{"id":16142,"date":"2026-09-02T20:23:37","date_gmt":"2026-09-02T17:23:37","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=16142"},"modified":"2026-09-02T20:23:42","modified_gmt":"2026-09-02T17:23:42","slug":"o-istorie-a-ereziei-sau-o-erezie-istorica-lumea-morarului-menocchio","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=16142","title":{"rendered":"O istorie a ereziei sau o erezie istoric\u0103? Lumea morarului Menocchio"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Carlo Ginzburg, Br\u00e2nza \u0219i viermii. Universul unui morar din secolul al XVI-lea<\/em>, ART, Bucure\u0219ti, 2025, 264 p.<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Principalul merit al istoriografiei europene este instituirea unei tradi\u021bii onorabile de cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103, caracterizat\u0103 prin rigurozitate \u0219i consecven\u021b\u0103. Secolul XX, din acest punct de vedere, a fost fondatorul unei \u0219tiin\u021be istorice autonome, dup\u0103 o lung\u0103 oscila\u021bie disciplinar\u0103 printre diverse modele epistemice. Cel pu\u021bin, apari\u021bia curentului iluminist \u00een secolul al XVIII-lea, conturarea \u0219colii pozitiviste a lui Auguste Comte \u00een secolul XIX \u0219i fondarea revistei franceze Annales d\u2019histoire \u00e9conomique et sociale <\/em>\u00een 1929 sub patronajul lui Marc Bloch \u0219i Lucien Febvre, au reprezentat trei fenomene de cotitur\u0103 \u00een revolu\u021bionarea istoriei europene ca disciplin\u0103. C\u00e2nd spunem despre revolu\u021bionare, ne referim la o modernizare prin introducerea empirismului \u00een cercetare, utilizarea abord\u0103rilor interdisciplinare, folosirea unui limbaj istoric adecvat, metode noi de studiere \u0219i analiz\u0103 a surselor, toate fiind menite s\u0103 edifice ipoteze noi \u0219i s\u0103 ne distan\u021beze de ideile preconcepute \u0219i anacronism. De altfel, dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, s-a resim\u021bit o necesitate de remodelare \u0219i reg\u00e2ndire a destinului umanit\u0103\u021bii \u0219i a menirii omului \u00een cadrul timpului istoric. Acest fapt a impulsionat dezvoltarea noilor direc\u021bii de cercetare, obsedate de metodele antropologice, dar cu o finalitate previzibil\u0103 \u2013 studierea omului \u00een toat\u0103 complexitatea sa.<\/p>\n\n\n\n

Pe fundalul acestei imagini de ansamblu, \u00eencep\u00e2nd cu anii 1970, asist\u0103m la o fluidizare a studiilor aprofundate, la confluen\u021ba istoriei \u0219i antropologiei, iar partea leului \u00eei revine perioadei medievale, fiind remarcabil\u0103 abunden\u021ba demersurilor scrise pe acest segment cronologic. Cu siguran\u021b\u0103, tonalitatea a fost dat\u0103 de cartea Montaillou. Un sat occitan, 1294-1321 <\/em>(1975) a lui Emmanuel le Roy Ladurie, contribu\u021bie completat\u0103 mai t\u00e2rziu de Natalie Zemon Davis cu Fic\u021biunea \u00een documentele de arhiv\u0103 <\/em>(1987), de pild\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Pe aceast\u0103 c\u0103rare b\u0103t\u0103torit\u0103 au mers \u0219i mul\u021bi al\u021bi istorici, remarc\u00e2ndu-se italianul Carlo Ginzburg cu studiul asupra c\u0103ruia ne aplec\u0103m ast\u0103zi, Br\u00e2nza \u0219i viermii. Universul unui morar din secolul al XVI-lea.<\/em> Ap\u0103rut \u00een 1976, acesta a fost reeditat \u00een 2025, dar p\u00e2n\u0103 \u00een prezent a r\u0103mas ca un exemplu clasic al microistoriei. Scrierea microistoriei este grevat\u0103 de multe piedici care nu neap\u0103rat \u021bin de preg\u0103tirea specialistului, ci mai cur\u00e2nd de lipsa surselor istorice, decalajul dintre cultura oral\u0103 \u0219i scris\u0103, mentalit\u0103\u021bi specifice sau coduri culturale. De altfel, o maladie cronic\u0103 specific\u0103 multor istorici este eludarea contextului \u0219i tr\u0103s\u0103turilor epocii, care, inevitabil, submineaz\u0103 \u0219i calitatea demersului.<\/p>\n\n\n\n

Ultimul enun\u021b nu se refer\u0103 la autor, care pe baza documentelor Inchizi\u021biei, a reconstituit cu acribie via\u021ba unui morar italian din secolul XVI din regiunea Friuli. Menocchio, a\u0219a i se zicea \u00een comunitate, pe numele s\u0103u adev\u0103rat Domenico Scandella, s-a n\u0103scut \u00een 1532 \u00een satul Montereale, la poalele mun\u021bilor. Acesta a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at profesia de morar, dar ocazional era \u0219i \u201edulgher, t\u0103ietor cu ferestr\u0103ul, zidar \u0219i altele de acest fel\u201d (p. 29). Era c\u0103s\u0103torit \u0219i avea 7 copii, iar \u00eenc\u0103 4 muriser\u0103. Chiar dac\u0103 avea o provenien\u021b\u0103 social\u0103 modest\u0103, modul s\u0103u de via\u021b\u0103 nu era la limita subzisten\u021bei, cum singur a declarat. Av\u00e2nd dou\u0103 mori \u00eenchiriate unde lucra cu fiul s\u0103u, Menocchio, din 1581 a suplinit \u0219i func\u021bia de podestat (\u0219eful administra\u021biei locale) al satului \u0219i a\u0219ez\u0103rilor din jur, dar \u0219i cea de trezorier al bisericii parohiale din Montereale. \u0218tia s\u0103 citeasc\u0103 \u0219i s\u0103 scrie, \u00eei pl\u0103cea s\u0103 polemizeze pe teme religioase, fapt ce i-a fost incriminat de Sf\u00e2ntul Oficiu fiindc\u0103 \u201ea rostit vorbe \u00aberetice \u0219i dintre cele mai nelegiuite\u00bb despre Hristos\u201d (p. 30).<\/p>\n\n\n\n

Un lucru deloc obi\u0219nuit, Menocchio avea propriile concep\u021bii religioase \u0219i viziuni asupra lumii, care, oarecum intrau \u00een coliziune cu pozi\u021biile Bisericii. Acesta nu evita s\u0103 le exprime \u00een discu\u021bii de c\u00e2te ori se ivea prilejul, a\u0219a cum a explicat \u0219i inchizitorilor propria cosmogonie: \u201eIo am zis, fiindc\u0103 io a\u0219a g\u00e2ndesc \u0219i cred, c\u0103 totu\u2019 era un haos, adic\u0103 p\u0103m\u00e2nt, aer, ap\u0103, foc toate laolalt\u0103; \u0219i din gr\u0103mada asta s-a f\u0103cut un amestec a\u0219a cum se face br\u00e2nza \u00een lapte, \u0219i-n \u0103la au ap\u0103rut viermi, \u0219i-\u0103ia au fost \u00eengerii, \u0219i preasf\u00e2nta putere a vrut ca \u0103\u0219tia s\u0103 fie Dumnezeu \u0219i \u00eengerii; \u0219i printre \u00eengerii \u0103ia era \u0219i Dumnezeu, creat \u0219i El din amestecu\u2019 \u0103la \u00een acela\u0219i timp, \u0219-a fost f\u0103cut domn \u0219-avea patru c\u0103pitani, Lucifer, Mihail, Gabriel \u0219i Rafael.\u201d (p. 35) A\u0219adar, se observ\u0103 c\u0103 Menocchio \u0219i-a creat o imagine cosmogonic\u0103 stratificat\u0103, fundamentat\u0103 din legendele cre\u0219tine \u0219i cultura popular\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Este necesar s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m cum un simplu morar a ajuns s\u0103 aib\u0103 asemenea pozi\u021bii bine articulate, \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 exprima idei apropiate polemicilor scolastice. Trei ipoteze care ar con\u021bine poten\u021biale explica\u021bii sunt urm\u0103toarele: 1. Menocchio le-a \u00eenv\u0103\u021bat singur 2. Se datoreaz\u0103 lecturilor pe care le-a avut 3. A discutat cu persoane mai \u00eenv\u0103\u021bate care i-au insuflat anumite idei. De fapt, argumentarea autorului ne conduce spre ideea c\u0103 toate trei au un s\u00e2mbure de adev\u0103r. Menocchio avea o aplecare deosebit\u0103 spre lectur\u0103, mai pu\u021bin spre scris, confirm\u00e2nd o dat\u0103 \u00een plus importan\u021ba culturii orale pentru omul medieval. Lecturile sale, men\u021bionate \u00een cele dou\u0103 procese de care a avut parte, pivoteaz\u0103 \u00een jurul Bibliei t\u0103lm\u0103cite \u00een limba poporului<\/em>, Florilegiului Bibliei<\/em>, Istoriei Judec\u0103\u021bii de Apoi<\/em>, Cavalerului Zuanne de Mandavilla<\/em>, Decameronului <\/em>lui Giovanni Boccaccio \u0219i altele, inclusiv o poten\u021bial\u0103 edi\u021bie a Coranului<\/em>,de\u0219i r\u0103m\u00e2ne la nivel de presupunere. Privitor la interlocutorii s\u0103i, autorul prezint\u0103 unele ipoteze cu privire la cine ar fi putut contribui la extinderea orizonturilor sale, \u00eens\u0103 c\u00e2nd anume sunt subiecte deschise pentru discu\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Universul social al comunit\u0103\u021bilor \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti din Europa se caracteriza prin fuzionarea religiei cre\u0219tine \u0219i credin\u021belor p\u0103g\u00e2ne, ultimele men\u021bin\u00e2nd o mitologie arhaic\u0103 legat\u0103 de ritmurile naturii \u0219i ritualurile agrare. Dogmatica cre\u0219tin\u0103 \u00eent\u00e2lnea rezisten\u021b\u0103 din partea credin\u021belor mai vechi, iar asta se transpunea, invariabil, \u00een formarea imaginarului social. Pentru o perspectiv\u0103 complementar\u0103, mor\u0103ritul era o profesie larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een zona Italiei rurale, introduc\u00e2nd \u00een circuitul popular stereotipuri \u0219i prejudec\u0103\u021bi despre morari, cum ar fi viclenia, ho\u021bia sau aviditatea acestora. Morarii erau mai susceptibili de erezie din cauza c\u0103 moara era un spa\u021biu al socializ\u0103rii rurale, unde se aduna lumea \u0219i, respectiv, se discutau tot fel de chestii asupra c\u0103rora morarul adesea \u00ee\u0219i exprima opinia. Izolarea geografic\u0103 a unor mori, situate \u00een afara satelor \u0219i privirilor indiscrete, frecvent deveneau locul adun\u0103rilor clandestine. \u00cen temeiul acestor explica\u021bii, Menocchio era \u00een pozi\u021bia unui morar ordinar, fiind suspect pentru comunitate \u0219i autoritatea ecleziastic\u0103, care-\u0219i alimenta viziunile at\u00e2t din postulatele cre\u0219tine, c\u00e2t \u0219i din cultura popular\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Multe ar mai fi de punctat, dar \u00eel vom l\u0103sa pe cititor s\u0103 descopere singur lumea lui Menocchio. Panorama pe care am schi\u021bat-o foarte sumar, acoper\u0103 o parte infim\u0103 a universului construit de morarul italian. Indiscutabil este faptul c\u0103 acesta nu a fost singurul \u00een genera\u021bia sa care promova opinii nepopulare, \u00een r\u0103sp\u0103r cu ideile Bisericii. Cu regret, m\u0103rturiile despre g\u00e2ndirea omului medieval constituie un lapsus serios pentru reconstruc\u021bia istoric\u0103. Aceste m\u0103rturii continu\u0103 s\u0103 d\u0103inuie \u00een arhive, ferite de ochii publicului, dar \u00een a\u0219teptarea istoricului care-i \u201eva re\u00eenvia\u201d pe purt\u0103torii acestor informa\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Evul Mediu r\u0103m\u00e2ne s\u0103 fie cea mai controversat\u0103 perioad\u0103 din punctul de vedere al studiului istoric. Paradoxul este c\u0103 cu c\u00e2t mai mult o studiem, cu at\u00e2t mai mult con\u0219tientiz\u0103m c\u0103 o \u0219tim pu\u021bin. Nu \u00een zadar \u00een interiorul breslei istoricilor se zice c\u0103 cei mai erudi\u021bi sunt medievi\u0219tii, faptul dator\u00e2ndu-se muncii pe care ace\u0219tia o depun pentru a descifra \u0219i interpreta documentele despre o lume \u0219i o mentalitate total diferite de cele contemporane.<\/p>\n\n\n\n

Pe final vom mai sublinia o dat\u0103 c\u0103 istoricul Carlo Ginzburg iese pe avanscena studiilor originale, reu\u0219indu-i o documentare temeinic\u0103 despre un caz marginal, \u00een care un simplu morar a fost judecat pentru erezie. Dincolo de banalitatea procesului, se reflect\u0103 via\u021ba unui om \u00een\u021belept cu tr\u0103irile, sentimentele \u0219i g\u00e2ndurile sale, revoltat de decaden\u021ba moravurilor \u0219i cupiditatea preo\u021bilor, ni\u0219te chestiuni atemporale \u00een fond. \u00cen aceast\u0103 ecua\u021bie, omul r\u0103m\u00e2ne sursa principal\u0103 de cercetare. Or, dup\u0103 formula lui Marc Bloch din celebra Apologie pour l’histoire ou M\u00e9tier d’historien<\/em>,istoricul este asemenea unui antropofag, acolo unde miroase a carne de om, el \u0219tie c\u0103-l a\u0219teapt\u0103 prada.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cartea de istorie de Alexandru Antocian<\/p>\n","protected":false},"author":460,"featured_media":16143,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[2736,52],"tags":[2738,1724,2901,2737,2898],"coauthors":[2676],"class_list":["post-16142","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cartea-de-istorie","category-rubrici","tag-alexandru-antocian","tag-art","tag-carlo-ginzburg","tag-cartea-de-istorie","tag-nr-6-2026"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/branza-si-viermii.webp","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16142","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/460"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16142"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16142\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16144,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16142\/revisions\/16144"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/16143"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16142"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16142"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16142"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=16142"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}