{"id":15792,"date":"2026-07-03T14:49:34","date_gmt":"2026-07-03T11:49:34","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15792"},"modified":"2026-07-03T14:49:41","modified_gmt":"2026-07-03T11:49:41","slug":"de-la-tanacu-la-dumbrava-si-apoi-spre-nicaieri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15792","title":{"rendered":"De la Tanacu la Dumbrava. \u0218i-apoi, spre nic\u0103ieri"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Exist\u0103 tragedii care par s\u0103 nu aib\u0103 nici o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre ele. Suntem \u00een 2005. O t\u00e2n\u0103r\u0103 moare \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire din Vaslui, \u00een timpul \u00eencerc\u0103rii disperate a c\u00e2torva maici de a o salva. Dup\u0103 mai bine de dou\u0103zeci de ani, \u00een 2026, sute de b\u0103tr\u00e2ni, oameni f\u0103r\u0103 ad\u0103post \u0219i bolnavi cronici, sunt sco\u0219i dintr-un a\u0219ez\u0103m\u00e2nt din Bihor, iar \u021bara \u00eentreag\u0103 vorbe\u0219te despre \u201eazilele groazei\u201d. La prima vedere, cele dou\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103ri nu au nimic \u00een comun. \u0218i totu\u0219i, la distan\u021b\u0103 de dou\u0103 decenii, sunt mai mult dec\u00e2t legate una de alta.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ambele cazuri, statul apare t\u00e2rziu: nu c\u00e2nd trebuia s\u0103 previn\u0103, nu c\u00e2nd trebuia s\u0103 \u00eengrijeasc\u0103, nu c\u00e2nd ar fi putut s\u0103 ofere alternative, ci-\u0219i i\u021be\u0219te capul doar c\u00e2nd poate deschide dosare, poate pune sigilii \u0219i poate ar\u0103ta cu degetul un vinovat.<\/p>\n\n\n\n

Tatiana Niculescu a surprins cel mai bine esen\u021ba tragediei de la Tanacu atunci c\u00e2nd a folosit o sintagm\u0103 care poate caracteriza, la rigoare, Rom\u00e2nia de azi \u0219i de atunci: \u201econfuzia competen\u021belor\u201d. A prezentat cazul Tanacu, dincolo de asurzitoarea larm\u0103 de \u021bimbal a presei, vorbind despre o societate rom\u00e2neasc\u0103 \u00een care institu\u021biile \u0219i-au abandonat o parte din responsabilit\u0103\u021bi, n\u0103sc\u00e2nd astfel un vid, iar golul r\u0103mas a fost umplut de cineva care poate nu avea nici competen\u021ba, nici instrumentele necesare pentru a rezolva problemele avortate de stat, ci doar bun\u0103voin\u021b\u0103 \u0219i credin\u021ba c\u0103 e bine ceea ce face.<\/p>\n\n\n\n

Irina Cornici nu a \u00eenceput s\u0103 moar\u0103 la Tanacu. A \u00eenceput s\u0103 moar\u0103 \u00een orfelinatele Rom\u00e2niei comuniste, a continuat s\u0103 moar\u0103 \u00een sistemul de protec\u021bie a copilului care nu a avut un drum pentru ea dup\u0103 ce a devenit adult. A fost o muribund\u0103 social\u0103 perpetu\u0103 \u00een lipsa unui sistem coerent de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103, care a externat o t\u00e2n\u0103r\u0103 cu probleme psihice f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eei pese c\u00e2tu\u0219i de pu\u021bin c\u0103 nu exist\u0103 o solu\u021bie real\u0103 pentru viitorul ei. M\u0103n\u0103stirea a fost ultimul loc \u00een care a ajuns, \u0219i nu pentru c\u0103 era cea mai bun\u0103 solu\u021bie, ci pentru c\u0103 toate celelalte, prin \u201egrija\u201d statului, \u00eei fuseser\u0103 cinic interzise. A\u0219a c\u0103, \u00een lipsa psihiatriei, a intervenit credin\u021ba. \u00cen absen\u021ba asisten\u021bei sociale, au intervenit c\u0103lug\u0103ri\u021bele. \u00cen lipsa unui sistem capabil s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 un bolnav psihic dup\u0103 externare, ni\u0219te oameni, care credeau sincer c\u0103 fac un bine, au \u00eencercat s\u0103 trateze o boal\u0103 psihic\u0103 prin propriile lor mijloace. A urmat o moarte de care nu au fost responsabili doar un preot \u0219i c\u00e2teva c\u0103lug\u0103ri\u021be: s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 o astfel de tragedie nu \u00eencape niciodat\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 zi<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

La Dumbrava, mecanismul e dureros de asem\u0103n\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n

Nu vorbesc aici despre vinov\u0103\u021bii penale, avize, \u0219tampile, certificate \u0219i aprob\u0103ri. Nu m\u0103 intereseaz\u0103 nici penibilul glisaj politic al vinov\u0103\u021biei pe care unii se trudesc s\u0103-l fac\u0103 spre \u201emonstrul\u201d Ilie Bolojan. Discut despre ceva mai vechi \u00een societate \u0219i mult mai grav: incapacitatea statului de a avea grij\u0103 de cei care nu mai folosesc nim\u0103nui<\/em>. E o sintagm\u0103 dur\u0103, \u0219i nici nu vreau s\u0103-mi imaginez ce e \u00een sufletul unui om care simte, \u0219tie, con\u0219tientizeaz\u0103 c\u0103 nu mai folose\u0219te la nimic: b\u0103tr\u00e2nii f\u0103r\u0103 familie, oameni f\u0103r\u0103 ad\u0103post, bolnavii cronici, pacien\u021bii externa\u021bi din spitale, dar care nu au unde s\u0103 plece, pe care, dincolo de zidurile spitalului, nu-i a\u0219teapt\u0103 nimeni \u0219i nimic. Evident, pentru c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 e bogat\u0103, statul rom\u00e2n \u00eei nume\u0219te \u201ecazuri sociale\u201d. O formulare elegant\u0103, nu?, pentru oameni de care sistemul face toate eforturile s\u0103 scape. Oameni care pentru func\u021bionarii abandonului organizat, pentru contabilii nep\u0103s\u0103rii sunt doar o povar\u0103 bugetar\u0103, bani arunca\u021bi aiurea. Trebuie spus c\u0103 statul rom\u00e2n are o categorie aparte de func\u021bionari: birocra\u021bii de dup\u0103 tragedie. Ei nu construiesc centre, nu \u00eengrijesc bolnavi \u0219i nu salveaz\u0103 oameni, dar completeaz\u0103 impecabil procesele-verbale dup\u0103 ce totul s-a sf\u00e2r\u0219it.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd statul nu face nimic apare inevitabil cineva care \u00eencearc\u0103. Uneori este un preot, alteori o m\u0103icu\u021b\u0103, poate un ONG sau doar un simplu om care-\u0219i transform\u0103 casa \u00een azil. E u\u0219or s\u0103 vorbe\u0219ti despre autoriza\u021bii, despre standarde, despre avize ISU, DSP sau DGASPC, e \u00eens\u0103 mult mai greu s\u0103 r\u0103spunzi la \u00eentrebarea: unde ar fi putut s\u0103-\u0219i duc\u0103 zilele to\u021bi nevoia\u0219ii aceia? Dac\u0103 Dumbrava nu exista, unde mergeau? \u00cen ce centru? \u00cen ce azil? \u00cen ce sec\u021bie de palia\u021bie? \u00cen ce ad\u0103post? \u0218i, mai ales \u2013 cine \u00eei primea? Realitatea incomod\u0103 este c\u0103 Rom\u00e2nia nu are suficiente r\u0103spunsuri la aceste \u00eentreb\u0103ri. De aceea, de ani de zile, sistemul func\u021bioneaz\u0103 prin improviza\u021bii tolerate. O improviza\u021bie aici, o derogare dincolo, un telefon, o \u00een\u021belegere tacit\u0103, un om care \u201ese descurc\u0103\u201d. Statul \u0219tie. Trimite chiar el oameni acolo unde oficial spune c\u0103 nu ar trebui s\u0103 fie nimic. \u0218i apoi, \u00eentr-o zi, decide c\u0103 improviza\u021bia trebuie s\u0103 \u00eenceteze, dar nu pentru c\u0103 problemele s-au rezolvat ci pentru c\u0103 improviza\u021bia a devenit vizibil\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Iar din acest punct \u00eencepe circul mediatic \u0219i politic, de zici c\u0103 o briz\u0103 a moralit\u0103\u021bii venit\u0103 de nic\u0103ieri le-a r\u0103corit serafic tuturor min\u021bile \u0219i sufletele. Institu\u021biile care nu au construit suficiente centre devin experte \u00een \u00eenchiderea celor existente, altele care nu au avut bani pentru \u00eengrijire g\u0103sesc resurse pentru anchete, iar cele care ani \u00eentregi au acceptat o solu\u021bie imperfect\u0103 descoper\u0103 brusc c\u0103 legea trebuie aplicat\u0103 cu maxim\u0103 fermitate.<\/p>\n\n\n\n

Desigur c\u0103 legea trebuie aplicat\u0103. Nu despre asta e vorba aici. Ci despre faptul c\u0103 o lege prost aplicat\u0103 nu poate deveni substitut pentru o politic\u0103 social\u0103 tolomac g\u00e2ndit\u0103 \u0219i prost bugetat\u0103. Nu po\u021bi \u00eenlocui un centru social cu un rechizitoriu. Nu po\u021bi trata lipsa paturilor de \u00eengrijiri paliative cu mandate de perchezi\u021bie \u0219i nici construi un sistem de protec\u021bie social\u0103 din conferin\u021be de pres\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Aceasta este poate cea mai mare \u201eperforman\u021b\u0103\u201d a statului rom\u00e2n: reu\u0219e\u0219te s\u0103 transforme victimele sistemului \u00een decor de mucava \u0219i pe cei care \u00eencearc\u0103, insuficient, imperfect sau chiar gre\u0219it, s\u0103 umple golurile sistemului, \u00een singurele personaje, evident negative, ale pove\u0219tii. La Tanacu, o m\u0103n\u0103stire a ajuns s\u0103 fac\u0103 psihiatrie. La Dumbrava, un om a ajuns s\u0103 ofere asisten\u021b\u0103 social\u0103 \u0219i \u00eengrijiri pentru persoane pe care institu\u021biile publice nu reu\u0219eau (sau nu voiau) s\u0103 le preia. \u00cen ambele cazuri, competen\u021bele s-au amestecat, dar nu pentru c\u0103 oarecine \u0219i-ar fi dorit asta, ci pentru c\u0103 institu\u021biile care ar fi trebuit s\u0103 le exercite au fost total absente din peisaj.<\/p>\n\n\n\n

Cum a ajuns Rom\u00e2nia \u00een situa\u021bia \u00een care n\u0103dejdea unei tinere cu probleme psihice s\u0103 o reprezinte o m\u0103n\u0103stire, iar speran\u021bele a sute de oameni f\u0103r\u0103 ad\u0103post, de b\u0103tr\u00e2ni f\u0103r\u0103 familie s\u0103 stea \u00eentr-un singur om? P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu vom l\u0103muri sincer, nepoliticianist, acest aspect, vom continua s\u0103 confund\u0103m dreptatea cu g\u0103sirea unui \u021bap isp\u0103\u0219itor \u0219i vom descoperi, cu repetat\u0103 fals\u0103 indignare, c\u0103 acolo de unde statul se retrage, cel care \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 oarece \u00een locul autorit\u0103\u021bilor va fi, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, g\u0103sit vinovat, blamat, demonizat tocmai de institu\u021biile care au privit nep\u0103s\u0103toare \u00een alt\u0103 parte.<\/p>\n\n\n\n

Tuturor celor care zeci de ani au privit nep\u0103s\u0103tori \u00een alt\u0103 parte (\u0219i o vor face \u00een continuare dup\u0103 ce apele \u00eenvolburate ale cazului Dumbrava se vor lini\u0219ti) le-a\u0219 aminti vorbele lui Aneurin Bevan, ministru britanic al s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, cel care a \u00eenfiin\u021bat \u00een 1948 National Health Service. \u201eNici o societate nu se poate numi \u00een mod legitim civilizat\u0103 dac\u0103 unei persoane bolnave i se refuz\u0103 \u00eengrijirea medical\u0103 din lips\u0103 de bani.\u201d Nu c\u0103 ar \u021bine cont gardienii formularelor de aceste spuse, dar poate au nenorocul s\u0103 \u0219i le aminteasc\u0103 exact atunci c\u00e2nd \u00ee\u0219i aleg urm\u0103toarea destina\u021bie de vacan\u021b\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Opinia de rezerv\u0103 de Miron Beteg<\/p>\n","protected":false},"author":73,"featured_media":13583,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[2346],"tags":[2849,2848,1085,2347,2847],"coauthors":[1160],"class_list":["post-15792","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-opinia-de-rezerva","tag-azile","tag-dumbrava","tag-miron-beteg","tag-opinia-de-rezerva","tag-tanacu"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/Miron-Beteg-scaled.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15792","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/73"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15792"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15792\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15797,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15792\/revisions\/15797"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13583"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15792"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15792"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15792"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=15792"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}