{"id":15993,"date":"2026-08-19T15:26:16","date_gmt":"2026-08-19T12:26:16","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15993"},"modified":"2026-08-19T15:26:21","modified_gmt":"2026-08-19T12:26:21","slug":"tratamentul-american","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15993","title":{"rendered":"Tratamentul american"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"650\" height=\"999\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/placebo-1.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-15995\" style=\"width:500px\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/placebo-1.jpg 650w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/placebo-1-195x300.jpg 195w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/placebo-1-480x738.jpg 480w\" sizes=\"auto, (max-width: 650px) 100vw, 650px\" \/><figcaption class=\"wp-element-caption\">Adriana Neagoe, <em>Placebo,<\/em> Polirom, 2026<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p>Rareori se \u00eent\u00eempl\u0103 ca un volum de povestiri s\u0103 fie at\u00eet de omogen, de inteligent&nbsp;\u0219i de atent construit&nbsp;\u00een jurul a trei mari teme, tratate uneori foarte subtil: exilul, familia, timpul. Scrise cu mult\u0103 maturitate,&nbsp;de o prozatoare venit\u0103 t\u00eerziu&nbsp;\u00een literatur\u0103, aceste povestiri spun c\u00eeteva istorii memorabile ale primei genera\u021bii de emigran\u021bi de dup\u0103 Revolu\u021bie, prin\u0219i \u00eentre dou\u0103 lumi ambele imposibile: Rom\u00e2nia comunist\u0103 \u0219i America\/Canada de azi. Umorul \u0219i tragicul, suspansul \u0219i domesticul, familiarul \u0219i diferitul,&nbsp;inocen\u021ba \u0219i cruzimea, dragostea \u0219i boala, alienarea \u0219i nostalgia se \u00eempletesc fermec\u0103tor&nbsp;\u00een c\u0103utarea deopotriv\u0103 a&nbsp;unui trecut promis \u0219i a unui prezent compromis.<em> Placebo<\/em> de Adriana Neagoe este unul dintre foarte pu\u021binele&nbsp;volume de proz\u0103 scurt\u0103 cu adev\u0103rat inedite&nbsp;ap\u0103rute&nbsp;la noi \u00een ultimul deceniu.<\/p>\n\n\n\n<p>Am copiat aici fragmentul meu de pe coperta a patra a c\u0103r\u021bii pentru c\u0103 vreau s\u0103 dezvolt cele c\u00eeteva observa\u021bii f\u0103cute la cald.<\/p>\n\n\n\n<p>Psihiatra Adriana Neagoe (n. 1956) este, precum congenerul informatician Ion Ple\u0219a (n. 1956, debutat \u00een 2018 tot cu proz\u0103 scurt\u0103: <em>Anotimpuri care nu se repet\u0103,<\/em> Nemira), o prozatoare intrat\u0103 \u00een literatur\u0103 relativ t\u00eerziu, \u00een preajma pensiei; ambii venind \u00eenspre fic\u021biune la mare distan\u021b\u0103 de la primele \u201e\u00eencerc\u0103ri literare\u201d, cum se spune. Locuind de mult\u0103 vreme \u00een Statele Unite, Adriana Neagoe a debutat \u00een 2021 cu placheta de schi\u021be \u0219i proze scurte <em>Trompa lui Eustachio<\/em> (Casa de Pariuri Literare), dup\u0103 care a ap\u0103rut \u00een c\u00eeteva edi\u021bii ale antologiei <em>KIWI,<\/em> unde se vedea limpede saltul calitativ fa\u021b\u0103 de debut.<\/p>\n\n\n\n<p>Ca \u0219i \u00een cazul altor prozatori, de la noi sau de aiurea, veni\u021bi mai t\u00eerziu \u00een literatur\u0103, avantajul Adrianei Neagoe const\u0103 \u00een acumularea de pove\u0219ti de via\u021b\u0103, \u00een \u00een\u021belegerea profund\u0103 a rela\u021biilor personale \u0219i a felului \u00een care timpul \u0219i, mai ales, dezr\u0103d\u0103cinarea lucreaz\u0103, uzeaz\u0103, marcheaz\u0103 vie\u021bile oamenilor \u00een decursul a zeci de ani. \u00cen plus, lipsesc ambi\u021bia \u0219i \u00eencr\u00eencenarea teribilist\u0103 specific\u0103 tinerilor care vor s\u0103 demonstreze ceva. C\u0103ci, de\u0219i c\u00eeteva dintre povestirile Adrianei Neagoe pot \u0219oca prin situa\u021bii \u0219i chiar prin limbaj, nimic nu este demonstrativ.<\/p>\n\n\n\n<p>Omogenitatea celor 15 povestiri, grupate sub un titlu comun \u0219i unic (a c\u0103rui semnifica\u021bie nu r\u0103m\u00eene, \u00een ciuda temei mai multor povestiri, doar la nivel medical), o dau cele trei (supra)teme identificate de mine: exilul, familia, timpul. \u00centr-un fel sau altul, fiecare povestire este construit\u0103 \u00een jurul unei astfel de teme, dac\u0103 nu chiar le bifeaz\u0103 pe toate trei, ceea ce confer\u0103, prin cumulare, un dublu efect, de varietate \u0219i de profunzime. \u00cen plus, fiind \u0219i atent construit\u0103 (extrem de pu\u021bine alte volume de povestiri merit\u0103 citite \u00een ordinea stabilit\u0103 de autor), cartea ofer\u0103 o privire <em>\u00e0 rebours,<\/em> \u00eenaint\u00eend invers cronologic, dinspre multiculturalismul woke american\/canadian \u00eenspre na\u021bional comunismul rom\u00e2nesc \u0219i dinspre familii \u00eenchegate \u00eenspre fiorii primilor rela\u021bii, adic\u0103 spre momente de ruptur\u0103, cu o ultim\u0103 proz\u0103 care d\u0103 cheia \u201ecitirii\u201d \u00eentregului volum, oferind \u0219i explica\u021bia titlului.<\/p>\n\n\n\n<p>Prima parte a c\u0103r\u021bii este predominant \u201estr\u0103in\u0103\u201d \u0219i despre \u00eenstr\u0103inare, povestirile fie se petrec \u00een Canada\/State, fie au \u0219i personaje canadiene\/americane: o femeie exagereaz\u0103 dimensiunea unui incident rutier pentru a atrage aten\u021bia fiului ei care avea planuri de Cr\u0103ciun din care ea nu f\u0103cea parte (\u201eVersiunea extern\u0103\u201d); un cuplu de lesbiene \u00eentrez\u0103resc posibilitatea unei fertiliz\u0103ri care implic\u0103 un drog \u0219i un necunoscut (\u201eAmnezic\u201d fiind o proz\u0103 at\u00eet de str\u0103in\u0103, \u00eenc\u00eet pare o traducere american\u0103); un magazin cu produse alimentare rom\u00e2ne\u0219ti intr\u0103 \u00een conflict cu diaspora dup\u0103 moartea patronului (\u201eBucarest\u201d), o doctori\u021b\u0103 rom\u00e2nc\u0103 ajunge s\u0103 \u00eengrijeasc\u0103 un muribund, veteran al r\u0103zboiului din Vietnam, \u00eentr-un gest de umanitate cu ecouri \u00een iluziile de alt\u0103dat\u0103 ale bunicului ei care-i a\u0219teptase pe americani s\u0103 ne scape de comunism (\u201e\u00cenger\u201d fiind unul dintre v\u00eerfurile c\u0103r\u021bii). Alte dou\u0103 povestiri abordeaz\u0103 diferen\u021bele culturale, prejudec\u0103\u021bile \u0219i chiar respingerea Celuilalt, una pe motive culinare (\u201eFreddie\u201d), cealalt\u0103 pe motive religioase (\u201eMulticultural\u201d)<\/p>\n\n\n\n<p>Partea median\u0103 a c\u0103r\u021bii continu\u0103 cu proze de trecere. \u00cen \u201eDelirium tremens\u201d (alt v\u00eerf al c\u0103r\u021bii, bun subiect de scurt-metraj), un rom\u00e2n amnezic, guraliv \u0219i alcoolic, dar spiritual (\u201e\u021bigan, cum le spuneam noi romilor pe vremea aceea\u201d), captiv \u00eentr-un lag\u0103r elve\u021bian de tranzit \u00een anii \u201990, beneficiaz\u0103 de bun\u0103voin\u021ba unor cona\u021bionali. Alte povestiri au subiect medical, dar \u00een mediu rom\u00e2nesc: un studiu de caz al unui sinuciga\u0219 \u00een a\u0219teptarea unei \u00eent\u00eelniri extraterestre \u0219i, mai ales, \u201eImpostorul\u201d (o alt\u0103 proz\u0103 remarcabil\u0103 a c\u0103r\u021bii), istoria unui cariere \u00een obstetric\u0103, care ar fi fost de-a dreptul neverosimil\u0103 dac\u0103 n-ar fi existat cazuri precum Paolo Macchiarini sau Matteo Politi (\u00een mod straniu, ambii italieni).<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen fine, ultima parte a volumului se \u00eentoarce \u00een comunismul rom\u00e2nesc (\u0219i \u00een adolescen\u021b\u0103, <em>for that matter),<\/em> oferind un segment mai senin \u0219i mai amuzant (\u201eReconstituirea unei capodopere\u201d, istoria unei femei de serviciu care ajunge muza unui profesor de desen \u00eentr-un liceu comunist, fiind punctul culminant al acestei p\u0103r\u021bi), \u00eenainte ca volumul s\u0103 se \u00eenchid\u0103 \u00eentr-o not\u0103 amar-nostalgic\u0103. Excursul fic\u021biunii nu vindec\u0103 nici dorul de cas\u0103, nici timpul, e doar un fals medicament. Asemeni basmului \u201eTinere\u021be f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00eene\u021be\u201d, \u00eentoarcerea acas\u0103 e imposibil\u0103, timpul a f\u0103cut ravagii.<\/p>\n\n\n\n<p>Spuneam la \u00eenceput c\u0103 <em>Placebo<\/em> este unul dintre foarte pu\u021binele&nbsp;volume de proz\u0103 scurt\u0103 cu adev\u0103rat inedite&nbsp;ap\u0103rute&nbsp;la noi \u00een ultimul deceniu, iar asta datorit\u0103 temei dezr\u0103d\u0103cin\u0103rii rareori tratat\u0103 \u00een povestiri, dar mai ales gamei pe care Adriana Neagoe o desf\u0103\u0219oar\u0103. C\u00eet despre stilistic\u0103, r\u0103m\u00eene s\u0103 v\u0103 convinge\u021bi singuri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Flashbook de Marius Chivu<\/p>\n","protected":false},"author":9,"featured_media":15995,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[59,52],"tags":[2259,88,87,2866,128],"coauthors":[1242],"class_list":["post-15993","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-flashbook","category-rubrici","tag-adriana-neagoe","tag-flashbook","tag-marius-chivu","tag-nr-5-2026","tag-polirom"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/placebo-1.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15993","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/9"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15993"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15993\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15996,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15993\/revisions\/15996"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/15995"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15993"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15993"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15993"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=15993"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}