{"id":16003,"date":"2026-08-21T10:54:31","date_gmt":"2026-08-21T07:54:31","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=16003"},"modified":"2026-08-21T10:54:37","modified_gmt":"2026-08-21T07:54:37","slug":"ii-spuneau-orfanul-de-anca-ianchis","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=16003","title":{"rendered":"\u00cei spuneau Orfanul, de Anca Ianchi\u0219"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"625\" height=\"929\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/ii-spuneau-orfanul.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-16004\" style=\"width:500px\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/ii-spuneau-orfanul.png 625w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/ii-spuneau-orfanul-202x300.png 202w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/ii-spuneau-orfanul-480x713.png 480w\" sizes=\"auto, (max-width: 625px) 100vw, 625px\" \/><figcaption class=\"wp-element-caption\">Anca Ianchi\u0219, <em>\u00cei spuneau Orfanul<\/em>, Editura pentru Art\u0103 \u0219i Literatur\u0103, 2025<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p>Dup\u0103 debutul puternic reprezentat de romanul fantastic <em>Veghetorii<\/em> (Editura Creator) din anul 2023, roman pentru care a primit <em>ex aequo<\/em> premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, Filiala Bra\u0219ov, Anca Ianchi\u0219 revine \u0219i confirm\u0103 \u00een anul 2025 cu un nou roman, de data aceasta la Editura pentru Art\u0103 \u0219i Literatur\u0103, \u00een colec\u021bia Violet. De\u0219i <em>\u00cei spuneau Orfanul<\/em> nu mai evolueaz\u0103 pe coordonate fantastice, el este prin tem\u0103, cadru de desf\u0103\u0219urare \u0219i stil foarte apropiat de predecesorul s\u0103u, definind astfel o scriitoare mai degrab\u0103 \u00eenclinat\u0103 spre escapism \u0219i contemplarea naturii umane prin parabole dec\u00e2t spre concretul proxim cotidian.<\/p>\n\n\n\n<p>Avem, a\u0219adar, \u00een fa\u021b\u0103 o poveste atemporal\u0103 \u0219i ne\u00eencadrat\u0103 \u00een vreun spa\u021biu anume, descriind o societate aflat\u0103 \u00eentr-un stadiu medieval de dezvoltare, \u00een care Gabriel, un copil orfan, se str\u0103duie\u0219te s\u0103-l g\u0103seasc\u0103 pe Dumnezeu, \u00een acela\u0219i timp \u00een care \u00eencearc\u0103 \u0219i s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 pe sine. Supravie\u021buind printr-un miracol \u0219i cresc\u00e2nd la m\u0103n\u0103stire, via\u021ba sa este predestinat\u0103 contempl\u0103rii miracolului divin prin rug\u0103ciune, \u0219i tocmai din neputin\u021ba atingerii extazului religios, sau a ceea ce el credea c\u0103 ar trebui s\u0103 fie acesta, decurge drama c\u0103ut\u0103rii sale.<\/p>\n\n\n\n<p>De\u0219i \u00ee\u0219i urm\u0103re\u0219te eroul din copil\u0103rie \u0219i p\u00e2n\u0103 la atingerea maturit\u0103\u021bii profesionale, \u00eentr-un atelier de pictat icoane, romanul de fa\u021b\u0103 nu se poate numi chiar un bildungsroman, deoarece etapele vie\u021bii lui Gabriel sunt prea succint tratate pentru a-i oferi cititorului periplul unei evolu\u021bii, ci doar vin s\u0103 sprijine explicativ drama cu care el se confrunt\u0103 \u00een momentul trecerii de la ucenicie la stadiul de me\u0219ter cu patalama. \u0218i frumuse\u021bea \u0219i tu\u0219a distinctiv\u0103 a c\u0103r\u021bii vin tocmai aici, prin modul \u00een care orfanul nostru, Gabriel, ajunge s\u0103-\u0219i dezlege propriile enigme prin raportarea la pove\u0219tile de via\u021b\u0103 ale colegilor s\u0103i de breasl\u0103, me\u0219teri iconari.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eCe s-ar putea spune despre omul care tr\u0103ie\u0219te \u00eentr-o stare de amor\u021bire a inimii? Oare care sunt sim\u021burile ce se pot ascu\u021bi pentru a-l face s\u0103 recunoasc\u0103 emo\u021biile sale sau ale altuia? F\u0103r\u0103 sensibilitate, via\u021ba devine at\u00e2t de concret\u0103, de palpabil\u0103, \u00eenc\u00e2t nici m\u0103car visele de noapte nu sunt a\u0219a de vii ca ale altora.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>Dup\u0103 capitolele introductive \u00een care-l cunoa\u0219tem pe eroul principal, acesta e l\u0103sat \u00een plan secund, iar punctul focal se mut\u0103 pe r\u00e2nd pe cei trei pictori, afla\u021bi fiecare \u00een alt\u0103 etap\u0103 a vie\u021bii \u0219i venind fiecare cu propriul s\u0103u bagaj de experien\u021be. Afl\u0103m cum a c\u0103p\u0103tat b\u0103tr\u00e2nul Daniel atelierul, fiind el \u00eensu\u0219i \u00een vremea tinere\u021bii un om s\u0103rac, \u00eel urm\u0103rim pe aventurierul Alexie \u00eenfrunt\u00e2nd \u00eencerc\u0103rile aprige ale vie\u021bii sale, \u00eel \u00eenso\u021bim pe \u00eenst\u0103ritul Toma \u00een propriile sale c\u0103l\u0103torii \u0219i c\u0103ut\u0103ri de sine. \u0218i, \u00een fiecare dintre aceste vie\u021bi, Orfanul g\u0103se\u0219te prilej de reflexie asupra propriilor sale enigme.<\/p>\n\n\n\n<p>Frumuse\u021bea c\u0103r\u021bii vine \u0219i din varietatea de mijloace prin care cei trei me\u0219teri iconari ajung s\u0103 fie sedu\u0219i de miracolul tr\u0103it \u00een timpul picturii unei icoane, revela\u021bia divin\u0103 \u00eembr\u0103c\u00e2nd forme at\u00e2t de variate \u00eenc\u00e2t acceptarea faptului c\u0103 fiecare este diferit \u0219i experien\u021ba fiec\u0103ruia este unic\u0103, imposibil de \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it, pare s\u0103 fie lec\u021bia cea mai de pre\u021b pe care Gabriel o poate primi de la confra\u021bii s\u0103i.<\/p>\n\n\n\n<p>Via\u021ba molcom\u0103 a lui Daniel, cu iubirile sale \u0219i cu deciziile pe care le ia cu inima \u0219i mintea \u00een acord este \u00een opozi\u021bie perfect\u0103 cu tumultul prin care trece Alexie, pentru care fiecare schimbare de cadru pare a fi fost o lupt\u0103 \u00eentre suflet, ra\u021biune \u0219i un dor inexplicabil de drum, care-l face s\u0103-\u0219i asume chiar r\u0103nirea celor dragi lui.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eDe c\u00e2nd plecasem din satul meu trecuse destul, iar eu crescusem pe din\u0103untru mai mult dec\u00e2t \u00eemi d\u0103deam seama. Nu am mai fugit. Mi-am str\u00e2ns lucrurile \u0219i am spus la bun\u0103 vedere gazdelor mele. Le-am mul\u021bumit pentru tot ce \u00eemi d\u0103ruiser\u0103<\/p>\n\n\n\n<p>[&#8230;]<\/p>\n\n\n\n<p>Am crezut c\u0103 o s\u0103 pl\u00e2ng\u0103, o s\u0103 m\u0103 roage s\u0103 stau. Nu era team\u0103 \u00een privirea ei. Inima \u00ee\u0219i luase deja r\u0103mas-bun. La sf\u00e2r\u0219it ne-am \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at \u00eenc\u0103 o dat\u0103. Nu ne-am promis nimic.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen fine, Toma aduce un altfel de contrapunct, el fiind singurul copil de bani gata, pentru care c\u0103utarea nu are nicio miz\u0103 material\u0103, dimpotriv\u0103, el ajunge s\u0103 resping\u0103 luxul \u0219i s\u0103 caute smerenia dintr-un instinct al firii sale. Nu e de mirare c\u0103 orfanul empatizeaz\u0103 cel mai mult cu el, de\u0219i \u00eei este cel mai diferit din punct de vedere al condi\u021biei sociale.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eAm luat masa \u00een camere uria\u0219e, cu pere\u021bi picta\u021bi de sus p\u00e2n\u0103 jos, la mese at\u00e2t de lungi \u00eenc\u00e2t cel care st\u0103tea \u00eentr-un cap\u0103t trebuia s\u0103 strige spre omul a\u0219ezat la cap\u0103tul cel\u0103lalt. Bucatele erau aduse de servitori, \u00eembr\u0103ca\u021bi to\u021bi la fel, \u00een vase din metale pre\u021bioase, lucrate manual. Culorile, felul \u00een care erau aranjate, toate \u00ee\u021bi luau pe dat\u0103 privirea.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>Toate cele trei pove\u0219ti ale iconarilor sunt \u00een sine tot istorii ale devenirii, care, venind \u00een sprijinul reg\u0103sirii de sine a personajului principal, cap\u0103t\u0103 \u00een\u021belesuri \u00een plus. \u00cen fine, revela\u021bia de final, \u00een care extazul dumnezeiesc \u00eei este, \u00een cele din urm\u0103, permis orfanului, tocmai c\u00e2nd picteaz\u0103 icoana Maicii Domnului, el \u00eensu\u0219i fiind lipsit de experien\u021ba direct\u0103 a iubirii materne, mi s-a p\u0103rut de o duio\u0219ie cuceritoare.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eOrfanul se foi nelini\u0219tit pe scaun. Cum s\u0103 deseneze un copil f\u0103r\u0103 p\u0103rin\u021bi chipul unei mame necunoscute? M\u00e2inile ce nu l-au \u00eengrijit, leg\u0103nat \u0219i m\u00e2ng\u00e2iat? Cum poate zugr\u0103vi copilul lipsit de c\u0103ldura privirii p\u0103rinte\u0219ti ochii \u00eenc\u0103rca\u021bi de iubire? s-a \u00eentrebat.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>Stilistic, romanul \u00eencearc\u0103 o abordare demn\u0103 de un basm, cu un limbaj care sugereaz\u0103 arhaicul, dar care este totu\u0219i adaptat vorbirii actuale. Am apreciat aceast\u0103 acordare a temei religioase cu atemporalitatea \u0219i aspa\u021bialitatea, respectiv cu stilul narativ. Nu am apreciat, \u00eens\u0103, folosirea \u00een exces a lui \u201ec\u0103ci\u201d, cuv\u00e2nt pe care, personal, l-a\u0219 evita cu totul, indiferent de stil. Istorisirile personajelor tind pe alocuri s\u0103 semene, Alexie \u0219i Toma, cei care-\u0219i spun pove\u0219tile la persoana I, aleg\u00e2nd acela\u0219i discurs reflexiv, pe alocuri \u00eeng\u0103duitor, pe alocuri autocritic. \u00cens\u0103 contrastul dintre c\u0103l\u0103toriile lor ini\u021biatice le face \u0219i nara\u021biunile suficient de diferite prin con\u021binut, chiar dac\u0103 \u00eembrac\u0103 forme similare.<\/p>\n\n\n\n<p>Tr\u0103g\u00e2nd linie, lectura molcom\u0103, f\u0103r\u0103 suspans sau emo\u021bii, este potrivit\u0103 pentru sentimentele pe care romanul \u00ee\u0219i propune s\u0103 le transmit\u0103, iar dimensiunile relativ reduse \u00eel fac u\u0219or de parcurs \u0219i-i ofer\u0103 densitate. Dac\u0103 ad\u0103ug\u0103m \u0219i pasajele de medita\u021bie evlavioas\u0103, pe care, ca cititor, le sim\u021bi autentice \u0219i naturale, po\u021bi conchide c\u0103 ai f\u0103cut un t\u00e2rg bun duc\u00e2nd firul la bun sf\u00e2r\u0219it.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cronic\u0103 literar\u0103 de Alexandru Lamba<\/p>\n","protected":false},"author":93,"featured_media":16004,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[679,2877,106,2866],"coauthors":[1124],"class_list":["post-16003","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-alexandru-lamba","tag-anca-ianchis","tag-cronica-literara","tag-nr-5-2026"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/ii-spuneau-orfanul.png","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16003","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/93"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16003"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16003\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16005,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16003\/revisions\/16005"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/16004"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16003"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16003"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16003"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=16003"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}