{"id":16136,"date":"2026-09-02T09:24:15","date_gmt":"2026-09-02T06:24:15","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=16136"},"modified":"2026-09-02T15:15:08","modified_gmt":"2026-09-02T12:15:08","slug":"simfonia-yemenita","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=16136","title":{"rendered":"Simfonia yemenit\u0103"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Ayelet Tsabari, C\u00e2ntece pentru cei cu inima fr\u00e2nt\u0103<\/em>, Humanitas Fiction, 2026, traducere de Anca Dumitru<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Ayelet Tsabari nu \u00ee\u0219i ascunde ambi\u021biile. \u00cen interviurile \u0219i lans\u0103rile de carte care au \u00eenso\u021bit apari\u021bia romanului ei C\u00e2ntece pentru cei cu inima fr\u00e2nt\u0103<\/em>, tradus de Anca Dumitru \u0219i publicat de Editura Humanitas Fiction \u00een colec\u021bia \u201eRaftul Denisei\u201d, ea \u0219i-a declarat inten\u021bia de a face din aceast\u0103 carte o born\u0103 literar\u0103 care s\u0103 marcheze aportul comunit\u0103\u021bii evreie\u0219ti venite din Yemen \u00een peisajul literar israelian. Ar fi, dac\u0103 vre\u021bi, un r\u0103spuns la numeroasele \u0219i mult mai cunoscutele crea\u021bii ale unor prozatori precum Amos Oz, David Grossman sau Meir Shalev (to\u021bi cunoscu\u021bi publicului cititor de la noi prin traduceri la Humanitas sau la alte edituri din Rom\u00e2nia), care dezvolt\u0103 \u00een scrierile lor experien\u021ba israelian\u0103 din perspectiva celor n\u0103scu\u021bi \u00een Israel sau veni\u021bi aici din comunit\u0103\u021bile a\u0219kenaze din Europa. Experien\u021ba ei de via\u021b\u0103 pare a se afla sub semnul nelini\u0219tii \u0219i al c\u0103ut\u0103rilor. N\u0103scut\u0103 \u00een 1973 \u2013 anul r\u0103zboiului de Yom Kippur \u2013 \u00een ora\u0219ul Petah-Tikva din centrul Israelului, a c\u0103l\u0103torit de la v\u00e2rsta de 20 de ani \u00een toat\u0103 lumea, stabilindu-se vreme de dou\u0103 decenii \u00een Canada. Aici a \u00eenceput s\u0103 scrie \u0219i s\u0103 fac\u0103 filme, devenind una dintre promisiunile literare ale literaturii canadiene \u0219i a celei israeliene de limb\u0103 englez\u0103. \u00cen anul 2018 s-a \u00eentors \u00een Israel \u00eempreun\u0103 cu familia ei. C\u00e2ntece pentru cei cu inima fr\u00e2nt\u0103<\/em>, publicat \u00een 2024, a fost romanul ei de debut, dup\u0103 dou\u0103 culegeri de proze scurte. Fiecare dintre c\u0103r\u021bile ei de p\u00e2n\u0103 acum a fost citit\u0103, apreciat\u0103, premiat\u0103. Scriitoarea a ales s\u0103 creeze ea \u00eens\u0103\u0219i versiunea \u00een limba ebraic\u0103 a acestei c\u0103r\u021bi, o rescriere mai degrab\u0103 dec\u00e2t o traducere. Cartea ap\u0103rut\u0103 la noi este prima traducere a romanului \u00een afara celor dou\u0103 limbi ale scriitoarei. Denisa Com\u0103nescu, al\u0103turi de colegele \u0219i colegii ei, merit\u0103 (din nou!) felicit\u0103ri pentru flerul lor editorial \u0219i mul\u021bumiri pentru aceast\u0103 carte de care cititorii din Rom\u00e2nia se pot bucura \u00eenaintea celor din multe alte \u021b\u0103ri ale lumii. Este vorba despre o apari\u021bie editorial\u0103 remarcabil\u0103 \u0219i se poate spune c\u0103 multe dintre scopurile ambi\u021bioase pe care \u0219i le-a propus Ayelet Tsabari au fost atinse.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 lectura primelor c\u00e2teva zeci de pagini ale c\u0103r\u021bii cititorii \u00een\u021beleg c\u0103 vor avea de urm\u0103rit dou\u0103 planuri narative care se vor \u00eent\u00e2lni c\u00e2ndva, spre final. Eroina principal\u0103 se nume\u0219te Zohara \u0219i este o israelian\u0103 care a tr\u0103it mul\u021bi ani \u00een Statele Unite pentru studii de literatur\u0103 comparat\u0103 urmate de un proiect de doctorat care s-a cam \u00eempotmolit. Anul este 1995 \u0219i lunile \u00een care se petrece aceast\u0103 parte a ac\u021biunii delimiteaz\u0103 clar, precum patru p\u0103r\u021bi ale unei simfonii, sec\u021biunile c\u0103r\u021bii: august, septembrie, octombrie, noiembrie. Nu este vorba despre o perioad\u0103 oarecare \u00een istoria Israelului. La 4 noiembrie 1995 a fost asasinat Yitzhak Rabin, prim-ministrul care avusese curajul de a porni pe drumul concilierii cu palestinienii, continuator al procesului de pace antamat la Oslo \u0219i semnatar al tratatului de pace cu Iordania. Acest eveniment joac\u0103 un rol important \u00een carte, ca \u0219i \u00eentreaga atmosfer\u0103 politic\u0103 a perioadei \u0219i pentru cititorul avizat \u2013 israelian sau nu \u2013 derularea temporal\u0103 seam\u0103n\u0103 cu o num\u0103r\u0103toare invers\u0103 spre evenimentul traumatic care a schimbat istoria. Al doilea plan narativ se petrece \u00een anul 1950, la doi ani dup\u0103 proclamarea independen\u021bei Israelului, \u00eentr-o tab\u0103ra de tranzit a imigran\u021bilor din toat\u0103 lumea, populat\u0103 \u00een majoritate de cei veni\u021bi (sau adu\u0219i) din Yemen. Anii fond\u0103rii Statului Israel \u0219i anii procesului de pace de la Oslo sunt dou\u0103 borne semnificative ale istoriei acestei \u021b\u0103ri. La fel ca \u00een c\u0103r\u021bile altor scriitori israelieni importan\u021bi, \u0219i la Ayelet Tsabari istoria personal\u0103 a eroilor \u0219i cea a \u021b\u0103rii \u00een care tr\u0103iesc sunt imposibil de desp\u0103r\u021bit.<\/p>\n\n\n\n

Zohara se \u00eentoarce \u00een Israel, dup\u0103 mul\u021bi ani petrecu\u021bi departe de locul \u00een care \u00ee\u0219i tr\u0103ise copil\u0103ria, adolescen\u021ba \u0219i anii primei tinere\u021bi, pentru a participa la \u00eenmorm\u00e2ntarea mamei sale \u0219i la perioada de \u201eshiva\u201d, cele \u0219apte zile de doliu imediat \u0219i de condolean\u021be pe care le respect\u0103 familiile apropiate ale celor deceda\u021bi. Povestea ei nu se afl\u0103 \u00eens\u0103 sub semnul mor\u021bii, ci sub cel al descoperirii vie\u021bii \u0219i tr\u0103irilor mamei sale. Femeia simpl\u0103 \u0219i harnic\u0103, venit\u0103 foarte t\u00e2n\u0103r\u0103 ca imigrant\u0103 \u00een Israel, care \u00ee\u0219i dedicase toat\u0103 via\u021ba cre\u0219terii copiilor, fusese un om mult mai complicat \u0219i mai interesant, mai pasionat \u0219i mai creator dec\u00e2t o cunoscuse fiica sa. Biografia sa includea secrete care i se vor dezv\u0103lui fiicei treptat \u0219i doar dup\u0103 ce mama nu mai este. C\u00e2t de bine \u00eei cunoa\u0219tem pe cei de l\u00e2ng\u0103 noi, chiar pe cei cu care tr\u0103im \u00eempreun\u0103, de care suntem aparent at\u00e2t de apropia\u021bi? \u00centreb\u0103rile acestea \u0219i le vor pune to\u021bi cititorii c\u0103r\u021bii. C\u00e2ntece pentru cei cu inima fr\u00e2nt\u0103<\/em> este \u0219i o carte despre rela\u021biile de familie, despre cele dintre mam\u0103 \u0219i fiic\u0103, despre lucrurile spuse \u0219i mai ales despre cele nespuse celor l\u00e2ng\u0103 care tr\u0103im.  <\/p>\n\n\n\n

C\u0103l\u0103toria \u00een biografia mamei este \u0219i o c\u0103l\u0103torie de auto-descoperire pentru eroina c\u0103r\u021bii. Anii petrecu\u021bi departe de cas\u0103 o \u00eenstr\u0103inaser\u0103 nu doar geografic ci \u0219i emo\u021bional \u0219i ca mentalitate. Succesiunea genera\u021biilor \u0219i mobilitatea celor mai tineri nu este un fenomen rar nici pentru israelieni \u0219i nici pentru alte na\u021bii \u00een lumea de ast\u0103zi. P\u0103rin\u021bii eroinei veniser\u0103 \u00een Israel ca imigran\u021bi \u00eentr-o genera\u021bie animat\u0103 de sentimente patriotice, cu dorin\u021ba de a tr\u0103i \u00eentr-o \u021bar\u0103 nou\u0103 \u0219i de a construi o societate mai just\u0103. Realit\u0103\u021bile \u00eens\u0103 au strivit multe vise. O genera\u021bie (sau mai multe) mai t\u00e2rziu, descenden\u021bii lor \u00ee\u0219i vor c\u0103uta realizarea pe alte meridiane. Nu este vorba neap\u0103rat despre o presiune economic\u0103, ci despre dorin\u021ba de realizare \u0219i de recunoa\u0219tere. Cele \u00eent\u00e2lnite \u00een alte p\u0103r\u021bi nu sunt totdeauna conforme a\u0219tept\u0103rilor, inegalit\u0103\u021bile sociale sau etnice apar sub forme diferite, iar sentimentele de singur\u0103tate \u0219i de alteritate nu pot fi evitate:<\/p>\n\n\n\n

\u201eAni mai t\u00e2rziu, la New York, devenind mai atent\u0103 la ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii mizrahi, am \u00een\u021beles c\u0103 a\u0219a se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd e\u0219ti f\u0103cut s\u0103 te sim\u021bi <\/em>\u00ab<\/em>cel\u0103lalt<\/em>\u00bb<\/em>, c\u00e2nd te confrun\u021bi at\u00e2t de des cu tot soiul de forme de rasism \u0219i cu microagresiuni, \u00eenc\u00e2t ajungi s\u0103 nu mai \u0219tii dac\u0103 cineva este cu adev\u0103rat prejudiciat, sau dac\u0103 e vorba despre cu totul altceva. Asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd ru\u0219inea de a fi considerat <\/em>\u00ab<\/em>mai pu\u021bin dec\u00e2t\u2026<\/em>\u00bb<\/em> apas\u0103 asupra ta, \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie, nespus\u0103, nenumit\u0103, prezent\u0103 precum for\u021ba gravita\u021bional\u0103, precum aerul pe care-l respiri; c\u00e2nd propria cultur\u0103 nu este reprezentat\u0103, sau, atunci c\u00e2nd este, devine o caricatur\u0103, c\u00e2nd propriul trecutul este \u0219ters, istoria \u2013 istoria respins\u0103, omis\u0103 din manuale sau rescris\u0103 pentru a se potrivi cu nara\u021biunea dezirabil\u0103. R\u0103m\u00e2i f\u0103r\u0103 cuvinte, incapabil s\u0103-\u021bi relatezi propriile experien\u021be.<\/em>\u201d(p. 95)<\/p>\n\n\n\n

Portretul mamei se va contura pe m\u0103sur\u0103 ce avans\u0103m \u00een lectur\u0103. Cele dou\u0103 planuri narative diferite construiesc treptat imaginea femeii discrete care unea familia \u00eentr-un fel \u00een care nu fusese cunoscut\u0103 nici m\u0103car de copiii ei. Fiecare dintre personajele din jurul ei o cunoscuser\u0103 altfel: pentru Zohara \u0219i sora ei, era vorba despre mama devotat\u0103 care \u00ee\u0219i dedicase via\u021ba cre\u0219terii lor, sacrific\u00e2nd fericirea ei personal\u0103 \u0219i \u0219terg\u00e2ndu-\u0219i parc\u0103 propria persoan\u0103. Pentru nepotul Yoni, aflat el \u00eensu\u0219i la v\u00e2rst\u0103 c\u0103ut\u0103rilor \u0219i a r\u0103t\u0103cirilor, ea este Tata, persoana c\u0103reia \u00eei dedic\u0103 eseul de licean \u00een clasa final\u0103 despre cel sau cea care i-a influen\u021bat decisiv via\u021ba. Dar c\u00e2ndva, ea fusese \u0219i t\u00e2n\u0103ra \u0219i frumoasa Saida, m\u0103ritat\u0103, conform tradi\u021biei, \u00eenc\u0103 adolescent\u0103 fiind, cu un b\u0103rbat necunoscut, \u00eenainte de a-l cunoa\u0219te \u0219i de a-\u0219i cunoa\u0219te \u0219i \u00een\u021belege sentimentele. Secretele personale sunt amplificate de secretele istoriei. Ayelet Tsabari dezvolt\u0103 \u00een romanul ei un episod dureros \u0219i \u00eenc\u0103 incomplet elucidat din primii ani ai istoriei t\u00e2n\u0103rului stat evreiesc: dispari\u021bia \u00eentre anii 1948 \u0219i 1954 a unor copii ai imigran\u021bilor din taberele de tranzit \u0219i de absorb\u021bie. Num\u0103rul acestora este de cel pu\u021bin 1035 (este num\u0103rul pl\u00e2ngerilor oficiale \u00eenaintate comisiilor de anchet\u0103), dar \u00een realitate se estimeaz\u0103 c\u0103 s-ar putea s\u0103 fi fost de patru ori mai mul\u021bi. Majoritatea cov\u00e2r\u0219itoare erau copii din familii evreie\u0219ti s\u0103race, venite din \u021b\u0103rile arabe sau din Yemen. P\u00e2n\u0103 ast\u0103zi nu au fost descoperi\u021bi cei r\u0103spunz\u0103tori. Au fost declasificate sute de mii de documente legate de aceste evenimente, dar autorit\u0103\u021bile au negat mult timp r\u0103pirile sistematice, ceea ce a declan\u0219at traume genera\u021bionale de durat\u0103 \u0219i dezbateri continue. Cazuri similare s-au \u00eent\u00e2mplat \u0219i cu copii ai aborigenilor din Australia \u0219i ai indigenilor din Canada. B\u0103nuielile sunt c\u0103 majoritatea copiilor au fost \u00eencredin\u021ba\u021bi spre adoptare unor familii \u00eenst\u0103rite.<\/p>\n\n\n\n

\u201eFratele meu, Rafael, a disp\u0103rut din tab\u0103ra de primire Rosh HaAyin la c\u00e2teva luni dup\u0103 ce familia mea ajunsese \u00een Israel, \u00een 1949. Mi s-a povestit c\u0103 era un copil lini\u0219tit, bl\u00e2nd \u0219i s\u0103n\u0103tos. C\u00e2nd au ajuns \u00een tab\u0103r\u0103, li s-a cerut s\u0103-\u0219i lase bebelusii \u00eentr-o cre\u0219\u0103. Asistentele spuseser\u0103 c\u0103 e mai bine pentru ei. Corturile erau insalubre. La \u00eenceput, mamele yemenite s-au r\u0103zvr\u0103tit, se strecurau acolo pentru a-\u0219i fura propriii copii, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd administra\u021bia taberei a \u00eent\u0103rit paza. Mama se ducea la cre\u0219\u0103 de c\u00e2teva ori pe zi pentru a-l al\u0103pta pe Rafael. Seara \u00eel lua, \u00eel \u00eemb\u0103ia \u0219i se juca cu el \u00eenainte de a-l aduce \u00eenapoi. \u00centr-o diminea\u021b\u0103, c\u00e2nd mama a ajuns la cre\u0219\u0103, Rafael nu era acolo. Asistentele i-au spus c\u0103 fratele meu r\u0103cise \u0219i fusese trimis peste noapte la un spital din Tel Aviv. Tat\u0103l meu era plecat la munc\u0103, \u00een nord. Mama a luat autobuzul s\u0103-l viziteze, dar, c\u00e2nd a ajuns acolo, o recep\u021bioner\u0103 i-a spus c\u0103 Rafael murise.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00cen s\u0103pt\u0103m\u00e2nile care au urmat, prin tab\u0103r\u0103 s-au colportat pove\u0219ti despre al\u021bi copii, alte mor\u021bi, alte dispari\u021bii. Mai t\u00e2rziu, s-a adeverit c\u0103 mul\u021bi bebelu\u0219i disp\u0103ruser\u0103 \u00een acei ani \u00een acela\u0219i mod \u2013<\/em> majoritatea yemeni\u021bi, restul mizrahi, balcanici \u0219i chiar c\u00e2\u021biva a\u0219kenazi. Unii oameni nu le-au crezut pe asistente; Yosef Radai, de pild\u0103, din cortul vecin, orbit de furie, a c\u0103utat prin tot spitalul p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u0219i-a g\u0103sit feti\u021ba. Vie. S-au r\u0103sp\u00e2ndit zvonuri despre evrei americani boga\u021bi, care veneau s\u0103 aleag\u0103 copii pentru adop\u021bie, copii \u00eembr\u0103ca\u021bi special pentru ocazie, \u00een haine care nu erau ale lor, \u0219i expu\u0219i precum vitele. La urma urmelor, imigran\u021bii yemeni\u021bi aveau mul\u021bi copii, prea mul\u021bi copii, \u0219i nici o no\u021biune de igien\u0103. Nu \u0219tiau s\u0103 fie p\u0103rin\u021bi. \u0218i aveau tr\u0103s\u0103turi at\u00e2t de diferite de evreii europeni, at\u00e2t de str\u0103ine, \u00eenc\u00e2t p\u0103rea acceptabil s\u0103 li se ia copiii, s\u0103 fie muta\u021bi \u00een alt\u0103 parte sau pur \u0219i simplu s\u0103 nu se \u021bin\u0103 eviden\u021ba lor. Ani mai t\u00e2rziu, la New York, prietena mea Shoshi mi-a ar\u0103tat c\u00e2teva dintre relat\u0103rile pe care le g\u0103sise c\u00e2nd investigase acest scandal: o asistent\u0103-\u0219ef\u0103, intervievat\u0103 de comisie, a spus: \u00abPoate c\u0103 le-am f\u0103cut un bine\u00bb. Alta se referea la copii ca la ni\u0219te colete. \u00abEu a\u0219 fi fost fericit\u0103 s\u0103 \u0219tiu c\u0103 ai mei au primit o educa\u021bie mai bun\u0103\u00bb, a declarat ea.<\/em>\u201d (pp. 54-55)<\/p>\n\n\n\n

Saida, eroina absent\u0103 a c\u0103r\u021bii, cea al c\u0103rei portret se contureaz\u0103 din amintirile fiicei \u0219i a celorlal\u021bi din jurul ei, avusese un dar special \u2013 cel al c\u00e2ntecului. Zohara \u0219i-o aminte\u0219te din copil\u0103rie c\u00e2nt\u00e2nd, iar dup\u0103 ce ea disp\u0103ruse, devine mo\u0219tenitoarea unei colec\u021bii de casete audio imprimate cu c\u00e2ntecele ei. Ele vor deveni cheia c\u0103ut\u0103rilor \u0219i a descifr\u0103rii personalit\u0103\u021bii, dar acceptarea nu este imediat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201eC\u00e2nta oare despre Rafael, fratele meu pierdut?<\/em><\/p>\n\n\n\n

Mai t\u00e2rziu, pe c\u00e2nd eram la liceu, \u0219i mama c\u00e2nta, \u00eencepusem s\u0103-mi dau ochii peste cap, oripilat\u0103 de trilurile \u0219i modula\u021biile vocii ei. Sun\u0103 str\u0103in, arab \u0219i cu totul ie\u0219it din mod\u0103; nu sem\u0103na deloc cu muzica de la radio, c\u00e2ntat\u0103 de soli\u0219ti a\u0219kenazi, sau cu c\u00e2ntecele na\u021bionaliste cu iz rusesc pe care le \u00eenv\u0103\u021basem la cor, la \u0219coal\u0103 (linii melodice care, de fapt, erau \u00eemprumutate din c\u00e2ntece ruse\u0219ti). Profunzimea emo\u021biei \u0219i patosul din vocea ei m\u0103 st\u00e2njeneau.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u0218i nu era doar c\u00e2ntatul. De tot mai multe lucruri \u00eencepuse s\u0103 mi se fac\u0103 ru\u0219ine c\u00e2t am mers la Schneider, un internat de elit\u0103, pentru copiii \u00eenzestra\u021bi, din Ierusalim, la care am fost trimis\u0103 de la paisprezece ani. Nu am vrut s\u0103 m\u0103 duc. Nu-mi p\u0103sa de burs\u0103, nu m\u0103 \u00eenc\u00e2nta onoarea de a fi fost aleas\u0103, \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi adolescen\u021bi mizrahi \u2013 ai c\u0103ror p\u0103rin\u021bi, precum ai mei, imigraser\u0103 \u00een Israel din \u021b\u0103rile arabe din Orientul Mijlociu \u0219i din nordul Africii \u2013, s\u0103 urmez o \u0219coal\u0103 pe care familia mea nu \u0219i-ar fi permis-o \u00een veci. Sigur, ardeam de ner\u0103bdare s\u0103 scap de acas\u0103, dar a\u0219a cum voiam eu \u0219i nu \u00eenc\u0103. Pentru mine, faptul c\u0103 ea m-a expediat la v\u00e2rsta aceea, la scurt timp dup\u0103 moartea tatei, a fost ca un abandon, ca o tr\u0103dare.<\/em>\u201d(p. 20)<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2ntecele \u0219i poezia joac\u0103 un rol important \u00een intrig\u0103, \u00een via\u021ba personajelor \u0219i \u00een construc\u021bia literar\u0103 complex\u0103 pe care o concepe Ayelet Tsabari. Proza, poezia \u0219i muzica alc\u0103tuiesc un ansamblu, de la motto-urile care preced nara\u021biunea \u0219i p\u00e2n\u0103 la textele c\u00e2ntecelor inserate \u00een text. Putem vorbi despre o structur\u0103 simfonic\u0103, \u00een care c\u00e2ntecele yemenite reprezint\u0103 motive preluate \u0219i amplificate de proz\u0103. \u00cen limba ebraic\u0103 acela\u0219i cuv\u00e2nt \u2013 \u201eshir\u201d \u2013 are semnifica\u021bia dubl\u0103 de c\u00e2ntec \u0219i de poezie.<\/p>\n\n\n\n

Excep\u021bional\u0103 este, \u00een opinia mea, descrierea rolului pe care c\u00e2ntecul \u00eel joac\u0103 \u00een via\u021ba tradi\u021bional\u0103 a comunit\u0103\u021bilor evreie\u0219ti. \u00cent\u00e2mplarea face c\u0103 atunci c\u00e2nd citeam cartea s\u0103 fi v\u0103zut \u0219i filmul \u201eRiso amaro\u201d (Orez amar) al lui Giuseppe De Santis, una dintre capodoperele neorealismului italian, lansat \u00een 1949. Acolo este vorba despre femeile care trudesc pe planta\u021biile de orez din nordul Italiei de dup\u0103 r\u0103zboi. Proprietarii \u0219i administratorii locului le interziseser\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een timpul muncii, \u0219i atunci ele g\u0103siser\u0103 un mod original de a-\u0219i exprima sentimentele \u0219i revolta \u2013 c\u00e2ntecul. La fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i \u00een cazul femeilor din Yemen, relegate la un rol subordonat \u00een familie. Private de dreptul de a vorbi pentru a-\u0219i exprima opiniile sau tr\u0103irile, ele g\u0103sesc \u00een c\u00e2ntece modalitatea de a se face auzite. Crea\u021biile sunt colective \u2013 participantele sunt totodat\u0103 poete, compozitoare \u0219i interprete:<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u2014<\/em> <\/em>Femeile erau analfabete, \u0219tii, a\u0219a c\u0103 melodiile se transmiteau din gur\u0103-n gur\u0103 \u0219i se rescriau mereu, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd erau c\u00e2ntate. Cu excep\u021bia celor ceremoniale, cum ar fi cele de la henna, care r\u0103m\u00e2neau mai fixe. A\u0219adar poeta\u2026<\/em><\/p>\n\n\n\n

–<\/em>\u2014<\/em> Poeta?<\/em><\/p>\n\n\n\n

-\u2014Da, cea care, \u00een mod tradi\u021bional, scria versurile, de obicei pe una dintre melodiile deja cunoscute. Odat\u0103 ce le c\u00e2nta, nu-i mai apar\u021bineau, ca s\u0103 zic a\u0219a, alte femei le puteau prelua \u0219i adapta. Unele poete \u00eenzestrate erau \u00een stare s\u0103 improvizeze c\u00e2te-un vers pe loc! Fascinant, nu? A\u0219a c\u0103 exist\u0103 multe variante. Po\u021bi g\u0103si \u0219i versuri care se repet\u0103 \u00een c\u00e2ntece diferite, ca aici, a zis, gesticul\u00e2nd spre casetofon. Versul \u0103sta \u00eenseamn\u0103: \u00abInima mea e \u00eensetat\u0103, \u0219i chiar dac\u0103 a\u0219 bea toat\u0103 marea, nu m-a\u0219 potoli\u00bb. L-am mai auzit \u0219i \u00een alte c\u00e2ntece.<\/em>\u201d (p. 165)<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2ntece pentru cei cu inima fr\u00e2nt\u0103<\/em> este o carte cu multe straturi \u0219i fa\u021bete, care captiveaz\u0103, surprinde \u0219i fascineaz\u0103 la fiecare pagin\u0103 \u00eentoars\u0103. Conflictele dintre genera\u021bii, \u00eent\u00e2lnirile dintre culturi, presiunea pe care lumea modern\u0103 o exercit\u0103 asupra tradi\u021biei, dar \u0219i cea pe care tradi\u021bia o impune celor care viseaz\u0103 s\u0103 ias\u0103 din tiparele ei, sunt teme suficient de universale pentru a fi \u00een\u021belese \u0219i a genera rezonan\u021b\u0103 cititorilor de oriunde. Cei pasiona\u021bi de istoria Israelului \u00een contextul mai larg al conflictului dintre evrei \u0219i arabi \u00een \u021aara Sf\u00e2nt\u0103 \u00ee\u0219i vor putea \u00eembog\u0103\u021bi perspectiva cu episoade inedite pentru majoritatea dintre noi, care se adaug\u0103 operelor literare ale unor scriitori consacra\u021bi, cunoscu\u021bi deja publicului din Rom\u00e2nia. Chiar \u0219i pentru cititorii israelieni, \u00een special pentru cei mai tineri dintre ei, episoadele descrise \u00een carte pot fi inedite, fie c\u0103 este vorba despre cazurile complexe \u0219i incomplet elucidate ale dispari\u021biei copiilor yemeni\u021bi \u0219i din alte comunit\u0103\u021bi evreie\u0219ti orientale din anii \u201950 ai secolului trecut, fie c\u0103 este descris\u0103 atmosfera anilor \u00een care au fost \u00eencheiate acordurile de la Oslo, a lunilor care au precedat asasinarea prim-ministrului israelian Yitzhak Rabin \u0219i \u00eensu\u0219i evenimentul traumatic care a oprit \u0219i deturnat cursul istoriei.<\/p>\n\n\n\n

Romanul scris de Ayelet Tsabari este \u00eens\u0103 \u00eenainte de toate literatur\u0103 de bun\u0103 calitate. Proza simpl\u0103 \u0219i relatarea direct\u0103 se combin\u0103 cu poezia \u0219i cu emo\u021bia m\u0103rturisirilor unor secrete mult\u0103 vreme sugrumate. Eroii \u00ee\u0219i completeaz\u0103 propriile amintiri \u0219i povestind se descoper\u0103 pe ei \u00een\u0219i\u0219i, ca \u0219i cum s-ar afla pe canapeaua unui psihanalist. Dup\u0103 c\u00e2teva pagini, orice cititor va uita c\u0103 este vorba despre un roman de debut, un debut t\u00e2rziu, dar totu\u0219i un prim roman \u00een bibliografia prozatoarei. Povestea de dragoste imaginat\u0103 de autoare supravie\u021buie\u0219te deceniilor de istorie complicat\u0103 \u0219i r\u0103m\u00e2ne \u00een amintire cu episoade emo\u021bionante \u0219i \u00eenc\u0103rcate de simboluri. Portretul unei femei care se na\u0219te, se maturizeaz\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i tr\u0103ie\u0219te via\u021ba \u00een contextul evenimentelor din jur se contureaz\u0103 treptat prin intermediul amintirilor \u0219i a relat\u0103rilor culese din perspective diferite. La sf\u00e2r\u0219itul lecturii am sim\u021bit c\u0103 mi-am completat cuno\u0219tin\u021bele despre cultura unei comunit\u0103\u021bi care nu-mi era necunoscut\u0103, dar pe care acum pot s\u0103 o \u00een\u021beleg mai bine, \u0219i ca tr\u0103iri, \u0219i \u00een creativitatea ei. A\u0219 recomanda lectura c\u0103r\u021bii \u00eempreun\u0103 cu audierea unor c\u00e2ntece ale unor muzicieni evrei israelieni precum Bracha Zefira, Ofra Haza, Boaz Sharabi sau a grupului Yemen Blues. Cred c\u0103 to\u021bi cititorii c\u0103r\u021bii lui Ayelet Tsabari vor ie\u0219i \u00eembog\u0103\u021bi\u021bi din aceast\u0103 experien\u021b\u0103. Eu voi urm\u0103ri c\u0103r\u021bile ei care vor urma cu aten\u021bie de cititor deja devotat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Note de lectur\u0103 de Dan Roma\u0219canu<\/p>\n","protected":false},"author":35,"featured_media":16137,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[601,52],"tags":[2900,216,602,2898],"coauthors":[1189],"class_list":["post-16136","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-note-de-lectura","category-rubrici","tag-ayelet-tsabari","tag-dan-romascanu","tag-note-de-lectura","tag-nr-6-2026"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/Cantece.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16136","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/35"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16136"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16136\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16141,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16136\/revisions\/16141"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/16137"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16136"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16136"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16136"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=16136"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}