{"id":15778,"date":"2026-07-01T21:06:02","date_gmt":"2026-07-01T18:06:02","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15778"},"modified":"2026-07-01T21:09:04","modified_gmt":"2026-07-01T18:09:04","slug":"armand-gosu-razboiul-fara-sfarsit","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15778","title":{"rendered":"Armand Go\u0219u: R\u0103zboiul f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Armand Go\u0219u, R\u0103zboiul f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it. Cum a schimbat invadarea Ucrainei regulile jocului<\/em>, Polirom, Ia\u0219i, 2026<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Exist\u0103 texte care \u00ee\u0219i consum\u0103 relevan\u021ba odat\u0103 cu evenimentele pe care le comenteaz\u0103 \u0219i texte care, dimpotriv\u0103, \u00ee\u0219i amplific\u0103 \u00een\u021belesurile atunci c\u00e2nd sunt adunate \u00eentre coper\u021bile unei c\u0103r\u021bi. R\u0103zboiul f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it<\/em>[1]<\/a> apar\u021bine, indiscutabil, celei de-a doua categorii. De\u0219i reune\u0219te articole \u0219i interviuri scrise \u00een ritmul accelerat al r\u0103zboiului din Ucraina, volumul nu las\u0103 impresia unei colec\u021bii de interven\u021bii ocazionale. Citit cap-coad\u0103, el dob\u00e2nde\u0219te unitatea unui eseu en miettes<\/em> despre Rusia, despre Ucraina \u0219i, mai ales, despre dificultatea Europei de a \u00een\u021belege natura confrunt\u0103rii \u00een care, vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd, a fost t\u00e2r\u00e2t\u0103 de agresivitatea Kremlinului.<\/p>\n\n\n\n

Armand Go\u0219u nu scrie ca un comentator al actualit\u0103\u021bii, ci ca un istoric. Evenimentele nu reprezint\u0103, pentru el, punctul de plecare al reflec\u021biei, ci prilejul de a verifica ipoteze formulate \u00een timp, convingeri acumulate \u00een ani de studii \u0219i excelenta cunoa\u0219tere a istoriei \u0219i a spiritului rus. Rareori se las\u0103 luat prin surprindere: schimb\u0103rile spectaculoase de pe front, succesiunea planurilor de pace sau oscila\u021biile politicii occidentale modific\u0103 \u00een pu\u021bine cazuri concluziile sale de fond. De fapt, se schimb\u0103 \u00eentreb\u0103rile, nu premisele de la care pleac\u0103 r\u0103spunsurile.<\/p>\n\n\n\n

Una dintre ideile care traverseaz\u0103 \u00eentregul volum este c\u0103 invazia din februarie 2022 nu poate fi \u00een\u021beleas\u0103 ca o reac\u021bie conjunctural\u0103 la extinderea NATO \u0219i nici ca o simpl\u0103 disput\u0103 pentru teritoriu. \u00cen dialoguri precum \u201eDe ce nu este posibil\u0103 o pace durabil\u0103 \u00eentre Rusia \u0219i Ucraina\u201d, \u201eIntegrarea \u00een lumea euro-atlantic\u0103 institu\u021bionalizat\u0103 ar trebui s\u0103 fie obiectivul strategic al Kievului\u201d sau \u201eUcraina a \u00eengropat planul Moscovei de a deveni juc\u0103tor relevant \u00een Orientul Mijlociu\u201d, conflictul apare drept expresia unui proiect imperial mai vechi, \u00een care existen\u021ba unei Ucraine independente \u0219i integrate \u00een structurile occidentale este incompatibil\u0103 cu felul \u00een care Kremlinul \u00ee\u0219i imagineaz\u0103 propria pozi\u021bie \u00een Europa.<\/p>\n\n\n\n

\u201eNu am motive s\u0103 cred c\u0103 elita rus\u0103 va renun\u021ba prea cur\u00e2nd la cultura strategic\u0103 imperial\u0103 \u0219i va accepta independen\u021ba Ucrainei, ca \u0219i a altor foste republici sovietice, deci pr\u0103bu\u0219irea Uniunii Sovietice, a imperiului rus. Acest lucru s-ar putea \u00eent\u00e2mpla doar dac\u0103 Rusia ar fi \u00eenfr\u00e2nt\u0103, iar elita ei ar fi supus\u0103 unui proces similar celui de denazificare de dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial. F\u0103r\u0103 acest proces, este nu doar posibil, ci chiar probabil ca, peste o vreme \u2013 timp \u00een care Rusia va submina prin r\u0103zboi hibrid statalitatea ucrainean\u0103 \u2013, Moscova s\u0103 \u00eencerce din nou s\u0103 anexeze Ucraina.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 perspectiv\u0103 mut\u0103 inevitabil analiza din registrul \u201etactic\u201d \u00een cel istoric. \u00cen lectura lui Armand Go\u0219u, Putin nu este un lider imprevizibil, ale c\u0103rui decizii ar depinde exclusiv de raportul cost-beneficiu, ci reprezentantul unei tradi\u021bii politice \u00een care imperiul preced\u0103 statul, iar controlul asupra vecin\u0103t\u0103\u021bii apropiate reprezint\u0103 o condi\u021bie a propriei legitimit\u0103\u021bi. Din acest motiv, sunt evitate explica\u021biile care personalizeaz\u0103 excesiv r\u0103zboiul. Schimbarea liderului de la Kremlin nu garanteaz\u0103 schimbarea logicii puterii, dup\u0103 cum nici un armisti\u021biu nu rezolv\u0103, prin el \u00eensu\u0219i, conflictul dintre dou\u0103 viziuni incompatibile asupra ordinii europene.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest context trebuie citite \u0219i articolele dedicate societ\u0103\u021bii ruse. Buc\u0103\u021bi precum \u201eCe ne spun sondajele c\u0103 se mai petrece \u00een mintea ru\u0219ilor\u201d sau \u201eR\u0103zboiul are efecte morale devastatoare asupra ru\u0219ilor, tot mai ostili fa\u021b\u0103 de Europa\u201d nu urm\u0103resc doar evolu\u021bia opiniei publice. Ele sugereaz\u0103 c\u0103 r\u0103zboiul modific\u0103 lent cultura politic\u0103 a Rusiei. Propaganda, mobilizarea \u0219i izolarea fa\u021b\u0103 de Occident nu nasc doar consens \u00een jurul regimului, ci schimb\u0103 felul \u00een care societatea ruseasc\u0103 se percepe pe sine \u0219i modul \u00een care \u00ee\u0219i personific\u0103, \u00ee\u0219i construie\u0219te \u201edu\u0219manul\u201d. Tocmai de aceea p\u00e2n\u0103 \u0219i defini\u021bia p\u0103cii devine dificil de conturat, de construit. Nu sunt \u00een joc doar obiectivele Kremlinului, ci \u0219i capacitatea r\u0103zboiului \u0219i a propagandei de a transforma societatea.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen acela\u0219i timp, Kremlinul a \u00eencercat \u0219i, par\u021bial, a izbutit s\u0103 anestezieze popula\u021bia prin propagand\u0103 \u0219i ac\u021biuni punitive, ba chiar s-o cumpere cu mari sume de bani. \u00cen ultimii ani, datorit\u0103 banilor mul\u021bi primi\u021bi de cei care \u00eencheiau contracte cu armata \u0219i mergeau s\u0103 lupte \u00een Ucraina, s-a produs o redistribuire a bog\u0103\u021biei \u00een Rusia, form\u00e2ndu-se o p\u0103tur\u0103 social\u0103 distinct\u0103, a celor care au beneficiat de pe urma r\u0103zboiului.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te sus\u021binerea ac\u021biunilor armatei ruse, sondajele pe care le-am consultat \u00een ultimii patru ani (m\u0103 refer \u00een primul r\u00e2nd la cele ale Centrului Levada) arat\u0103 c\u0103 aceasta r\u0103m\u00e2ne la un nivel ridicat, cuprins \u00eentre 70 \u0219i 75%. Sunt \u00eens\u0103 schimb\u0103ri \u00een ce prive\u0219te dorin\u021ba subiec\u021bilor ca r\u0103zboiul s\u0103 se sf\u00e2r\u0219easc\u0103, ultimele sondaje indic\u00e2nd o cre\u0219tere semnificativ\u0103 a ponderii acestora la 66%. S-a men\u021binut \u0219i chiar a crescut ostilitatea fa\u021b\u0103 de Europa, considerat\u0103 principala amenin\u021bare la adresa Rusiei. \u021a\u0103rile europene, modelul democra\u021biei liberale, statul de drept, drepturile omului au fost discreditate de propaganda agresiv\u0103 a Kremlinului, care a sporit \u00een intensitate \u00een ultimele dou\u0103 decenii.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Analizele din R\u0103zboiul f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it<\/em> evit\u0103 at\u00e2t alarmismul, c\u00e2t \u0219i optimismul facil. Rusia este descris\u0103 ca o putere capabil\u0103 s\u0103 provoace distrugeri enorme, dar limitat\u0103 de propriile vulnerabilit\u0103\u021bi: declin demografic, dependen\u021b\u0103 economic\u0103, corup\u021bie \u0219i rigiditate institu\u021bional\u0103. Tocmai aceast\u0103 nuan\u021bare duce la echilibrul judec\u0103\u021bilor lui Armand Go\u0219u. El nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te nici iluziile unei pr\u0103bu\u0219iri iminente a regimului, nici imaginea unei Rusii invincibile. Istoria nu este decis\u0103 doar de resurse, ci \u0219i de capacitatea societ\u0103\u021bilor de a le transforma \u00een putere politic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Pe m\u0103sur\u0103 ce conflictul \u00eenainteaz\u0103, miza reflec\u021biei se deplaseaz\u0103 \u00eens\u0103 vizibil. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2024, \u00een analizele publicate \u00een Putin \u00eempotriva Occidentului<\/em>, spre pild\u0103, predomin\u0103 \u00eentrebarea dac\u0103 Ucraina poate rezista agresiunii ruse<\/em>, \u00een acest volum problema central\u0103 devine alta: ce fel de pace este posibil\u0103 \u0219i cine \u00eei va stabili condi\u021biile?<\/em> Articole precum \u201eZelenski se preg\u0103te\u0219te de pace, dar \u0219i de continuarea r\u0103zboiului \u00een 2026\u201d, \u201eDespre \u0219ansele planului de pace \u00een Ucraina\u201d, \u201eCiud\u0103\u021beniile noului plan american de pace\u201d \u0219i \u201ePutin lupt\u0103 cu Zelenski pentru mintea lui Trump\u201d marcheaz\u0103 aceast\u0103 schimbare de perspectiv\u0103. R\u0103zboiul continu\u0103 pe front, dar \u00eencepe, \u00een acela\u0219i timp, o competi\u021bie pentru definirea p\u0103cii.<\/p>\n\n\n\n

\u201eSe vorbe\u0219te despre recunoa\u0219terea de facto, de c\u0103tre SUA, a unor achizi\u021bii teritoriale ruse\u0219ti \u2013 Crimeea, Lugansk \u0219i Done\u021bk, \u00een condi\u021biile \u00een care doar Crimeea este ocupat\u0103 integral. \u00cen Herson \u015fi Zaporojie, va fi recunoscut\u0103 \u2013 tot de facto \u2013 linia de contact, adic\u0103 pozi\u021bia actual\u0103 a armatelor. Nu se \u0219tie dac\u0103 Rusia \u00ee\u0219i va modifica propria constitu\u021bie \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 faptul c\u0103 Herson \u0219i Zaporojie nu s-au \u00abunit\u00bb cu Rusia dec\u00e2t cu teritoriul limitat la linia frontului. Armata ucrainean\u0103 se va retrage din regiunea Done\u021bk, unde controleaz\u0103 cel pu\u021bin 20% din teritoriu. Acolo se va forma o zon\u0103-tampon neutr\u0103 \u0219i demilitarizat\u0103, recunoscut\u0103 pe plan interna\u021bional ca teritoriu apar\u021bin\u00e2nd Federa\u021biei Ruse, f\u0103r\u0103 ca for\u021bele armate ruse\u0219ti s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een ea.<\/p>\n\n\n\n

Faptul c\u0103 nu se recunoa\u0219te situa\u021bia de jure este un lucru bun, pentru c\u0103 ofer\u0103 perspectiva ca, \u00een viitor, Ucraina s\u0103-\u0219i recapete teritoriul. Problema apare \u00eens\u0103 \u00een paragraful urm\u0103tor, \u00een care se precizeaz\u0103 c\u0103 zona din Done\u021bk din care se vor retrage ucrainenii va fi considerat\u0103 \u00abzon\u0103-tampon, neutr\u0103 \u0219i demilitarizat\u0103 recunoscut\u0103 pe plan interna\u021bional ca teritoriu apar\u021bin\u00e2nd Federa\u021biei Ruse<\/em>\u00bb.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Go\u0219u nu confund\u0103 \u00eencetarea focului cu pacea. O negociere poate suspenda ostilit\u0103\u021bile, dar nu elimin\u0103 automat cauzele care le-au produs. Din acest motiv, articolul despre integrarea euro-atlantic\u0103 a Ucrainei cap\u0103t\u0103 o importan\u021b\u0103 aparte. Integrarea nu este prezentat\u0103 ca un premiu acordat Kievului dup\u0103 r\u0103zboi, ci ca singura modalitate prin care ordinea de securitate european\u0103 poate deveni suficient de robust\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 descurajeze repetarea agresiunii. Pacea este \u00een\u021beleas\u0103, a\u0219adar, ca institu\u021bie, nu ca armisti\u021biu.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 deplasare a reflec\u021biei are o consecin\u021b\u0103 important\u0103. Spre finalul volumului, adev\u0103ratul personaj nu mai este Rusia, ci Occidentul. Schimb\u0103rile din politica american\u0103, incertitudinile legate de Donald Trump \u0219i dificultatea Europei de a-\u0219i asuma propriile responsabilit\u0103\u021bi strategice devin teme recurente nu pentru c\u0103 autorul \u0219i-ar fi schimbat perspectiva asupra Kremlinului, ci pentru c\u0103 identific\u0103 un nou factor de risc. Dac\u0103 \u00een 2022 pericolul era reprezentat de ofensiva militar\u0103 rus\u0103, dup\u0103 2024 el \u00eencepe s\u0103 fie reprezentat \u0219i de posibilitatea ca voin\u021ba politic\u0103 occidental\u0103 s\u0103 se erodeze \u00eenainte ca Rusia s\u0103-\u0219i abandoneze propriile obiective.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen aceast\u0103 lumin\u0103 trebuie \u00een\u021beles \u0219i titlul c\u0103r\u021bii. R\u0103zboiul f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it<\/em> nu vorbe\u0219te doar despre durata conflictului din Ucraina. El descrie dificultatea Europei de a ie\u0219i dintr-o confruntare care nu este doar militar\u0103, ci \u0219i istoric\u0103, institu\u021bional\u0103 \u0219i politic\u0103. Cartea lui Armand Go\u0219u nu propune solu\u021bii simple \u0219i nici nu cultiv\u0103 profe\u021bii spectaculoase. Ea invit\u0103, mai degrab\u0103, la o schimbare de perspectiv\u0103: \u00eenainte de a \u00eentreba c\u00e2nd se va sf\u00e2r\u0219i r\u0103zboiul, ar trebui s\u0103 \u00een\u021belegem de ce a devenit posibil \u0219i ce condi\u021bii ar face imposibil\u0103 repetarea lui.<\/p>\n\n\n\n

Coeren\u021ba interpretativ\u0103 eviden\u021biaz\u0103 \u0219i una dintre pu\u021binele \u00eentreb\u0103ri pe care lectura volumului le las\u0103 deschise. Tocmai pentru c\u0103 prive\u0219te r\u0103zboiul prin prisma continuit\u0103\u021bilor istorice ale statului rus, Go\u0219u este tentat s\u0103 citeasc\u0103 majoritatea evolu\u021biilor politice din regiune \u00een rela\u021bie cu logica imperial\u0103 a Kremlinului. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, schimb\u0103rile din politica american\u0103, ascensiunea curentelor suveraniste europene sau fragilit\u0103\u021bile institu\u021bionale ale unor state precum Rom\u00e2nia \u0219i Republica Moldova apar, \u00een cele din urm\u0103, ca variabile ale aceleia\u0219i confrunt\u0103ri dintre Rusia \u0219i Occident. O asemenea cheie de lectur\u0103 are o mare putere explicativ\u0103, deoarece pune \u00een eviden\u021b\u0103 conexiuni pe care analiza strict evenimen\u021bial\u0103 le pierde adesea din vedere, \u00eens\u0103, \u00een acela\u0219i timp, ea comport\u0103 \u0219i un risc: acela de a subordona unor constante istorice evolu\u021bii care au \u0219i dinamici interne, uneori independente de pozi\u021biile Kremlinului. \u00centrebarea nu este dac\u0103 aceast\u0103 interpretare este gre\u0219it\u0103 \u2013 r\u0103zboiul \u00eensu\u0219i a confirmat multe dintre avertismentele formulate de Go\u0219u \u00eenainte ca ele s\u0103 devin\u0103 consens \u00een spa\u021biul occidental \u2013, ci dac\u0103 aceea\u0219i gril\u0103 explicativ\u0103 poate acoperi, f\u0103r\u0103 pierderi de fine\u021be, \u00eentreaga complexitate a transform\u0103rilor politice europene.<\/p>\n\n\n\n

Concluzion\u00e2nd, R\u0103zboiul f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it<\/em> este mai mult dec\u00e2t o carte despre invazia Ucrainei. Este \u00eencercarea de a scrie istoria prezentului \u00eenainte ca prezentul s\u0103 devin\u0103 trecut. Iar meritul ei cel mai important nu este acela de a oferi r\u0103spunsuri definitive, ci de a obliga cititorul s\u0103 priveasc\u0103 r\u0103zboiul nu ca pe o succesiune de evenimente, ci ca pe expresia unei istorii care continu\u0103 s\u0103 sape \u00een ad\u00e2ncul Europei, f\u0103r\u0103 ca Europa, \u0219i \u00een absen\u021ba problemei ruse\u0219ti, s\u0103-\u0219i fi g\u0103sit \u00eenc\u0103 o pozi\u021bie stabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

[1]<\/a> R\u0103zboiul f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it. Cum a schimbat invadarea Ucrainei regulile jocului<\/em> este a treia carte de interviuri despre Rusia, dup\u0103 Rusia, o ecua\u021bie complicat\u0103. Convorbiri cu Lucian Popescu<\/em> (2021, cu o nou\u0103 edi\u021bie, ad\u0103ugit\u0103, \u00een 2022) \u0219i Putin \u00eempotriva Occidentului. R\u0103zboiul din Ucraina \u0219i noua dezordine mondial\u0103 <\/em>(2023, edi\u021bie ad\u0103ugit\u0103 \u00een 2024), toate ap\u0103rute la Editura Polirom.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Miron Beteg<\/p>\n","protected":false},"author":73,"featured_media":15585,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[2820],"tags":[1467,2821,1085,128,2845],"coauthors":[1160],"class_list":["post-15778","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cu-bocancii-prin-caviar","tag-armand-gosu","tag-cu-bocancii-prin-caviar","tag-miron-beteg","tag-polirom","tag-rusia"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/Cu-bocancii-prin-caviar-1.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15778","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/73"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15778"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15778\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15782,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15778\/revisions\/15782"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/15585"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15778"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15778"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15778"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=15778"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}