{"id":1690,"date":"2021-04-05T08:31:30","date_gmt":"2021-04-05T05:31:30","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=1690"},"modified":"2021-04-05T08:31:36","modified_gmt":"2021-04-05T05:31:36","slug":"o-descoperire","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=1690","title":{"rendered":"O descoperire"},"content":{"rendered":"\n<p>Ca un detaliu biografic, John Preston, redactor la tabloidul londonez <em>The Evening Standard<\/em> \u0219i la <em>The Sunday Telegraph<\/em>, este nepotul lui Peggy Piggott (cunoscut\u0103 \u00een breasla istoricilor drept Margaret Guido mai ales pentru metodele aplicate pe teren \u0219i pentru descoperirile f\u0103cute \u00een privin\u021ba riturilor funerare preistorice), unul dintre membrii grupului de arheologi care au f\u0103cut s\u0103p\u0103turi la Sutton Hoo; cu toate acestea, Preston nu se bazeaz\u0103 pe m\u0103rturia m\u0103tu\u0219ii sale, ci pe propriile deduc\u021bii \u0219i cercet\u0103ri, de aceea cadrul istoric este fic\u021bionalizat adeseori. Scenariul, semnat de Moira Buffini, adapteaz\u0103 contextul \u00een care se petrece ac\u021biunea, restituind o poveste plin\u0103 de magie, marcat\u0103 de tenacitate, spirit de sacrificiu \u0219i curiozitate \u0219tiin\u021bific\u0103.<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image alignfull size-large is-style-default\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"1024\" height=\"512\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/the-dig-1611945098-1024x512.jpeg\" alt=\"\" class=\"wp-image-1691\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/the-dig-1611945098-1024x512.jpeg 1024w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/the-dig-1611945098-300x150.jpeg 300w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/the-dig-1611945098-768x384.jpeg 768w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/the-dig-1611945098-1536x768.jpeg 1536w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/the-dig-1611945098-480x240.jpeg 480w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/the-dig-1611945098.jpeg 2000w\" sizes=\"auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" \/><figcaption><em>The Dig<\/em> (1h 52\u2019; regia: Simon Stone)<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n<p>Demnitatea profesional\u0103, coroborat\u0103 cu o \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nare care demonstreaz\u0103 coeren\u021b\u0103 spiritual\u0103 \u0219i fermitate sunt calit\u0103\u021bi remarcabil restituite de Ralph Fiennes, care interpreteaz\u0103 rolul unui arheolog amator (Basil Brown), angajat de v\u0103duva bogat\u0103 Edith Pretty (Carrey Mulligan) pentru a se ocupa de s\u0103p\u0103turile de pe proprietatea sa. De la <em>Pacientul englez<\/em> (1996, \u00een regia lui Anthony Mingella) la <em>The Constant Gardener<\/em> (2005, regizat de Fernando Meirelles), Ralph Fiennes face un rol excep\u021bional \u0219i \u00een <em>The Dig\/Situl <\/em>(2021), dezv\u0103luind atitudinea aproape ascetic\u0103 a unui personaj tenace care nu \u0219i-a terminat studiile, dar care are o intui\u021bie exemplar\u0103 \u00een calitate de s\u0103p\u0103tor. \u021aine jurnal, are o putere teribil\u0103 de munc\u0103, g\u0103sind un echilibru \u00eentre balastul existen\u021bei \u0219i satisfac\u021biile muncii de teren: \u201eDe la prima urm\u0103 l\u0103sat\u0103 de om pe pere\u021bii unei pe\u0219teri, suntem parte din ceva continuu, deci nu murim cu adev\u0103rat\u201d \u00eei spune Basil Brown doamnei Pretty. Deprinz\u00e2nd meseria din tat\u0103 \u00een fiu, Brown este un cunosc\u0103tor \u00eenvederat al \u021binutului s\u0103u. Pasionat de s\u0103p\u0103turi (\u201edac\u0103 \u00eemi ar\u0103\u021bi un pumn de \u021b\u0103r\u00e2n\u0103 din Suffolk, \u00ee\u021bi pot spune al cui este p\u0103m\u00e2ntul\u201d), Basil Brown nu interogheaz\u0103 trecutul sau prezentul, ci viitorul, pentru ca genera\u021biile viitoare s\u0103 \u0219tie care e firul ce le une\u0219te cu cei de dinaintea lor.<\/p>\n\n\n\n<p>Actri\u021ba britanic\u0103 Carey Mulligan d\u0103 rolului feminin naturale\u021be \u0219i discre\u021bie ce rezoneaz\u0103 cu destinul unor eroi ce par s\u0103 lupte \u00een van cu timpul ce \u00eei locuie\u0219te. P\u0103m\u00e2ntul pe care Edith \u00eel cump\u0103rase al\u0103turi de so\u021bul s\u0103u ascunde comori neb\u0103nuite. Ecourile evenimentelor din trecutul Angliei sunt contrapunctate de elemente legate de viitorul incert al Europei; ca o particularitate de compozi\u021bie: cadre largi, marcate de idilism, \u00een contrast cu amenin\u021b\u0103rile imediate ale istoriei accentueaz\u0103 evanescen\u021ba vie\u021bii \u00een opozi\u021bie cu fiorul eternit\u0103\u021bii \u2013 iar corabia devine o metafor\u0103 a existen\u021bei purtate pe apele vie\u021bii. La c\u00e2\u021biva kilometri de coasta Suffolk-ului, la Sutton Hoo, a fost g\u0103sit\u0103 nava funerar\u0103 care s-a dovedit a fi una dintre cele mai incitante descoperiri din arheologia britanic\u0103, nu doar prin bog\u0103\u021bie, ci \u0219i prin justificarea unei culturi (avansate) cu mult \u00eenainte de Evul Mediu. \u00cen prezent ad\u0103postit de British Museum, tezaurul de la Sutton Hoo dovede\u0219te raritatea obiectelor descoperite pe proprietatea lui Edith Pretty. Sub una dintre cele trei movile a fost g\u0103sit\u0103 o nav\u0103 de 27 metri lungime, av\u00e2nd \u00een centru o camer\u0103 funerar\u0103 plin\u0103 de bog\u0103\u021bii: al\u0103turi de armura bizantin\u0103, au fost g\u0103site bijuterii, casca de fier dat\u00e2nd din jurul anilor 600, comemor\u00e2nd, cel mai probabil, o figur\u0103 regal\u0103. Edith Pretty a cedat c\u0103tre British Museum bunurile g\u0103site pe terenul s\u0103u \u00een 1939, pentru ca un num\u0103r c\u00e2t mai mare de oameni s\u0103 o vad\u0103. Tezaurul a fost expus public pentru prima oar\u0103 la nou\u0103 ani de la moartea lui Edith. Numele lui Basil Brown nu a fost men\u021bionat ini\u021bial. Abia recent, contribu\u021bia sa a fost recunoscut\u0103, fiind numit al\u0103turi de Edith \u00een expozi\u021bia permanent\u0103 de la British Museum.<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-embed alignfull is-type-video is-provider-youtube wp-block-embed-youtube wp-embed-aspect-16-9 wp-has-aspect-ratio\"><div class=\"wp-block-embed__wrapper\">\n<iframe loading=\"lazy\" title=\"THE DIG starring Carey Mulligan and Ralph Fiennes | Official Trailer | Netflix\" width=\"1170\" height=\"658\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/JZQz0rkNajo?feature=oembed\" frameborder=\"0\" allow=\"accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture\" allowfullscreen><\/iframe>\n<\/div><\/figure>\n\n\n\n<p>Finalul filmului este, \u0219i el, o metafor\u0103: Regina pleac\u0103 \u00een c\u0103l\u0103toria etern\u0103 \u0219i ea se \u00eentristeaz\u0103 c\u00e2nd vede corabia, fiindc\u0103 \u0219tie c\u0103 avea s\u0103-i lase \u00een urm\u0103 pe to\u021bi, dar ea trebuia s\u0103-l urmeze pe Rege.<\/p>\n\n\n\n<p>Muzica, scenografia, costumele, dialogurile demonstreaz\u0103 for\u021ba imaginativ\u0103 a echipei regizorale. Coloana sonor\u0103 este semnat\u0103 de rock-starul \u0219i matematicianul australian Stefan Gregory, care compune muzic\u0103 nu doar pentru teatru \u0219i film, ci \u0219i pentru oper\u0103. Gregory a lucrat cu diver\u0219i regizori, printre care se num\u0103r\u0103 Anne-Louise Sarks, Makenzie Leigh (pentru coloana sonor\u0103 din <em>The Vanishing Princess<\/em> \u2013 2019), Patrick Nolan, Brooke Goldfinch (pentru <em>Red Rover<\/em> \u2013 2015). Costumele sunt marca Alice Babidge, cunoscut\u0103 pentru contribu\u021bia sa la peliculele australiene <em>The True History of the Kelly Gang<\/em> (docu-dram\u0103, 2019, \u00een regia lui Justin Kurzel) \u0219i <em>Holding the Man<\/em> (2015, regizat de Neil Armfield).<\/p>\n\n\n\n<p>C\u00e2ntecul privighetorilor la apus de soare, \u00een apropiere de agitata \u0219i \u00eenfrigurata Mare a Nordului, cadrele largi, natura s\u0103lb\u0103ticit\u0103, \u00een opozi\u021bie cu suavitatea unor chipuri traversate de griji, iminen\u021ba r\u0103zboiului \u0219i decopertarea unor p\u0103r\u021bi dintr-o lume demult apus\u0103 sunt doar c\u00e2teva dintre elementele definitorii ale filmului lui Simon Stone, care merit\u0103 v\u0103zut nu doar pentru c\u0103 istoria mic\u0103 se \u00eemplete\u0219te cu istoria mare, ci \u0219i pentru c\u0103 este o formul\u0103 de a alunga plictiseala. Butada c\u0103 to\u021bi \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc, c\u0103 moartea nu iart\u0103 pe nimeni reconfirm\u0103 micile descoperiri ale clipei cinematografice, nestemate neb\u0103nuite \u00een jocul de-a zeii \u0219i de-a \u00eemp\u0103ra\u021bii pe aripile timpului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Revela\u021bia lunii ianuarie 2021 a fost The Dig\/Situl, \u00een regia lui Simon Stone, dup\u0103 romanul omonim al jurnalistului britanic John Preston.<\/p>\n","protected":false},"author":21,"featured_media":1692,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[51,62],"tags":[142,306,141,307,305,239,304,303,302],"coauthors":[],"class_list":["post-1690","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-arte","category-cinemascop","tag-cinemascop","tag-ecranizare","tag-irina-roxana-georgescu","tag-john-preston","tag-netflix","tag-nr-2-3-2021","tag-simon-stone","tag-situl","tag-the-dig"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/the-dig-236332l.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1690","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/21"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1690"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1690\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1693,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1690\/revisions\/1693"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1692"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1690"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1690"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1690"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=1690"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}