierile \u0219i \u00eempropriet\u0103ririle \u00eenf\u0103ptuite. A\u0219tept\u0103rile au fost doar \u00een parte r\u0103spl\u0103tite, c\u0103ci \u00eempropriet\u0103ririle nu i-au \u00eendestulat pe cei afla\u021bi la talpa \u021b\u0103rii. Iat\u0103 men\u021biunea autorului: \u201erezultatul lucr\u0103rilor de reform\u0103 agrar\u0103 nu mul\u021bumise \u00eentrutotul masele de \u021b\u0103rani bihoreni din satele de munte. Bilan\u021bul lor dovede\u0219te, totu\u0219i, \u00een ciuda acestor nemul\u021bumiri, c\u0103 \u00een anii 1922-1923 \u00een plasa Beiu\u0219 organele de expropriere \u0219i \u00eempropriet\u0103rire au activat intens, \u00eempropriet\u0103rind comunele cu p\u0103duri \u0219i p\u0103\u0219uni comunale, atribuind \u00eendrept\u0103\u021bi\u021bilor loturi pentru cultur\u0103 \u0219i locuri de cas\u0103<\/em>\u201d (p. 182). Unele socoteli au ie\u0219it cu beneficiu, iar altele au r\u0103mas la nivelul n\u0103zuin\u021bei, dar nu acesta a fost cel mai important lucru. Miza a fost una uria\u0219\u0103, angaj\u00e2nd eforturi ale administra\u021biei de a se face dreptate (m\u0103car par\u021bial) \u0219i de-a r\u0103scump\u0103ra \u00een acest fel eforturile, suferin\u021bele \u0219i sacrificiile dintr-un r\u0103zboi a c\u0103rui traum\u0103 nu a putut fi uitat\u0103, dar care a \u00eencununat Marea Unire. Ceea ce rezult\u0103, la scara jude\u021bului, este o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are realist\u0103 a existen\u021bei celor mul\u021bi, adesea amenin\u021bat\u0103 de s\u0103r\u0103cie \u0219i ruin\u0103, dar permanent animat\u0103 de speran\u021b\u0103 \u0219i hr\u0103nit\u0103 din sudoarea frun\u021bii, din munca f\u0103r\u0103 istov a tuturor celor care d\u0103deau substan\u021b\u0103 \u0219i tr\u0103inicie satului tradi\u021bional, \u00eentr-o Rom\u00e2nie eminamente rural\u0103. Cartea lui Blaga Mihoc este o min\u0103 de informa\u021bii utile pentru to\u021bi cei ce doresc s\u0103-\u0219i caute ob\u00e2r\u0219iile \u0219i s\u0103-\u0219i legitimeze r\u0103d\u0103cinile, dar mai ales pentru cercet\u0103tori \u0219i documentari\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Prin felul s\u0103u de-a fi, ca om \u0219i ca istoric, Blaga Mihoc nu scap\u0103 niciodat\u0103 nesesizat sau, altfel spus, nu-l \u00eenv\u0103luie nicio clip\u0103 indiferen\u021ba semenilor.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Aproape de fiecare dat\u0103, Blaga Mihoc a propus c\u0103r\u021bi croite dup\u0103 o \u00eendelung\u0103 z\u0103bav\u0103 \u00een arhive. De aici autenticitatea \u0219i noutatea textelor. Pentru a dovedi asta, \u00een afara c\u0103r\u021bii de fa\u021b\u0103, poate c\u0103 dou\u0103 exemple vor fi edificatoare. Primul dintre ele se refer\u0103 la Judecata cea dreapt\u0103<\/em> (2012). Prin documentele scoase la lumin\u0103 (protocoale \u00eencheiate de Consistoriul greco-catolic din Oradea-Mare) sunt \u00eenf\u0103\u021bi\u0219ate moravurile \u0219i problemele comunit\u0103\u021bii precum \u0219i natura extra-confesional\u0103 a rela\u021biilor dintre cler \u0219i mireni pe un ecart temporal semnificativ (1751-1838). Via\u021ba real\u0103 din acele timpuri este reconstituit\u0103 \u00een baza unor procese survenite \u00een momente de cump\u0103n\u0103 din via\u021ba cuplurilor, dar aflate, din pricini diverse, \u00een pragul divor\u021bului. Un adev\u0103rat \u201eb\u00e2lci al de\u0219ert\u0103ciunilor\u201d se configureaz\u0103, indic\u00e2ndu-ne f\u0103r\u0103 putin\u021b\u0103 de t\u0103gad\u0103, c\u0103 oamenii sunt aceia\u0219i, nemodifica\u021bi o dat\u0103 cu trecerea veacurilor, \u00een privin\u021ba pasiunilor, a sl\u0103biciunilor debord\u00e2nd \u00een p\u0103cate \u0219i pove\u0219ti de amor croite din sentimentele \u0219i disper\u0103rile unor oameni simpli. Dincolo de judecat\u0103, indiferent c\u00e2t de impar\u021bial\u0103 sau dreapt\u0103 ar fi aceasta, r\u0103m\u00e2ne fiorul p\u0103tima\u0219, acea nebunie sacr\u0103<\/em> de care vorbea Platon prin gura lui Socrate, adic\u0103 iubirea.<\/p>\n\n\n\n

Al doilea exemplu trimite la o alt\u0103 carte, o monografie ampl\u0103, Dr. Vasile Lucaciu (1852-1922)<\/em>, abordarea fiind una de profunzime \u0219i nuan\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 a evita, din considerente de fals respect, s\u0103 discute rela\u021bia tensionat\u0103 dintre Leul de la \u0218i\u0219e\u0219ti \u0219i episcopul greco-catolic de Gherla, Ioan Szab\u00f3. Argumentele vin \u00een cascad\u0103, dar niciodat\u0103 \u00een baza unor specula\u021bii din v\u00e2rful pixului, ci totdeauna \u00een urmarea fireasc\u0103 a fondului de arhiv\u0103 consultat. Desigur, nu lipsesc judec\u0103\u021bile de valoare, pentru c\u0103 istoricul nu este un factolog laborios, castrat de idee, ci perfect adecvat unor comentarii \u0219i interpret\u0103ri riguroase, lipsite de clamori sau encomioane complice. Toate acestea sunt \u00eendrituite \u00een baza unei activit\u0103\u021bi de-o via\u021b\u0103 consumat\u0103 \u00een aerul plin cu fantasmele \u0219i vr\u0103jile istoriei respirat \u00een muzeele prin care \u0219i-a l\u0103sat, ca vam\u0103, anii. Dincolo de ceea ce cu to\u021bii numim curriculum vitae<\/em>, prestigiul unui istoric \u021bine mai cu seam\u0103 de aceste imponderabile, de seduc\u021biile \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite, asemenea unui ritual magic, \u00een singur\u0103tatea auster\u0103 a l\u0103ca\u0219ului \u00een care trecutul se odihne\u0219te \u00een lucrurile p\u0103strate de ciurul istoriei, pentru lacomele ispite ale vis\u0103torilor f\u0103r\u0103 leac.<\/p>\n\n\n\n

Prin felul s\u0103u de-a fi, ca om \u0219i ca istoric, Blaga Mihoc nu scap\u0103 niciodat\u0103 nesesizat sau, altfel spus, nu-l \u00eenv\u0103luie nicio clip\u0103 indiferen\u021ba semenilor. Pe de alt\u0103 parte, nu face parte din tagma celor adula\u021bi la unison, tocmai pentru c\u0103 \u00eei lipse\u0219te cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire conformismul. Sunt dintre cei care \u00eel apreciaz\u0103 \u0219i-l curteaz\u0103, \u00een speran\u021ba unei rela\u021bii de amici\u021bie, sunt, apoi, al\u021bii care \u00eel invidiaz\u0103, iar \u00een al treilea r\u00e2nd pot fi identifica\u021bi \u0219i cei care, din resentiment sau frustrare, \u00eel dispre\u021buiesc. Toate aceste atitudini sau tr\u0103iri sunt, simultan, motivate, \u00een func\u021bie de profilul de personalitate al celui cu care intr\u0103 \u00een contact. Uneori, din cauza unei firi ce nu accept\u0103 t\u00e2rguieli cu iz de iert\u0103ciune, anumite ie\u0219iri dintr-o matc\u0103 altminteri bl\u00e2nd\u0103 \u0219i culant\u0103 pot dezl\u0103n\u021bui episoade conflictuale, asemeni unor scurte furtuni de var\u0103, pentru ca mai apoi totul s\u0103 se calmeze, senin\u0103tatea cerului f\u0103c\u00e2nd implauzibile tunetele \u0219i fulgerele iscate din m\u00e2niile lui Blaga Mihoc, necenzurate de motiva\u021bii ce \u021bin de curtoazie sau falsa condescenden\u021b\u0103. Este de dorit, \u00een numele propriului lor bine, ca mae\u0219trii simulacrelor, precum \u0219i adep\u021bii compromisurilor s\u0103 fie prev\u0103z\u0103tori\u2026<\/p>\n\n\n\n

Ce m\u0103rturise\u0219te Avu\u021bie \u0219i reform\u0103<\/em>? O munc\u0103 de chinez b\u0103tr\u00e2n, surprinz\u0103toare \u00een raport cu temperamentul celui ce a comis-o. Spre folos, nu spre ponos.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cartea lui Blaga Mihoc este o min\u0103 de informa\u021bii utile pentru to\u021bi cei ce doresc s\u0103-\u0219i caute ob\u00e2r\u0219iile \u0219i s\u0103-\u0219i legitimeze r\u0103d\u0103cinile, dar mai ales pentru cercet\u0103tori \u0219i documentari\u0219ti.<\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":1935,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[376,52],"tags":[377,375,76,239],"coauthors":[],"class_list":["post-1917","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-carnete-critice","category-rubrici","tag-blaga-mihoc","tag-carnete-critice","tag-florin-ardelean","tag-nr-2-3-2021"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Blaga-Mihoc-Avut\u0326ie-s\u0326i-reforma\u0306.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1917","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1917"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1917\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1936,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1917\/revisions\/1936"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1935"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1917"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1917"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1917"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=1917"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}