{"id":16007,"date":"2026-08-21T16:31:29","date_gmt":"2026-08-21T13:31:29","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=16007"},"modified":"2026-08-21T16:40:50","modified_gmt":"2026-08-21T13:40:50","slug":"in-corpul-casei-locuiri-suprapuse-de-la-brancusi-la-ghenie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=16007","title":{"rendered":"\u00cen corpul casei. Locuiri suprapuse de la Br\u00e2ncu\u0219i la Ghenie"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Expozi\u021bia \u201e\u00cen corpul casei. Locuiri suprapu\u00adse de la Br\u00e2ncu\u0219i la Ghenie\u201d[1]<\/a>, prezentat\u0103 la Casa Darvas\u2013La Roche din Oradea, pune fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 patrimoniul arhitectural \u0219i arta rom\u00e2neasc\u0103 modern\u0103 \u0219i contemporan\u0103. Reunind lucr\u0103ri sem\u00adnate de aproximativ treizeci de arti\u0219ti din colec\u00ad\u021bia Marianei Florescu \u2013 de la figuri emblematice ale modernismului rom\u00e2nesc la nume reprezenta\u00adtive ale scenei actuale \u2013, expozi\u021bia transform\u0103 interioarele istorice ale casei \u00eentr-un traseu \u00een care pictura, desenul, sculptura \u0219i interven\u021bia artistic\u0103 intr\u0103 \u00eentr-un dialog continuu.<\/p>\n\n\n\n

Una dintre cele mai reprezentative cl\u0103diri Art Nouveau din Oradea, Casa Darvas\u2013La Roche nu este aici un simplu fundal expozi\u021bional, ci o prezen\u021b\u0103 activ\u0103 \u00een construc\u021bia discursului curatorial. \u00cenc\u0103perile sale, fie\u00adcare cu o identitate arhitectural\u0103 distinct\u0103, rafinamentul detaliilor deco\u00adrative \u0219i atmosfera p\u0103strat\u0103 a unei re\u0219edin\u021be de \u00eenceput de secol XX devin cadrul unor \u00eent\u00e2lniri \u00eentre istorii, sensibilit\u0103\u021bi \u0219i perspective artistice dife\u00adrite. Lucr\u0103rile sunt a\u0219ezate \u00een rela\u021bie cu particularit\u0103\u021bile fiec\u0103rui interior, iar din aceast\u0103 apropiere se nasc coresponden\u021be subtile \u00eentre universul domestic al casei \u0219i imaginarul arti\u0219tilor.<\/p>\n\n\n\n

Expozi\u021bia construie\u0219te astfel o rela\u021bie complex\u0103 \u00eentre memorie, arhitectur\u0103 \u0219i crea\u021bie. Operele nu se ofer\u0103 privirii ca obiecte autonome, desprinse de context, ci ca prezen\u021be capabile s\u0103 activeze spa\u021biul \u0219i s\u0103-i adauge noi straturi de semnifica\u021bie. Casa \u0219i lucr\u0103rile se lumineaz\u0103 reci\u00adproc, invit\u00e2nd vizitatorul s\u0103 descopere o succesiune de \u201elocuiri suprapuse\u201d, \u00een care trecutul arhitectural \u0219i discursurile artei moderne \u0219i contempora\u00adne coexist\u0103 f\u0103r\u0103 a-\u0219i pierde identitatea.<\/p>\n\n\n\n

Dincolo de rela\u021bia dintre opere \u0219i spa\u021biul care le g\u0103zduie\u0219te, expozi\u00ad\u021bia aduce \u00eempreun\u0103 arti\u0219ti apar\u021bin\u00e2nd unor genera\u021bii \u0219i contexte profund diferite. Constantin Br\u00e2ncu\u0219i, Mili\u021ba Petra\u0219cu, Ion \u021auculescu sau Horia Bernea se \u00eent\u00e2lnesc aici cu Adrian Ghenie, Mircea Cantor, Roman Tolici ori Hortensia Mi Kafchin, \u00eentr-o succesiune de perspective care traversea\u00adz\u0103 aproape \u00eentreg secolul XX \u0219i ajunge p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. F\u0103r\u0103 s\u0103 urmeze o cronologie rigid\u0103, selec\u021bia face vizibile continuit\u0103\u021bi, contraste \u0219i afinit\u0103\u021bi care trec dincolo de diferen\u021bele de epoc\u0103 \u0219i de limbaj artistic.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 diversitate \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te coeren\u021ba \u0219i \u00een caracterul colec\u021biei din care provin lucr\u0103rile. Constituit\u0103 \u00een timp printr-un proces de selec\u021bie personal\u0103, colec\u021bia Marianei Florescu reune\u0219te opere relevante pentru parcursul unor arti\u0219ti importan\u021bi ai artei rom\u00e2ne\u0219ti moderne \u0219i contem\u00adporane. La Casa Darvas\u2013La Roche, ele nu func\u021bioneaz\u0103 ca piese izolate, ci alc\u0103tuiesc un ansamblu \u00een care rela\u021biile dintre lucr\u0103ri devin aproape la fel de importante precum individualitatea fiec\u0103reia.<\/p>\n\n\n\n

\u00cent\u00e2lnirea lor cu interiorul unei re\u0219edin\u021be Art Nouveau produce, \u00een acela\u0219i timp, situa\u021bii vizuale nea\u0219teptate. Introduse \u00eentr-un decor \u00eenc\u0103rcat de istorie \u0219i de rafinament ornamental, lucr\u0103rile contemporane nu concu\u00adreaz\u0103 cu arhitectura casei, ci \u00eei modific\u0103 subtil lectura. Privirea oscileaz\u0103 \u00eentre oper\u0103 \u0219i \u00eenc\u0103pere, \u00eentre imagine \u0219i decor, iar aceast\u0103 mi\u0219care deschi\u00adde noi posibilit\u0103\u021bi de interpretare pentru ambele.<\/p>\n\n\n\n

Selec\u021bia curatorilor Romina Popa-Tuns \u0219i Deod\u00e1th Zuh nu urm\u0103re\u0219te doar reunirea unor piese reprezentative din colec\u021bia Marianei Florescu, ci mai ales eviden\u021bierea rela\u021biilor care se pot stabili \u00eentre ele. Distribuite \u00een \u00eenc\u0103perile casei, lucr\u0103rile comunic\u0103 prin proximit\u0103\u021bi tema\u00adtice, formale sau simbolice, iar unele dintre cele mai fertile asocieri se nasc tocmai din \u00eent\u00e2lnirea operei cu func\u021bia \u0219i memoria spa\u021biului care o g\u0103zduie\u0219te.<\/p>\n\n\n\n

Un asemenea dialog se contureaz\u0103 \u00een buc\u0103t\u0103ria casei, unde \u201eHran\u0103\u201d de Horia Bernea este a\u0219ezat\u0103 \u00een apropierea lucr\u0103rii \u201ePie Fight\u201d de Adrian Ghenie. Cele dou\u0103 picturi pornesc de la o referin\u021b\u0103 comun\u0103 \u2014 hrana \u0219i universul domestic \u2014, dar o conduc \u00een direc\u021bii aproape opuse.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen \u201eHran\u0103\u201d, Bernea construie\u0219te o compozi\u021bie dens\u0103, dominat\u0103 de obiecte, vase \u0219i alimente reunite \u00eentr-un ansamblu de o dezordine atent orchestrat\u0103. Privirea artistului se opre\u0219te asupra materialit\u0103\u021bii lucrurilor obi\u0219nuite, iar obiectele asociate preg\u0103tirii \u0219i consumului hranei dob\u00e2n\u00addesc autonomie pictural\u0103. Paleta cromatic\u0103 \u0219i energia tu\u0219ei imprim\u0103 \u00eentregii compozi\u021bii o senza\u021bie de abunden\u021b\u0103 \u0219i vitalitate.<\/p>\n\n\n\n

\u201ePie Fight\u201d introduce, \u00een schimb, o scen\u0103 tensionat\u0103 \u0219i ambigu\u0103, populat\u0103 de personaje ale c\u0103ror expresii oscileaz\u0103 \u00eentre agresivitate, neli\u00adni\u0219te \u0219i surprindere. De\u0219i titlul trimite la registrul comic al unei \u201eb\u0103t\u0103i cu pl\u0103cinte\u201d, atmosfera este departe de a fi ludic\u0103. \u00centunecimea compozi\u021biei, personajele care evoc\u0103 contexte istorice, ceremoniale \u0219i religioase, pre\u00adcum \u0219i gestul ce ascunde par\u021bial chipul figurii centrale transform\u0103 imagi\u00adnea \u00eentr-o scen\u0103 tulbur\u0103toare, rezistent\u0103 unei interpret\u0103ri univoce. Dac\u0103 la Bernea hrana devine obiect al contempla\u021biei, la Ghenie ea p\u0103trunde \u00eentr-un scenariu \u00eenc\u0103rcat de tensiune.<\/p>\n\n\n\n

Prezen\u021ba celor dou\u0103 lucr\u0103ri \u00een buc\u0103t\u0103ria Casei Darvas\u2013La Roche amplific\u0103 at\u00e2t coresponden\u021bele, c\u00e2t \u0219i contrastele dintre ele. Locul desti\u00adnat c\u00e2ndva preg\u0103tirii \u0219i consumului hranei devine cadrul unei reflec\u021bii asupra modurilor radical diferite \u00een care aceea\u0219i tem\u0103 poate fi transpus\u0103 artistic: de la aten\u021bia acordat\u0103 obiectului cotidian la construc\u021bia unei imagini dramatice \u0219i ambigue.<\/p>\n\n\n\n

Prezen\u021ba lui Constantin Br\u00e2ncu\u0219i \u00een expozi\u021bie surprinde prin \u00eens\u0103\u0219i natura lucr\u0103rii expuse. \u00cen \u201eColoana infinitului\u201d, realizat\u0103 \u00een tu\u0219 pe h\u00e2rtie fotografic\u0103, artistul intervine prin desen asupra unei fotografii realizate \u00een Egipt de Aziz Eloui Bey \u0219i Lee Miller, transform\u00e2nd documentul de c\u0103l\u0103torie \u00een suport al expresiei personale. Interven\u021bia nu anuleaz\u0103 imagi\u00adnea ini\u021bial\u0103, ci i se suprapune \u0219i o reconfigureaz\u0103 printr-un vocabular for\u00admal recognoscibil. Lucrarea ajunge astfel s\u0103 vorbeasc\u0103 despre circula\u021bia imaginilor, despre \u00eent\u00e2lnirea dintre spa\u021bii culturale diferite \u0219i despre capacitatea artistului de a modifica sensul unui document preexistent.<\/p>\n\n\n\n

De la transformarea unui suport deja existent porne\u0219te \u0219i Mircea Cantor \u00een \u201eRom\u00e2nia, \u021bara albinelor\u201d. Artistul intervine cu cerneal\u0103 pe o hart\u0103 a rutelor interne operate de TAROM, acoperind reprezentarea geografic\u0103 a \u021b\u0103rii cu o multitudine de albine desenate manual. Gestul, aparent simplu, schimb\u0103 radical statutul imaginii: harta \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie exclusiv un instrument de orientare \u0219i devine suprafa\u021ba unei interven\u00ad\u021bii artistice. Peste re\u021beaua func\u021bional\u0103 a rutelor aeriene se a\u0219az\u0103 astfel o nou\u0103 dimensiune, simbolic\u0103, ce modific\u0103 percep\u021bia teritoriului reprezentat.<\/p>\n\n\n\n

\u0218erban Savu este prezent cu dou\u0103 lucr\u0103ri care aduc \u00een expozi\u021bie imagini recognoscibile ale spa\u021biului urban contemporan. \u00cen \u201eThe Cage\u201d, un teren de fotbal luminat artificial, prins \u00eentre blocuri \u0219i elemente fami\u00adliare ale cartierelor urbane, devine scena unei secven\u021be cotidiene la c\u0103de\u00adrea nop\u021bii. Amplasat\u0103 \u00een salonul principal al Casei Darvas\u2013La Roche, pic\u00adtura introduce \u00een elegan\u021ba unui interior de \u00eenceput de secol XX imaginea unui mediu urban actual, construind un contrast discret \u00eentre dou\u0103 con\u00adtexte \u0219i dou\u0103 experien\u021be ale locuirii.<\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 ipostaz\u0103 a realit\u0103\u021bii urbane apare \u00een \u201eTermopane\u201d, unde c\u00e2\u021bi\u00adva muncitori monteaz\u0103 ferestre pe balconul unui bloc. Scena, \u00een aparen\u021b\u0103 banal\u0103, vorbe\u0219te despre transformarea continu\u0103 a spa\u021biului domestic \u0219i a peisajului urban. Termopanul dep\u0103\u0219e\u0219te aici statutul unui simplu ele\u00adment func\u021bional \u0219i devine semnul schimb\u0103rilor prin care trec locuin\u021bele \u0219i comunit\u0103\u021bile care le ocup\u0103. A\u0219ezat\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 de trecere spre terasa casei, lucrarea stabile\u0219te o coresponden\u021b\u0103 discret\u0103 cu arhitectura din jur: ferestrele \u0219i balconul reprezentate \u00een pictur\u0103 reiau tema raportului dintre interior \u0219i exterior \u0219i o \u00eentorc, aproape imperceptibil, asupra spa\u021biului real traversat de vizitator.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen \u201eBucharest\u201d \u0219i \u201eNew York\u201d, dou\u0103 dintre cele trei lucr\u0103ri ale lui Roman Tolici incluse \u00een expozi\u021bie, reprezentarea celor dou\u0103 ora\u0219e se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de repertoriul conven\u021bional al reperelor arhitecturale. Artistul prefer\u0103 personaje surprinse \u00een gesturi obi\u0219nuite: o femeie care cite\u0219te o foaie \u0219i un t\u00e2n\u0103r care transport\u0103 mai multe cutii pe un skate\u00adboard. Fundalurile \u00eentunecate, traversate de puncte albe ce sugereaz\u0103 ninsoarea, imprim\u0103 scenelor o atmosfer\u0103 calm\u0103 \u0219i u\u0219or melancolic\u0103. A\u0219ezate sub clopote de sticl\u0103 asem\u0103n\u0103toare globurilor cu z\u0103pad\u0103, perso\u00adnajele par suspendate \u00een timp, ca \u0219i cum fragmente din via\u021ba celor dou\u0103 ora\u0219e ar fi fost izolate \u0219i conservate. Diferen\u021bele dintre Bucure\u0219ti \u0219i New York se estompeaz\u0103, iar aten\u021bia se deplaseaz\u0103 de la identitatea ora\u0219ului spre experien\u021ba cotidian\u0103 a celor care \u00eel locuiesc.<\/p>\n\n\n\n

Cea de-a treia lucrare a lui Roman Tolici, \u201eO poart\u0103\u201d, prezint\u0103 un grup de copii surprin\u0219i l\u00e2ng\u0103 o poart\u0103. Repetarea aceleia\u0219i scene de trei ori, cu modific\u0103ri subtile ale direc\u021biei privirilor, creeaz\u0103 impresia unei secven\u021be cinematografice. Copiii par s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 ceva r\u0103mas \u00een afara cadrului, iar privitorul ajunge s\u0103 caute, odat\u0103 cu ei, cauza unei curiozit\u0103\u021bi pe care imagi\u00adnea refuz\u0103 s\u0103 o dezv\u0103luie. O situa\u021bie cotidian\u0103 se transform\u0103 astfel \u00eentr-o mic\u0103 nara\u021biune deschis\u0103. Poarta nu mai este doar un element de decor, ci reperul unui spa\u021biu familiar, asociat \u00eent\u00e2lnirii \u0219i observ\u0103rii lumii din jur.<\/p>\n\n\n\n

Un alt grup de lucr\u0103ri exploreaz\u0103 rela\u021bia dintre imagine, memorie \u0219i materialitatea locului. \u00cen \u201eTurnul Viei\u201d, Ion Grigorescu construie\u0219te o compozi\u021bie cu accente narative \u0219i simbolice pe un suport din lemn recu\u00adperat de la biserica Topolni\u021ba, integr\u00e2nd \u00een \u00eens\u0103\u0219i materia operei o parte din istoria acelui loc. La Nicolae Com\u0103nescu, leg\u0103tura devine \u0219i mai direct\u0103: at\u00e2t \u00een \u201eMoara lui Assan\u201d, c\u00e2t \u0219i \u00een \u201eBerceni\u201d, artistul \u00eencorporea\u00adz\u0103 \u00een suprafa\u021ba lucr\u0103rii pulberi \u0219i fragmente provenite din spa\u021biile repre\u00adzentate. Peisajul nu mai este, \u00een acest caz, doar imagine, ci \u0219i prezen\u021b\u0103 fizic\u0103. \u00cen registre diferite, cele trei lucr\u0103ri propun astfel reflec\u021bii asupra modului \u00een care memoria unui loc poate fi p\u0103strat\u0103 \u0219i transmis\u0103 prin art\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen \u201eBabe-n poart\u0103\u201d, Dumitru Gorzo reprezint\u0103 dou\u0103 femei \u00eentr-un moment de repaus \u0219i conversa\u021bie. Cromatica intens\u0103 imprim\u0103 scenei energie \u0219i for\u021b\u0103 vizual\u0103, \u00eendep\u0103rt\u00e2nd-o deliberat de registrul naturalist. Poarta fixeaz\u0103 personajele \u00eentr-un cadru rural familiar \u0219i ofer\u0103 scenei un reper spa\u021bial recognoscibil. Expus\u0103 \u00eentr-o camer\u0103 amenajat\u0103 ca interior domestic, lucrarea intr\u0103 \u00eentr-un dialog discret cu atmosfera \u00eenc\u0103perii \u0219i, mai larg, cu tema locuirii care traverseaz\u0103 expozi\u021bia.<\/p>\n\n\n\n

Lucr\u0103rile discutate sunt doar c\u00e2teva dintre perspectivele reunite \u00een expozi\u021bie. Al\u0103turi de ele, prezen\u021ba altor arti\u0219ti importan\u021bi ai artei rom\u00e2ne\u0219ti moderne \u0219i contemporane d\u0103 consisten\u021b\u0103 unui parcurs \u00een care se \u00eent\u00e2lnesc genera\u021bii, sensibilit\u0103\u021bi \u0219i limbaje artistice diferite. Expozi\u021bia nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 ofere o imagine unitar\u0103 a locuirii. Dimpotriv\u0103, las\u0103 s\u0103 coexiste perspective care pornesc din interiorul domestic \u0219i se extind c\u0103tre memoria locurilor, transform\u0103rile peisajului urban \u0219i experien\u021bele cotidiene ale celor care traverseaz\u0103 \u0219i locuiesc aceste spa\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Privite \u00eempreun\u0103, operele alc\u0103tuiesc o re\u021bea de rela\u021bii \u0219i semnifica\u00ad\u021bii care dep\u0103\u0219e\u0219te individualitatea fiec\u0103rei piese. Casa \u00eens\u0103\u0219i devine un teritoriu al \u00eent\u00e2lnirilor: \u00eentre trecut \u0219i prezent, \u00eentre arhitectur\u0103 \u0219i imagi\u00adne, \u00eentre experien\u021ba personal\u0103 \u0219i memoria colectiv\u0103. \u00cen aceast\u0103 suprapu\u00adnere st\u0103, poate, una dintre mizele cele mai fertile ale expozi\u021biei. \u201e\u00cen cor\u00adpul casei. Locuiri suprapuse de la Br\u00e2ncu\u0219i la Ghenie\u201d nu propune doar o incursiune \u00eentr-o colec\u021bie remarcabil\u0103, ci \u0219i o reflec\u021bie asupra felului \u00een care locurile pe care le locuim ne modeleaz\u0103 experien\u021ba \u0219i asupra felului \u00een care, la r\u00e2ndul nostru, le transform\u0103m \u00een parte a propriei istorii.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n
\n\n\n\n

[1]<\/a> Curatori: <\/strong>Romina Popa-Tuns, Deod\u00e1th Zuh<\/p>\n\n\n\n

Arti\u0219ti inclu\u0219i \u00een expozi\u021bie: <\/strong>Constantin Br\u00e2ncu\u0219i, Margareta Sterian, Mili\u021ba Petra\u0219cu, Ion Irimescu, Ion \u021auculescu, Horia Bernea, Horia Damian, Paul Neagu, Ion Grigorescu, Marian Zidaru, Mircea Roman, Mihai S\u00e2rbulescu, Dan Hatmanu, Georgeta N\u0103p\u0103ru\u0219, Marcel Rusu, Adrian Ghenie, Mircea Cantor, \u0218erban Savu, Roman Tolici, Marius Bercea, Dumitru Gorzo, Nicolae Com\u0103nescu, Hortensia Mi Kafchin, Felix Aftene, Ecaterina Vrana, Gabriela Drinceanu, Codru\u021ba Cernea, David Farca\u0219, Viorel Co\u021boiu, Nicolae Romani\u021ban. Selec\u021bie din colec\u021bia Marianei Florescu<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Expozi\u021bia \u201e\u00cen corpul casei. Locuiri suprapu\u00adse de la Br\u00e2ncu\u0219i la Ghenie\u201d[1], prezentat\u0103 la Casa Darvas\u2013La Roche din Oradea, pune fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 patrimoniul arhitectural \u0219i arta rom\u00e2neasc\u0103 modern\u0103 \u0219i contemporan\u0103. Reunind lucr\u0103ri sem\u00adnate de aproximativ treizeci de arti\u0219ti din colec\u00ad\u021bia Marianei Florescu \u2013 de la figuri emblematice ale modernismului rom\u00e2nesc la nume reprezenta\u00adtive ale scenei actuale \u2013, expozi\u021bia transform\u0103 interioarele istorice ale casei \u00eentr-un traseu \u00een care pictura, desenul, sculptura \u0219i interven\u021bia artistic\u0103 intr\u0103 \u00eentr-un dialog continuu. Una dintre cele mai reprezentative cl\u0103diri Art Nouveau din Oradea, Casa Darvas\u2013La Roche nu este aici un simplu fundal expozi\u021bional, ci o prezen\u021b\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":486,"featured_media":16009,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[51,61],"tags":[2880,2878,2171,2881,2866,147,2816],"coauthors":[2815],"class_list":["post-16007","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-arte","category-plastica","tag-adrian-ghenie","tag-brancusi","tag-casa-darvas-la-roche","tag-horia-bernea","tag-nr-5-2026","tag-plastica","tag-vanessa-oros"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/OH-DARVAS-FB_Event.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16007","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/486"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16007"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16007\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16015,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16007\/revisions\/16015"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/16009"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16007"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16007"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16007"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=16007"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}