{"id":15998,"date":"2026-08-20T11:22:39","date_gmt":"2026-08-20T08:22:39","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15998"},"modified":"2026-08-20T11:22:45","modified_gmt":"2026-08-20T08:22:45","slug":"cine-va-fi-stapan-pe-dunare-o-cronica-a-razboiului-prin-ochii-unei-calatoare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15998","title":{"rendered":"Cine va fi st\u0103p\u00e2n pe Dun\u0103re? O cronic\u0103 a r\u0103zboiului prin ochii unei c\u0103l\u0103toare"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Sabina Fati, Cine r\u00e2vne\u0219te la Gurile Dun\u0103rii? O c\u0103l\u0103torie pe timp de r\u0103zboi \u00een delta extins\u0103<\/em>, Humanitas, Bucure\u0219ti, 2024<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Situa\u021bia \u00een care ne reg\u0103sim la ora actual\u0103 poate s\u0103 par\u0103 rupt\u0103 dintr-un vis de groaz\u0103. Realitatea din Europa de Est este plin\u0103 de dramatism. R\u0103zboiul din Ucraina a pus \u00eentre paranteze pacea \u0219i siguran\u021ba din regiunea M\u0103rii Negre, o pace cl\u0103dit\u0103 treptat \u0219i sigur timp de c\u00e2teva decenii, \u00eentotdeauna \u00eenso\u021bit\u0103 de  turbulen\u021be, dar, cel pu\u021bin, cu instaurarea unui echilibru interna\u021bional stabil. De bun\u0103 seam\u0103, una dintre lec\u021biile cele mai instructive ale istoriei este c\u0103 r\u0103zboaiele \u00eencep de la periferie, mai ales la hotarele unor state imperialiste cu tendin\u021be revizioniste. Ceea ce putem afirma f\u0103r\u0103 t\u0103gad\u0103 este c\u0103 lumea veche a disp\u0103rut la 24 februarie 2022, c\u00e2nd Federa\u021bia Rus\u0103 a atacat masiv Ucraina, anun\u021b\u00e2nd dementa \u201edemilitarizare \u0219i denazificare\u201d a ultimei. Practic, asta a schimbat coordonatele conflictului ruso-ucrainean \u00eenceput \u00een 2014 \u0219i l-a transferat la o scar\u0103 mai larg\u0103. R\u0103zboiul ruso-ucrainean a \u00eensp\u0103im\u00e2ntat \u00eentreg continentul, dar cei mai vulnerabili au devenit oamenii din proximitatea zonei de conflict \u00een Republica Moldova, Rom\u00e2nia sau alte zone adiacente, cum sunt cele de la gurile Dun\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

O chestiune care reapare cu for\u021b\u0103 \u021bine de soarta oamenilor care tr\u0103iesc \u00een vecin\u0103tatea c\u0103pc\u0103unului rusesc \u0219i sentimentele lor. Cum se pliaz\u0103 pe noua realitate? Ce mecanisme de adaptare au deprins? Partea cui o aleg \u0219i de ce? Cum se raporteaz\u0103 la situa\u021bia curent\u0103 \u0219i cum o v\u0103d \u00eencheiat\u0103? Sunt pu\u021binele \u00eentreb\u0103ri asupra lumii de ast\u0103zi, dar r\u0103spunsurile sunt variate \u0219i complicate.<\/p>\n\n\n\n

Ca s\u0103 afle cum s-a transformat via\u021ba din regiune, jurnalista rom\u00e2n\u0103 Sabina Fati a plecat, \u00een toamna lui 2023, \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie la gurile Dun\u0103rii. Prezentul volum se \u00eencadreaz\u0103 perfect \u00een spectrul jurnalelor \u0219i memorialisticii \u0219i are nobilul avantaj de a fi scris \u00een faza activ\u0103 a conflictului ruso-ucrainean. Sigur c\u0103 nu putem s\u0103 l\u0103s\u0103m \u00een umbr\u0103 curajul \u0219i tenacitatea autoarei care s-a decis la aceast\u0103 aventur\u0103, fiind amenin\u021bat\u0103 cu moartea la o etap\u0103 sau alta. De altfel \u0219i rezisten\u021ba emo\u021bional\u0103 a autoarei este impresionant\u0103, de vreme ce \u00een notele sale a surprins oameni vii, dar cu sufletele distruse \u0219i moralul la p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n\n\n\n

Itinerarul Sabinei Fati a trecut prin patru teritorii cu ie\u0219ire la Gurile Dun\u0103rii, acestea fiind Transnistria, Ucraina, Basarabia \u0219i Rom\u00e2nia. \u00cemi asum presupozi\u021bia c\u0103 denumirile Transnistriei \u0219i Basarabiei nu au fost alese \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, factorul istoric fiind determinant. Teritoriul actual al Republicii Moldova, care poart\u0103 \u0219i denumirea istoric\u0103 de Basarabia, a fost subiectul disputelor interna\u021bionale dintre imperiile vecine, Imperiul Otoman \u0219i Imperiul Rus. Transnistria, ca o component\u0103 teritorial\u0103 a Republicii Moldova, a fost conceput\u0103 ca un proiect sovietic \u00een 1924 (cunoscut\u0103 ca RASSM) pentru a argumenta apartenen\u021ba Basarabiei la spa\u021biul rus \u0219i, prin urmare, la cel sovietic. Cert este c\u0103 at\u00e2t Basarabia c\u00e2t \u0219i Transnistria sunt considerate de Federa\u021bia Rus\u0103 ca f\u0103c\u00e2nd parte din russkii mir (<\/em>\u00een traducere lume rus\u0103 – n.a.)<\/em>, termen introdus de ru\u0219i  pentru a sublinia caracterul rus al acestor teritorii. Altfel zis, orice teritoriu \u00eencadrat \u00een conceptul de \u201elume rus\u0103\u201d ar trebui s\u0103 justifice re\u00eentoarcerea zonelor respective \u00een componen\u021ba statului rus. A\u0219adar, ie\u0219irea la Gurile Dun\u0103rii devenea mai mult dec\u00e2t o simpl\u0103 conven\u021bionalitate geografic\u0103. Este vorba de o confruntare simbolic\u0103 pentru zonele de influen\u021b\u0103 economic\u0103 \u0219i politic\u0103 a Europei, fiindc\u0103 cel care controleaz\u0103 Gurile Dun\u0103rii, de\u021bine \u0219i monopolul asupra comer\u021bului european. Dun\u0103rea pentru Rusia era acea legitima\u021bie care-i permitea s\u0103 se a\u0219eze la masa na\u021biunilor europene \u0219i s\u0103 ob\u021bin\u0103 statutul interna\u021bional de stat riveran cu acapararea unor p\u00e2rghii suplimentare de influen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Sabina Fati ne-a convins c\u0103 jurnalele sale dep\u0103\u0219esc formatul unor simple note de c\u0103l\u0103torie, \u00eenc\u0103 de la editarea unei alte incitante lucr\u0103ri, Singur\u0103 pe Drumul M\u0103t\u0103sii<\/em>, \u00een care ne relateaz\u0103 despre reconstituirea drumului caravanelor medievale dintre China \u0219i Europa. Lucrarea de fa\u021b\u0103 nu cedeaz\u0103 \u00een fa\u021ba precedentei, fiind un \u021besut viu, unde atmosfera descris\u0103 de c\u0103l\u0103tor rezoneaz\u0103 cu un context istoric foarte bine nuan\u021bat. Caracterul disputat al Gurilor Dun\u0103rii se refer\u0103 nu doar la ambi\u021biile imperiale ruse\u0219ti, dar \u0219i la existen\u021ba unei zone etnice foarte pestri\u021be, aici convie\u021buind diferite comunit\u0103\u021bi religioase, minorit\u0103\u021bi \u0219i mentalit\u0103\u021bi. Teroarea ruseasc\u0103 pare s\u0103 nu-i deranjeze pe to\u021bi oamenii din regiune, mul\u021bi continu\u00e2nd s\u0103-i a\u0219tepte pe ru\u0219i, consider\u00e2nd c\u0103 ace\u0219tia vor aduce o pax aeterna. <\/em>Dronele iraniene care bombardeaz\u0103 infrastructura din Reni, Ismail sau Odessa nu reprezint\u0103 un argument conving\u0103tor pentru cei cu simpatii pro-ruse, r\u0103zboiul fiind o for\u021b\u0103 malefic\u0103 abstract\u0103, care trebuie terminat cu orice pre\u021b, chiar cu cel al independen\u021bei Ucrainei. Lectura ne imprim\u0103 \u0219i un puternic sentiment al abandonului oamenilor de la gurile Dun\u0103rii, obosi\u021bi de s\u0103r\u0103cie, corup\u021bie \u0219i drame personale, indiferent de malul pe care s-ar afla. Firavul sentiment al siguran\u021bei cu care se trezeau \u0219i adormeau, \u00eenainte de 24 februarie 2022, s-a n\u0103ruit, c\u0103z\u00e2nd \u00een abisul disper\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

Teroarea sistemic\u0103 este metoda principal\u0103 prin care Rusia se str\u0103duie s\u0103 men\u021bin\u0103 \u00een sfera sa de influen\u021b\u0103 Ucraina, ultima ar\u0103t\u00e2nd o mobilizare \u0219i strategie de lupt\u0103 inegalabile. Totu\u0219i, r\u0103zboiul presupune costuri uria\u0219e \u00een materie de popula\u021bie \u0219i resurse umane. St\u00e2nd de vorb\u0103 cu o medic-ginecolog\u0103 din Odessa, implicat\u0103 \u00een interven\u021bii chirurgicale, aceasta a creionat un tablou morbid al r\u0103zboiului: \u201eNu-i poate ierta (pe ru\u0219i \u2013 n.a.)<\/em> pentru mor\u021bii v\u0103zu\u021bi \u0219i pentru crimele \u00een mas\u0103 despre care a citit. Nu poate uita femeile care au n\u0103scut sub bombardamente. \u00cei dau lacrimile spontan c\u00e2nd \u00eemi poveste\u0219te despre aceste femei care nu au nici un ajutor \u0219i care nu pot fi mereu salvate, despre nou-n\u0103scu\u021bii care vin pe lume \u00een case care se pr\u0103bu\u0219esc, \u00een pivni\u021be murdare \u0219i \u00eentunecate, f\u0103r\u0103 curent electric, sau pe strad\u0103, c\u00e2nd mama \u00eencearc\u0103 s\u0103 fug\u0103 de rachetele trase de ru\u0219i. Ce traume vor duce cu ei copiii ace\u0219tia? C\u00e2t de grea le va fi via\u021ba? Cum vor reu\u0219i s\u0103 scape de frica imens\u0103 care li se transmite ombilical [\u2026] \u201eDac\u0103 se opre\u0219te r\u0103zboiul, vom fi cei mai ferici\u021bi\u201d, zice doctori\u021ba profesoar\u0103. Oricum ar fi, doar s\u0103 se opreasc\u0103, aceasta e dorin\u021ba celor mai mul\u021bi dintre odesi\u021bi. To\u021bi \u00ee\u0219i vor vie\u021bile \u00eenapoi, dar nu to\u021bi cu orice pre\u021b.\u201d (p. 161)<\/p>\n\n\n\n

Pe final, \u00een locul concluziilor care ar trebui s\u0103 ocupe un spa\u021biu larg pentru a analiza toate aspectele c\u0103r\u021bii, doresc s\u0103 punctez c\u00e2teva idei generale. Dintotdeauna, gurile Dun\u0103rii au fost un loc strategic important, r\u00e2vnit de puterile regionale. Ie\u0219irea la r\u00e2u \u00eensemna ob\u021binerea avantajelor economice, militare \u0219i politice, ceea ce reprezenta un capital generos pentru statele medievale sau moderne. Totodat\u0103, Dun\u0103rea este o zon\u0103 de frontier\u0103 unde se configureaz\u0103 un tip de aparte de identit\u0103\u021bi, locuitorii fiind ata\u0219a\u021bi mai degrab\u0103 de imanen\u021ba r\u00e2ului \u0219i via\u021ba creat\u0103 de acesta, dec\u00e2t de autorit\u0103\u021bile locale. Via\u021ba cotidian\u0103 aici \u00ee\u0219i urmeaz\u0103 cursul firesc, indiferent de regimul statului sau geopolitica global\u0103. \u0218i totu\u0219i sentimentul de abandon este foarte r\u0103sp\u00e2ndit, mai ales \u00eentr-o situa\u021bie de criz\u0103 care cere mult\u0103 implicare politic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Mai are ast\u0103zi Dun\u0103rea o \u00eensemn\u0103tate strategic\u0103 at\u00e2t de pronun\u021bat\u0103? \u00cen mod sigur c\u0103 da. Cine va st\u0103p\u00e2ni gurile ei \u00een viitor? Nu \u0219tim. Un fapt \u00eens\u0103 este indiscutabil: mai bine o pace str\u00e2mb\u0103 dec\u00e2t un r\u0103zboi drept.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cartea de istorie de Alexandru Antocian<\/p>\n","protected":false},"author":460,"featured_media":15999,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[2736,52],"tags":[2738,2737,81,2866,1441],"coauthors":[2676],"class_list":["post-15998","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cartea-de-istorie","category-rubrici","tag-alexandru-antocian","tag-cartea-de-istorie","tag-humanitas","tag-nr-5-2026","tag-sabina-fati"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Cine-ravneste-la-gurile-dunarii.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15998","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/460"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15998"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15998\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16000,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15998\/revisions\/16000"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/15999"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15998"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15998"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15998"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=15998"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}