{"id":16199,"date":"2026-09-08T11:55:53","date_gmt":"2026-09-08T08:55:53","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=16199"},"modified":"2026-09-08T11:55:58","modified_gmt":"2026-09-08T08:55:58","slug":"andrei-velea-lea-si-melanjul-dintre-arta-si-viata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=16199","title":{"rendered":"Andrei Velea, L\u00e9a \u0219i melanjul dintre art\u0103 \u0219i via\u021b\u0103"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Andrei Velea, L\u00e9a<\/em>, Tracus Arte, Bucure\u0219ti, 2026<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Personal, l-am descoperit pe Andrei Velea odat\u0103 cu romanul a.normal<\/em>, ap\u0103rut la Editura Litera, \u00een colec\u021bia \u201eBiblioteca de proz\u0103 contemporan\u0103\u201d, \u00een anul 2022, \u00eens\u0103 el era deja \u00een acel moment un scriitor bine-cunoscut \u00een Rom\u00e2nia, mai ales \u00een r\u00e2ndurile poe\u021bilor. Av\u00e2nd mai multe volume de versuri \u0219i de proz\u0103 deopotriv\u0103, fiind puternic implicat \u00een activism social, Andrei este genul de lider de genera\u021bie, venit dinspre zona cultural\u0103 spre cea social-politic\u0103, de care societatea rom\u00e2neasc\u0103 are cea mai mare nevoie, mai ales \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 marcat\u0103 de instabilitate \u0219i confuzie. Activismul s\u0103u este vizibil at\u00e2t \u00een poezie, fiind unul dintre poe\u021bii inclu\u0219i \u00een proiectul \u201e#Rezist! Poezia\u201d, de exemplu, dar \u0219i \u00een proz\u0103, romanul Agora<\/em> ilustr\u00e2nd cel mai bine viziunile sale democratice. \u00cens\u0103 \u0219i romanul a.normal<\/em> este puternic ancorat \u00een problematica social-politic\u0103 a ora\u0219ului s\u0103u, Gala\u021bi, chiar dac\u0103 \u2013 \u0219i aici notez un punct \u00een plus pe tabla preferin\u021belor personale \u2013 este plasat \u00eentr-un cadru care cocheteaz\u0103 cu SF-ul.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i nu am f\u0103cut \u00eent\u00e2mpl\u0103tor aceast\u0103 introducere pentru c\u0103, iat\u0103, \u0219i L\u00e9a<\/em>, cel mai  recent roman al s\u0103u, ap\u0103rut la editura Tracus Arte \u00een anul 2026, continu\u0103 tradi\u021bia personal\u0103 a lui Velea de a ataca o problem\u0103 social\u0103 actual\u0103, \u00eentr-un mod original \u0219i bine g\u00e2ndit, reu\u0219ind s\u0103 sensibilizeze publicul \u0219i f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 empatizeze cu personajul narator. Avem de-a face cu o persoan\u0103 care, de\u0219i nu e \u201etrans\u201d \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului, este pasionat\u0103 de travesti \u0219i \u00ee\u0219i duce aceast\u0103 pasiune p\u00e2n\u0103 \u00eentr-acolo \u00eenc\u00e2t ea devine o latur\u0103 marcant\u0103 a personalit\u0103\u021bii sale. \u00cens\u0103 nu singura.<\/p>\n\n\n\n

Da fapt, \u00een complexitatea personajului principal L\u00e9a g\u0103sim \u0219i primul punct forte al romanului. Pentru c\u0103 ea (\u00eei vom spune ea, de\u0219i ea \u00eens\u0103\u0219i se referen\u021biaz\u0103 pe sine c\u00e2nd la feminin, c\u00e2nd la masculin) e pasionat\u0103 \u0219i de literatur\u0103, \u0219i de jocuri video, \u0219i de cultura francez\u0103. Iar \u00een toate aceste domenii, cum e \u0219i normal, are opere preferate: iube\u0219te jocurile de art\u0103, cu poveste, cum este \u201eThe last of us\u201d, ador\u0103 Louise Attaque, mai ales melodia lor emblematic\u0103 \u201eL\u00e9a\u201d, pe care o feti\u0219izeaz\u0103, atribuindu-\u0219i-o sie\u0219i ca nume, face o obsesie pentru romanul Orlando<\/em> de Virginia Woolf, care-i ghideaz\u0103 \u00eentreaga via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201eM-am \u00eendr\u0103gostit de literatur\u0103 datorit\u0103 lui Orlando. Paginile erau pline de o poezie des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103. \u00cemi amintesc nop\u021bi \u00eentregi c\u00e2nd \u00eenchideam lumina, str\u00e2ngeam cartea aproape, apoi l\u0103sam imagina\u021bia s\u0103 deseneze un film \u00eentreg pe tavanul luminat u\u0219or de un felinar stradal. Am regizat zeci de filme cu Orlando \u0219i i-am dat tot at\u00e2tea chipuri.<\/em>\u201d<\/p>\n\n\n\n

Nu \u0219tiu dac\u0103 e corect s\u0103 spun c\u0103 \u00eentreg romanul L\u00e9a<\/em> este un tribut pentru romanul Orlando<\/em>, \u00eens\u0103, prin pasiunea cu care personajul al lui Andrei Velea \u00ee\u0219i ia personajul Virginiei Woolf ca model \u00een via\u021b\u0103, \u00een mod cert el, personajul, est un omagiu. \u00cei admir\u0103 fluiditatea natural\u0103 cu care creatoarea sa l-a \u00eenzestrat \u0219i, ca travestit, \u0219i-ar dori s\u0103-l poat\u0103 imita.<\/p>\n\n\n\n

\u00cens\u0103 trimiterile c\u0103tre acea carte nu se opresc doar la construc\u021bia personajului narator. Introduc\u00e2nd al doilea element de for\u021b\u0103 al c\u0103r\u021bii, Andrei Velea \u00ee\u0219i conduce cititorii \u00een lumea fascinant\u0103 a conceperii structurii narative a unui joc de art\u0103, \u0219i o face valid, aleg\u00e2nd tot romanul Orlando ca obiect de studiu. Folosind ca pretext cursurile pe care L\u00e9a le \u021bine la facultate, Andrei explic\u0103 detaliat mecanismele prin care un personaj de joc prinde via\u021b\u0103, cum prin structura decizional\u0103 la care are acces utilizatorul devine una cu el, particulariz\u00e2ndu-\u0219i-l, \u00een acela\u0219i timp, dup\u0103 preferin\u021bele \u0219i strategia proprie de joc. Mi-au pl\u0103cut dialogurile cu studen\u021bii, problematica la limita dintre literatur\u0103 \u0219i actorie, dup\u0103 cum ne-o arat\u0103 \u0219i componen\u021ba grupei, multitudinea de puncte de vedere.<\/p>\n\n\n\n

\u201eJucam imaginar povestea de dragoste cu rusoaica Sasa, cea care i-a pus inima pe jar. Vedeam Londra cuprins\u0103 de marele \u00eenghe\u021b povestit \u00een roman, cu b\u0103rci \u0219i nave scufundate. Se putea vedea perfect orice detaliu, atmosfera era una ca de sticl\u0103<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u0218i peste aceste elemente vine, de fapt, linia directoare, cea care introduce \u0219i trauma cu care se \u0219i deschide cartea: \u00eend\u00e2rjirea cu care iubirea poate face fa\u021b\u0103 abuzurilor. Dup\u0103 cum anticipam, Andrei Velea nu las\u0103 neexploatate clivajele din societatea rom\u00e2neasc\u0103, discriminarea la care sunt supuse persoanele trans insinu\u00e2ndu-se la \u00eenceput discret, sub forma unor c\u00e2rcoteli \u2013 introduse oarecum naiv, de fapt \u2013 ale unui colectiv de profesori de la un liceu oarecare, nenumit, p\u00e2n\u0103 la lin\u0219ajul mediatic \u0219i chiar la violen\u021ba fizic\u0103. \u00cens\u0103 calitatea real\u0103 a povestitorului se relev\u0103 tocmai prin felul \u00een care aceste nedrept\u0103\u021bi sunt puse \u00een opozi\u021bie cu suportul real \u0219i f\u0103r\u0103 jum\u0103t\u0103\u021bi de m\u0103sur\u0103 al persoanei iubite, iar astfel balan\u021ba reu\u0219e\u0219te s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een echilibru, chiar dac\u0103 talerele sunt at\u00e2t de grele. Pentru c\u0103 ele se compenseaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Am apreciat at\u00e2t descrierea propriilor prejudec\u0103\u021bi, ale temerilor cu care L\u00e9a se apropie de c\u00e2te o persoan\u0103, de team\u0103 c\u0103 sexualitatea sa extravagant\u0103 o va face indezirabil\u0103, c\u00e2t \u0219i baleiajul \u00eentre acceptare \u0219i exasperare pe care, inevitabil, aceste ciud\u0103\u021benii \u00eel provoac\u0103 \u00een oamenii f\u0103r\u0103 astfel de feti\u0219uri. \u0218i am apreciat \u0219i stilul nara\u021biunii, cu constantele trimiteri \u00een trecut, unde povestea mare se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe fundalul unei singure zile prezente, \u00een care traumele sunt aproape dep\u0103\u0219ite. \u0218i am g\u0103sit la fel de potrivit\u0103 \u0219i revolta Adei, cea care-l iube\u0219te cu toate hachi\u021bele lui, legat\u0103 de ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii femeie cu adev\u0103rat:<\/p>\n\n\n\n

\u201eNu sus\u021bin c\u0103 femeie e doar cea care na\u0219te. Eu nu v\u0103d a\u0219a. Dar m\u0103 g\u00e2ndesc la toate schimb\u0103rile care au loc \u00een corpul nostru, la felul \u00een care \u021bi se face grea\u021b\u0103 de la orice miros mai strident. \u00cemi venea s\u0103-i bat pe to\u021bi cei care se d\u0103deau cu deodorant, mi-a povestit o prieten\u0103 care a n\u0103scut de cur\u00e2nd.<\/em>\u201d<\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 a stilului care mi-a atras aten\u021bia a fost folosirea de perechi substantiv articulat cu articol hot\u0103r\u00e2t \u2013 atribut, \u00een momentele cele mai tensionate, care d\u0103 cititului o caden\u021b\u0103 respiratorie \u0219i introduce astfel un nivel de empatie \u00een plus, dar \u0219i trecerile subite, de la timpul narativ prezent la cel trecut, dar \u0219i, a\u0219a cum spuneam \u00een deschidere, de la men\u021bionarea propriei persoane la feminin sau masculin. Ce nu am \u00een\u021beles, \u00eens\u0103, a fost renun\u021barea la liniu\u021ba de dialog, c\u00e2t\u0103 vreme \u00eemp\u0103r\u021birea pe paragrafe specifice a fost p\u0103strat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Deoarece se afl\u0103, ca dimensiune, la grani\u021ba dintre nuvel\u0103 \u0219i roman, dar prin complexitate \u0219i prin abunden\u021ba de referin\u021be culturale st\u0103 bine \u00een categoria romanelor, cartea d\u0103 impresia de dens \u0219i, de\u0219i g\u0103sim multe pasaje meditative, nu exist\u0103 bur\u021bi, iar ac\u021biunea curge uniform. Atr\u0103g\u00e2nd prin stil, subiect, abordare \u0219i franche\u021bea debordant\u0103 a nara\u021biunii confesive, lectura ofer\u0103 mult pentru efortul pe care-l cere de la cititor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronic\u0103 literar\u0103 de Alexandru Lamba<\/p>\n","protected":false},"author":93,"featured_media":16200,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[679,2907,106,2898,543],"coauthors":[1124],"class_list":["post-16199","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-alexandru-lamba","tag-andrei-velea","tag-cronica-literara","tag-nr-6-2026","tag-tracus-arte"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/Lea-Andrei-Velea.png","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16199","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/93"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16199"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16199\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16201,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16199\/revisions\/16201"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/16200"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16199"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16199"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16199"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=16199"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}