{"id":1886,"date":"2021-04-17T12:01:03","date_gmt":"2021-04-17T09:01:03","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=1886"},"modified":"2021-04-17T12:01:13","modified_gmt":"2021-04-17T09:01:13","slug":"optiuni-vestimentare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=1886","title":{"rendered":"Op\u021biuni vestimentare"},"content":{"rendered":"\n

Cu mai mul\u021bi ani \u00een urm\u0103, am f\u0103cut o prezentare a lui Alasdair Gray (1934-2019) \u00een revista noastr\u0103, \u00eenso\u021bit\u0103 de traducerea unui scurt fragment din cartea sa Something Leather<\/em> (Ceva din piele), publicat\u0103 de autorul sco\u021bian \u00een 1991, confirm\u00e2nd prin aceast\u0103 apari\u021bie la acea vreme, statutul s\u0103u de scriitor al genera\u021biei care restaura condi\u021bia prozei caledoniene, \u00eenscriind-o \u00eentr-un circuit interna\u021bional, mai ales prin modul \u00een care prelua teoriile \u0219i practicile postmoderne ale vremii, o caracteristic\u0103 a romanelor sale care m-a determinat s\u0103 \u00eemi concentrez cercetarea doctoral\u0103 asupra textelor sale. Volumul la care m\u0103 refer acum \u0219i traducerea acelei scurte p\u0103r\u021bi au constituit o adev\u0103rat\u0103 provocare pentru mine prin exerci\u021biile de imagina\u021bie vestimentar\u0103 la care m-au supus, povestea gravit\u00e2nd \u00een jurul a patru personaje feminine, atrase de misterul unui atelier de croitorie \u0219i unite prin interesul lor pentru croieli, cus\u0103turi, texturi, asort\u0103ri cromatice, \u021binute. Chestiunea este c\u0103, \u00een economia romanului, acest aspect pare secundar, de\u0219i at\u00e2t de atent lucrat, c\u0103ci inten\u021bia autorului a fost alta, anume, de a opera cu tehnici \u0219i teme controversate \u2013 juxtapuneri de lumi, polifonii narative, duplicitatea sinelui \u2013, dar detaliile care \u00eenso\u021besc evolu\u021bia eroinelor dovedesc, constat\u0103m, un studiu autorizat al efectelor pe care le are \u00eembr\u0103c\u0103mintea asupra psihologiei \u0219i comportamentului uman, aspect pe care am ales s\u0103 \u00eel ilustrez prin c\u00e2teva texte scrise \u00een acest mileniu.<\/p>\n\n\n\n

Ingineria imaginii corporale<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

Din perspectiva psihologiei modei, o nou\u0103 arie a psihologiei aplicate, \u201e\u00eenf\u0103\u021bi\u0219area noastr\u0103 exterioar\u0103 ne afecteaz\u0103 vie\u021bile \u00een moduri complexe\u201d (Mair, 2019: 44), o sintagm\u0103 de mare interes pentru prozatorii care opereaz\u0103 cu aspecte ale personalit\u0103\u021bii decelate de componentele vestimentare ale personajelor, \u00een scopul complet\u0103rii h\u0103r\u021bii comportamentale \u0219i afective a acestora prin construirea unei imagini corporale adecvate inten\u021biei narative; mai exact, este vorba despre acea imagine corporal\u0103 sau body image<\/em>, prin care neurologul austriac Paul Schilder definea (deja \u00een 1935, conform datelor electronice) percep\u021bia pe care o persoan\u0103 o are cu privire la estetica \u0219i atractivitatea sexual\u0103 a propriului corp. Se admite c\u0103 aceast\u0103 imagine este \u201eprodusul experien\u021belor personale, a personalit\u0103\u021bii \u0219i diversit\u0103\u021bii de for\u021be sociale \u0219i culturale\u201d, c\u0103 ea cuprinde \u0219i \u201eo component\u0103 cognitiv\u0103 \u2013 percep\u021biile legate de \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area exterioar\u0103 \u2013 \u0219i una emo\u021bional\u0103 \u2013 reac\u021biile provocate de respectivele percep\u021bii\u201d (Mair, 2019: 45), a\u0219a cum o folose\u0219te Gabriel Chifu \u00eentr-un instantaneu vizualizabil asupra protagonistei sale: \u201eVera purta pantofi cu toc, o rochi\u021b\u0103 de m\u0103tase natural\u0103, de culoarea m\u0103slinelor verzi \u0219i un sacou de p\u00e2nz\u0103 de in. P\u0103rul era str\u00e2ns \u00eentr-un coc elegant, ochii \u00eei erau mari \u0219i str\u0103lucitori \u0219i gura frumoas\u0103 \u00eei era perfect conturat\u0103 cu un ruj de un ro\u0219u stins. Elegan\u021ba sa, care s\u0103rea \u00een ochi (…) venea din alt\u0103 lume.\u201d (Chifu, 2014: 216).<\/p>\n\n\n\n

Pentru c\u0103 hainele pe care personajele le poart\u0103 pot dezv\u0103lui tr\u0103s\u0103turi identitare pe c\u0103i comunica\u021bionale nonverbale, autorii exploateaz\u0103 conota\u021biile stilurilor lor vestimentare pentru a deschide o fereastr\u0103 c\u0103tre personalitatea acestora.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

P\u0103rerea personal\u0103 \u0219i\/sau colectiv\u0103 despre corp este deseori generat\u0103 de, \u0219i devine caracteristic\u0103 pentru o anumit\u0103 ideologie cultural\u0103, pentru rela\u021biile sociale ale indivizilor \u0219i pentru activit\u0103\u021bile pe care le desf\u0103\u0219oar\u0103, determin\u00e2nd corpurile s\u0103 se men\u021bin\u0103 \u201esemnificative pentru indivizi ca fiin\u021be sociale, \u00een cadrul unui context cultural \u0219i istoric mai larg\u201d, care, finalmente, impune standarde de frumuse\u021be \u0219i \u201estereotipuri de gen\u201d (Mair, 2019: 46), o situa\u021bie dezv\u0103luit\u0103, bun\u0103oar\u0103, de o fotografie de epoc\u0103 descoperit\u0103 de personajul Elodie Winslow, fotografia \u00een tonuri de sepia a domni\u0219oarei Stratton-Wood: \u201eRochia femeii era mai lejer\u0103 dec\u00e2t ar fi fost de a\u0219teptat pentru epoca aceea. Materialul alb \u00eei c\u0103dea pe umeri \u00eentr-un decolteu ascu\u021bit. M\u00e2neca transparent\u0103 era larg\u0103 \u0219i, la o m\u00e2n\u0103, fusese ridicat\u0103 p\u00e2n\u0103 la cot. Avea \u00eencheieturile sub\u021biri, iar m\u00e2na a\u0219ezat\u0103 \u00een \u0219old \u00eei punea \u00een eviden\u021b\u0103 sub\u021birimea taliei.\u201d (Morton, 2019: 18).<\/p>\n\n\n\n

Pentru c\u0103 hainele pe care personajele le poart\u0103 pot dezv\u0103lui tr\u0103s\u0103turi identitare pe c\u0103i comunica\u021bionale nonverbale, autorii exploateaz\u0103 conota\u021biile stilurilor lor vestimentare pentru a deschide o fereastr\u0103 c\u0103tre personalitatea acestora, a\u0219a cum procedeaz\u0103 \u0219i Joyce Carol Oates la un moment dat: \u201eCu ocazia acestei vizite la Ardmoor Park, Hazel [Jones] purta o rochie de var\u0103 de organdi galben-pal cu o e\u015farf\u0103 care se lega la spate, una dintre preferatele lui  [Chet] Gallagher. Pe cap \u2013 o p\u0103l\u0103rie de pai cu boruri largi dintr-o alt\u0103 epoc\u0103. Pe picioarele-i suple, sandale \u00eempletite, cu tocuri \u00eenalte, decupate la degete. \u00centr-o dispozi\u0163ie juc\u0103u\u015f\u0103 (…), \u00ee\u015fi vopsise unghiile de la m\u00e2ini \u015fi de la picioare \u00eentr-un roz-coral asortat cu rujul de buze.\u201d (Oates, 2008: 534).<\/p>\n\n\n\n

Pasajele care se refer\u0103 la \u021binutele b\u0103rba\u021bilor \u0219i, mai ales, ale femeilor din c\u0103r\u021bi (am mereu sentimentul c\u0103 prozatorii sunt constant mai atra\u0219i de modul \u00een care se \u00eembrac\u0103 eroinele lor!) con\u021bin descrieri bazate pe elemente senzoriale \u2013 vizuale, tactile, olfactive (dac\u0103 se men\u021bioneaz\u0103  parfumuri sau alte produse de \u00eenfrumuse\u021bare) \u2013, menite s\u0103 sublinieze \u201ecaracterul, sociabilitatea, competen\u021ba, inteligen\u021ba [lor] \u00een procesul de comunicare\u201d (Mair, 2019: 15), adic\u0103, tocmai selec\u021bia de atribute decise de autor spre a fi comunicate vestimentar, a\u0219a cum descoperim \u00een prezentarea (\u0219i \u00een prezen\u021ba) Contessei<\/em> Elisabetta Morosini-Albani, una dintre binef\u0103c\u0103toarele Bibliotecii Merula, personaj din cartea Donnei Leon (2018); ea \u201epurta un pulover gri simplu \u015fi o fust\u0103 de l\u00e2n\u0103 ceva mai \u00eenchis\u0103 la culoare care c\u0103dea foarte pu\u0163in sub genunchi (…). Purta la g\u00e2t \u015firaguri de mici cercule\u0163e de aur, fiecare mai mic dec\u00e2t capul unui ac de siguran\u0163\u0103, delicatul \u015firag Manin care fusese visul mamei lui [a detectivului Guido Brunetti] \u015fi al prietenelor ei (…). Contessa<\/em> purta, probabil, cam treizeci la g\u00e2t.(…). Cu spatele foarte drept, femeia avea o pozi\u0163ie perfect\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 se \u00eendoiasc\u0103 de faptul c\u0103 spatele ei a atins vreodat\u0103 vreun sp\u0103tar de scaun (…). Profilul ei era perfect, cu un nas drept \u015fi o frunte \u00eenalt\u0103 care dezv\u0103luia (…) optimism \u015fi energie \u201d(Leon, 2018: 124-5).<\/p>\n\n\n\n

Codurile \u021binutelor<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

Rezultatele cercet\u0103rilor din domeniul psihologiei sociale, mai precis a celor privind moda \u0219i vestimenta\u021bia, demonstreaz\u0103, \u00een mod accentuat, felul \u00een care \u201e\u00eembr\u0103c\u0103mintea devine parte a identit\u0103\u021bii noastre\u201d \u0219i mecanismele prin care aceasta \u201ene faciliteaz\u0103 afilierea la anumite grupuri, \u00een acela\u0219i timp separ\u00e2ndu-ne de altele\u201d (Mair, 2019: 12), condens\u00e2nd practici \u0219i experien\u021be individuale, codific\u00e2nd apartenen\u021ba la o comunitate specific\u0103, important\u0103 pentru purt\u0103torul acelei categorii de haine, a\u0219a cu crede \u0219i Kate Woodcroft, avocata acuz\u0103rii din Anatomia unui scandal<\/em> (2019): \u201e\u00cemi\u00a0 place s\u0103 ar\u0103t cum trebuie. S\u0103 fac totul a\u0219a cum se cuvine. Avocatele pledante pot s\u0103 poarte un gulera\u0219: un obiect din bumbac \u0219i dantel\u0103 care arat\u0103 ca o bave\u021bic\u0103 \u2013 un fel de platc\u0103 \u00een jurul g\u00e2tului \u2013 \u0219i care cost\u0103 vreo treizeci de lire. Sau se pot \u00eembr\u0103ca la fel ca mine: o tunic\u0103 alb\u0103 f\u0103r\u0103 guler, cu gulerul prins cu butonii \u00een fa\u021b\u0103 \u0219i \u00een spate. Butoni la man\u0219ete. O hain\u0103 de l\u00e2n\u0103 neagr\u0103 \u0219i fust\u0103 sau pantaloni: \u0219i \u2013 \u00een func\u021bie de succesul \u0219i vechimea lor \u2013 o rob\u0103 neagr\u0103 din l\u00e2n\u0103 sau l\u00e2n\u0103 \u00een amestec cu m\u0103tase (…). Sunt mai feminin\u0103 f\u0103r\u0103 toat\u0103 costuma\u021bia. Cu peruca \u0219i cu ochelarii cu rame groase, \u0219tiu c\u0103 ar\u0103t asexuat\u0103. Cu siguran\u021b\u0103, nu atr\u0103g\u0103toare \u2013 cu toate c\u0103 \u00eemi pot fi remarca\u021bi pome\u021bii: dou\u0103 muchii care au ap\u0103rut pe la vreo dou\u0103zeci de ani, s-au \u00eent\u0103rit \u0219i s-au ascu\u021bit. A\u0219a cum eu m-am \u00eent\u0103rit \u0219i m-am ascu\u021bit odat\u0103 cu trecerea anilor.\u201d (Vaughan, 2019: 10).<\/p>\n\n\n\n

Chiar dac\u0103 hainele nu definesc individul\/personajul, ele ajung incontestabil (\u2026) s\u0103-i influen\u021beze comportamentul, atitudinile, reac\u021biile (chiar \u0219i cele verbale).<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Exist\u0103 mai multe categorii de \u021binute, \u00een func\u021bie de activit\u0103\u021bile, ocaziile, circumstan\u021bele pentru care au fost preg\u0103tite, \u00een concordan\u021b\u0103 cu a\u0219tept\u0103rile societ\u0103\u021bii, \u00een cazul nostru, ale autorilor, respectiv, cititorilor, dup\u0103 care, fiecare individ\/personaj trebuie ca, \u201e\u00een func\u021bie de activitatea pe care o desf\u0103\u0219oar\u0103\u201d, s\u0103 ofere \u201ecomportamente vestimentare adecvate\u201d (Grau, 2002: 97), asemenea personajelor Doinei Ru\u0219ti care, \u00een fiecare an, de Pa\u0219te, se \u00eennoiesc vestimentar, c\u0103ci \u201eSp\u0103tarul d\u0103dea \u00een fiecare an, de Pa\u0219te, c\u00e2te un r\u00e2nd de haine pentru fiecare servitor. Pampu primise opinci frumoase, cu noji\u021be de piele vopsit\u0103, care veneau bine pe ciorapii noi de bumbac alb (…). Sp\u0103tarul \u0219i Ma\u0219catu aveau ciorapi. Pantalonii, b\u0103ga\u021bi \u00een ciorapi, erau \u0219i ei albi \u0219i m\u0103t\u0103so\u0219i la pip\u0103ire. Peste ei c\u0103dea c\u0103ma\u0219a cu bordur\u0103 din flori mici, cusute cu a\u021b\u0103 ro\u0219ie, scurt\u0103 p\u00e2n\u0103 sub genunchi \u0219i str\u00e2ns\u0103 bine la mijloc cu un br\u00e2u ro\u0219u (…), \u021besut din l\u00e2n\u0103 sub\u021biric\u0103 \u0219i aspr\u0103 (…); vesta din piele de miel, \u0219i ea alb\u0103 \u0219i \u00eempodobit\u0103 cu dou\u0103 r\u00e2nduri de floricele ro\u0219ii de l\u00e2n\u0103 (…); era fericit datorit\u0103 hainelor (…), nu mai purtase haine p\u00e2n\u0103 atunci. Era un sentiment de emo\u021bie \u0219i de m\u00e2ndrie venit din r\u0103runchii lui Pampu \u0219i totodat\u0103 se sim\u021bea ad\u0103postit de toate relele. Era m\u00e2ndru, puternic \u0219i dorea din tot sufletul s\u0103 se arate lumii.\u201d (Ru\u0219ti, 2006: 31-2).<\/p>\n\n\n\n

Chiar dac\u0103 hainele nu definesc individul\/personajul, ele ajung incontestabil, cum am v\u0103zut, s\u0103-i influen\u021beze comportamentul, atitudinile, reac\u021biile (chiar \u0219i cele verbale) pentru c\u0103 ele reprezint\u0103, \u00eentr-o accep\u021biune general\u0103, un mijloc de expresie personal\u0103 prin modalit\u0103\u021bile alese \u00een etalarea unui anume gust, a preferin\u021bei pentru o anumit\u0103 culoare, croial\u0103, pentru o anumit\u0103 direc\u021bie a modei, dezv\u0103luind, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, modul \u00een care ne privim pe noi \u00een\u0219ine, cum ne raport\u0103m noi la cei din jur, cine suntem (sau vrem s\u0103 fim), \u00eentr-un cuv\u00e2nt, \u201efelul \u00een care navig\u0103m prin universurile noastre\u201d (Mair, 2019: 25), \u00eentr-o lume dominat\u0103 de omniprezen\u021ba imaginilor vizuale \u0219i a unei culturi axate pe \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
Referin\u021be<\/strong><\/h6>\n\n\n\n
  • Chifu, Gabriel, 2014, Punct \u0219i de la cap\u0103t, <\/em>Ia\u0219i: Polirom<\/li>
  • Grau, Francois-Marie, 2002 (1999), Istoria costumului<\/em>, Bucure\u0219ti: Editura Meridiane (trad. Andrei Vretos)<\/li>
  • Leon, Donna, 2018 (2014), Printre r\u00e2nduri, <\/em>Bucure\u015fti: Editura Trei, Fiction Connection (trad.\u00a0 Ionela Chiril\u0103)<\/li>
  • Mair, Carolyn, 2019 (2018), FASHION. Psihologia modei, <\/em>Bucure\u0219ti: Prior (trad. Andreea Dana Corbeanu)<\/li>
  • Morton, Kate, 2019 (2018), Fiica ceasornicarului, <\/em>Bucure\u0219ti; Humanitas Fiction (trad. S\u00eenziana Drago\u0219)<\/li>
  • Oates, Joyce, Carol,\u00a0 2008 (2007), Fiica groparului<\/em>,\u00a0 Bucure\u015fti: Curtea Veche (trad. Mircea Pric\u0103jan)<\/li>
  • Ru\u0219ti, Doina, 2006, Zogru, <\/em>Ia\u0219i: Polirom<\/li>
  • Vaughan, Sarah, 2019 (2018), Anatomia unui scandal, <\/em>Bucure\u0219ti: Editura Litera (trad. Dana-Ligia Ilin)<\/li><\/ul>\n\n\n\n
    \n\n\n\n

    Foto: Pexels.com<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    P\u0103rerea personal\u0103 \u0219i\/sau colectiv\u0103 despre corp este deseori generat\u0103 de, \u0219i devine caracteristic\u0103 pentru o anumit\u0103 ideologie cultural\u0103, pentru rela\u021biile sociale ale indivizilor \u0219i pentru activit\u0103\u021bile pe care le desf\u0103\u0219oar\u0103\u2026<\/p>\n","protected":false},"author":8,"featured_media":1887,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[52,58],"tags":[85,239,86],"coauthors":[],"class_list":["post-1886","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-rubrici","category-save-as","tag-magda-danciu","tag-nr-2-3-2021","tag-save-as"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/pexels-erkam-hayta-6460791-scaled.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1886","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1886"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1886\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1890,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1886\/revisions\/1890"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1887"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1886"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1886"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1886"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=1886"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}