{"id":16230,"date":"2026-09-14T18:37:16","date_gmt":"2026-09-14T15:37:16","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=16230"},"modified":"2026-09-14T18:37:25","modified_gmt":"2026-09-14T15:37:25","slug":"drogangeala-betii-curve-cine-stapaneste-cuvintele-democratiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=16230","title":{"rendered":"\u201eDrog\u0103ngeal\u0103, be\u021bii, curve\u201d. Cine st\u0103p\u00e2ne\u0219te cuvintele democra\u021biei?"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Alegeri, coali\u021bii, mo\u021biuni de cenzur\u0103, campanii electorale, dispute televizate \u2013 via\u021ba democratic\u0103 este alc\u0103tuit\u0103 dintr-o succesiune de confrunt\u0103ri pentru putere. Aceast\u0103 imagine las\u0103 \u00eens\u0103 \u00een umbr\u0103 un aspect mai discret, f\u0103r\u0103 de care toate celelalte sunt greu de \u00een\u021beles: politica democratic\u0103 nu na\u0219te doar programe \u0219i majorit\u0103\u021bi parlamentare, ci produce \u0219i vocabularul prin care o comunitate ajunge s\u0103 se descrie pe sine. Cine este poporul? Ce \u00eenseamn\u0103 patriotismul? Cine reprezint\u0103 reforma? Ce este sistemul? Ce \u00eenseamn\u0103 responsabilitatea?<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 urm\u0103rim discursurile principalelor partide din Rom\u00e2nia, observ\u0103m un fapt, la prima vedere, de tot banal. Toate vorbesc despre reform\u0103. Toate invoc\u0103 responsabilitatea. Toate spun c\u0103 ac\u021bioneaz\u0103 \u00een interesul cet\u0103\u021benilor. Toate revendic\u0103 patriotismul \u0219i toate afirm\u0103 c\u0103 exprim\u0103 voin\u021ba rom\u00e2nilor. Diferen\u021bele apar abia atunci c\u00e2nd \u00eencerc\u0103m s\u0103 \u00een\u021belegem ce \u00eenseamn\u0103 aceste cuvinte \u00een interiorul fiec\u0103rui discurs. Surpriza e c\u0103 sunt acelea\u0219i, dar lumea pe care ele o construiesc este diferit\u0103.<\/p>\n\n\n\n

E lesne de remarcat c\u0103 fiecare dintre aceste cuvinte \u00ee\u0219i schimb\u0103 sensul \u00een func\u021bie de actorul politic care \u00eel roste\u0219te. Discursurile oficiale \u00eencearc\u0103 s\u0103 transforme un concept comun \u00eentr-o resurs\u0103 proprie de legitimare a fiec\u0103rui partid. Cuv\u00e2ntul (popor, reform\u0103, patriotism sau responsabilitate) nu mai desemneaz\u0103 doar o valoare \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 ci \u00eencepe s\u0103 delimiteze \u0219i comunitatea politic\u0103 (ori de simpatizan\u021bi) care are dreptul s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een numele acelei valori. Observ\u0103m acest lucru chiar \u0219i \u00een documentele institu\u021bionale, unde limbajul ar trebui s\u0103 fie cel mai sobru. Programul de guvernare al coali\u021biei din 2025 vorbea despre \u201ereforme structurale fundamentale\u201d, \u201ebun\u0103 guvernare\u201d, \u201erespect pentru cet\u0103\u021beni\u201d, \u201eresponsabilitate asumat\u0103 \u00een fa\u021ba cet\u0103\u021benilor Rom\u00e2niei\u201d \u0219i \u201estabilitatea \u021b\u0103rii\u201d. Aceste expresii nu sunt simple formul\u0103ri administrative, ci construiau, pentru coali\u021bie, \u0219i un anumit tip de imagine a legitimit\u0103\u021bii, guvernarea fiind prezentat\u0103 ca o expresie a responsabilit\u0103\u021bii, iar responsabilitatea ca justificare a reformei \u0219i a stabilit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ultimele luni, marcate de instabilitate \u0219i de decizii politice contradictorii, PSD descrie guvernul pe care ar fi dispus s\u0103-l investeasc\u0103 ca pe unul care ar urma \u201eun program al reformelor \u0219i investi\u021biilor\u201d, insist\u00e2nd c\u0103 \u201edemocra\u021bia \u00eenseamn\u0103 responsabilitate, echitate \u0219i m\u0103suri concrete\u201d, iar \u201estatul este pentru cet\u0103\u021bean, \u0219i nu cet\u0103\u021beanul pentru stat\u201d. Din nou, vocabularul este unul al responsabilit\u0103\u021bii \u0219i al reformei, dar aceste concepte sunt integrate \u00eentr-o viziune \u00een care legitimitatea deriv\u0103 din capacitatea statului de a proteja \u0219i organiza solidaritatea social\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 ne mut\u0103m privirea asupra discursului reformist (PNL \u0219i USR), observ\u0103m aceea\u0219i structur\u0103, chiar dac\u0103 vocabularul imediat difer\u0103. Reforma este asociat\u0103 cu depolitizarea administra\u021biei, cu transparen\u021ba \u0219i cu func\u021bionarea institu\u021biilor, iar legitimitatea nu mai este construit\u0103 \u00een jurul capacit\u0103\u021bii statului de a proteja, ci \u00een jurul abilit\u0103\u021bii sale de a-\u0219i impune limite, de a elimina privilegiile \u0219i de a construi reguli. Cuv\u00e2ntul este acela\u0219i. Re\u021beaua de sensuri care \u00eel \u00eenconjoar\u0103 este cu totul alta.<\/p>\n\n\n\n

Aparent, discursul suveranist opereaz\u0103 printr-o alt\u0103 sfer\u0103 semantic\u0103. Aici, patriotismul, suveranitatea \u0219i demnitatea na\u021bional\u0103 tind s\u0103 acapareze vocabularul, iar legitimitatea este legat\u0103 de \u201eputerea poporului\u201d. Acest vocabular nu este excep\u021bional \u00een sine, fiecare democra\u021bie european\u0103 cunoa\u0219te asemenea registre, iar cuvintele pomenite fac parte \u0219i din discursul celorlalte partide, \u00eens\u0103 ceea ce merit\u0103 observat este mecanismul: \u0219i aici, ca \u0219i \u00een celelalte cazuri, un concept comun este integrat \u00eentr-o gramatic\u0103 ce tinde s\u0103 privilegieze o anumit\u0103 imagine a comunit\u0103\u021bii, imagine pe care suverani\u0219tii pretind c\u0103 doar ei o pot gestiona.<\/p>\n\n\n\n

Se vorbe\u0219te frecvent despre polarizarea societ\u0103\u021bii, despre radicalizarea ei sau despre personalizarea puterii. Toate aceste fenomene exist\u0103, dar ele sunt efectele unei transform\u0103ri mai discrete: \u00eenainte ca adversarii s\u0103 devin\u0103 incompatibili, cuvintele prin care ei descriu lumea \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie locuite \u00een comun. Fiecare partid \u00eencearc\u0103 s\u0103 demonstreze c\u0103 doar el poate revendica sensul legitim al unor cuvinte fundamentale. Competi\u021bia democratic\u0103 \u00eens\u0103\u0219i pare s\u0103 stimuleze aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 de ocupare semantic\u0103<\/strong>, actorii politici \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ocupe teritorii ale limbajului \u00eenainte de a ocupa spa\u021bii institu\u021bionale. Iar c\u00e2nd reu\u0219esc asta, ajung la cea mai discret\u0103, dar cea mai persuasiv\u0103 form\u0103 de putere. Ceilal\u021bi pot vorbi c\u00e2t vor c\u00e2t\u0103 vreme ai convins aleg\u0103torii c\u0103 propriul mod de a vorbi e singurul autentic.<\/p>\n\n\n\n

Dar dac\u0103 toate marile familii politice \u00eencearc\u0103, \u00een grade \u0219i forme diferite, s\u0103 fixeze sensul acestor concepte, ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu acele cuvinte dup\u0103 ani \u00eentregi de competi\u021bie? Nu dispar prin uzur\u0103 ci devin tot mai prezente, sunt rostite mai des ca niciodat\u0103, iar cu c\u00e2t frecven\u021ba utiliz\u0103rii lor cre\u0219te cu at\u00e2t stabilitatea sensului lor scade. Fiecare partid are propriul \u00een\u021beles pentru cuvintele fundamentale ale democra\u021biei. Trebuie precizat c\u0103 exist\u0103 o diferen\u021b\u0103 \u00eentre pluralitatea interpret\u0103rilor \u0219i dezintegrarea limbajului comun. Prima este condi\u021bia oric\u0103rei democra\u021bii. A doua reprezint\u0103 unul dintre riscurile ei permanente. \u00centr-o societate pluralist\u0103 este firesc ca, spre pild\u0103, patriotismul s\u0103 fie \u00een\u021beles diferit de un liberal, de un social-democrat sau de un conservator. Tocmai aceasta \u00eenseamn\u0103 libertatea politic\u0103. Dar pentru ca aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 democratic\u0103 trebuie s\u0103 existe un acord minimal asupra faptului c\u0103 toate aceste interpret\u0103ri apar\u021bin aceluia\u0219i orizont de sens. Cu alte cuvinte, nimeni nu poate pretinde c\u0103 de\u021bine exclusiv defini\u021bia legitim\u0103 a patriotismului. \u00cen clipa \u00een care aceast\u0103 recunoa\u0219tere reciproc\u0103 dispare, competi\u021bia politic\u0103 \u00eencepe s\u0103 \u00ee\u0219i schimbe natura: nu mai vorbim despre ce \u00eenseamn\u0103 o reform\u0103 bun\u0103 ci \u00eencepem s\u0103 discut\u0103m despre cine are dreptul s\u0103 foloseasc\u0103 \u00eensu\u0219i cuv\u00e2ntul patriotism<\/em>. Ori reform\u0103<\/em>. Sau cuv\u00e2ntul responsabilitate<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Aici se afl\u0103, cred, una dintre originile crizei politice pe care o travers\u0103m. C\u00e2nd \u00een\u021belesurile cuvintelor au culoare politic\u0103, cum s\u0103 te a\u0219tep\u021bi ca mai multe partide s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103? Pluralitatea nu presupune uniformitate, dar cere existen\u021ba unui teren comun asupra c\u0103ruia perspectivele se pot \u00eent\u00e2lni \u0219i confrunta. Noi suntem deja \u00een punctul \u00een care poporul<\/em> despre care vorbe\u0219te un actor politic nu mai este poporul<\/em> despre care vorbe\u0219te adversarul s\u0103u, reforma<\/em> nu mai reprezint\u0103 acela\u0219i proiect dar privit din unghiuri diferite iar patriotismul<\/em> nu mai este aceea\u0219i virtute interpretat\u0103 \u00een registre distincte. C\u00e2nd fiecare partid \u0219i-a consolidat propria lume semantic\u0103 dialogul devine imposibil nu pentru c\u0103 participan\u021bii refuz\u0103 s\u0103 se asculte, ci pentru c\u0103 folosesc acelea\u0219i vorbe pentru a desemna realit\u0103\u021bi distincte. Doar vocabularul comun face posibil\u0103 recunoa\u0219terea reciproc\u0103 dintre competitori. \u0218i poate c\u0103 aici reg\u0103sim unul dintre cele mai importante blocaje ale societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. Problema nu este lipsa consensului, fiindc\u0103 democra\u021bia nu tr\u0103ie\u0219te din consens, ci dificultatea de a p\u0103stra un vocabular comun \u00een timp ce interpret\u0103rile sale r\u0103m\u00e2n diferite. C\u00e2nd cuvinte esen\u021biale nu mai sunt concepte disputate, ci propriet\u0103\u021bi revendicate exclusiv, adversarii \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 se mai recunoasc\u0103 drept participan\u021bi la aceea\u0219i conversa\u021bie. Alegerile \u0219i institu\u021biile pot continua s\u0103 func\u021bioneze, dar se pierde limba comun\u0103 \u00een care conflictul democratic este posibil: limba comun\u0103 a libert\u0103\u021bii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Opinia de rezerv\u0103 de Miron Beteg<\/p>\n","protected":false},"author":73,"featured_media":13583,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[2346],"tags":[1085,2347],"coauthors":[1160],"class_list":["post-16230","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-opinia-de-rezerva","tag-miron-beteg","tag-opinia-de-rezerva"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/Miron-Beteg-scaled.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16230","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/73"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16230"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16230\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16233,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16230\/revisions\/16233"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13583"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16230"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16230"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16230"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=16230"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}