{"id":15734,"date":"2026-06-25T11:18:01","date_gmt":"2026-06-25T08:18:01","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15734"},"modified":"2026-06-25T11:18:19","modified_gmt":"2026-06-25T08:18:19","slug":"trebuie-sa-i-ungem-ochii-ma-ntelegi-anatomia-coruptiei-in-romania-ceausista","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15734","title":{"rendered":"\u201eTREBUIE S\u0102-I UNGEM OCHII, M\u0102-N\u021aELEGI?\u201d \u2013 ANATOMIA CORUP\u021aIEI \u00ceN ROM\u00c2NIA CEAU\u0218IST\u0102"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Cosmin Popa, Economie, corup\u021bie \u0219i politic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia lui Nicolae Ceau\u0219escu<\/em>, Corint, Bucure\u0219ti, 2025, 432 p.<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cen ultimele decenii, \u00eencep\u00e2nd cu procesele derulate \u00een Europa anului 1989, studierea comunismului a devenit piatra unghiular\u0103 a cercet\u0103rilor istorice \u00een estul Europei. Interesul fa\u021b\u0103 de subiect este explicabil din mai multe puncte de vedere, lu\u00e2nd \u00een calcul cel pu\u021bin anvergura \u0219i repercusiunile regimurilor comuniste \u00een Europa de Est \u0219i muta\u021biile societale survenite \u00een urma dispari\u021biei acestora. Un sentiment care a conservat aspira\u021biile la re\u00eentoarcerea \u00een vremurile comunismului este nostalgia. Un sentiment inerent uman, cu un corolar mai degrab\u0103 idealist dec\u00e2t realist, de\u0219i \u00een ultimul timp acesta a c\u0103p\u0103tat o nou\u0103 form\u0103. Ultimele studii sociologice desf\u0103\u0219urate \u00een Rom\u00e2nia relev\u0103 c\u0103 tot mai nostalgici devin tinerii care nici m\u0103car nu sunt n\u0103scu\u021bi \u00een anii \u201980, mai ales \u00een \u201960-\u201970. De altfel, asta ne mai indic\u0103 faptul c\u0103 nu toate aspectele societ\u0103\u021bii comuniste au fost elucidate de c\u0103tre istorici. De pild\u0103, studierea corup\u021biei, practicilor economice informale, economiei planificate reprezint\u0103 preocup\u0103ri r\u0103zle\u021be mai cur\u00e2nd, dec\u00e2t o abordare sistemic\u0103 \u0219i o viziune bine articulat\u0103 a istoriografiei rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen treac\u0103t fiind spus, subsemnatul tot este preocupat de studierea economiei subterane sovietice, de aceea nu a\u0219 putea ocoli contribu\u021bia istoricului Cosmin Popa la explicarea fenomenului \u00een volumul prezentat aici. Ap\u0103rut recent, studiul a reu\u0219it s\u0103 se \u00eenscrie perfect \u00een peisajul istoriografic rom\u00e2nesc. Din capul locului, trebuie s\u0103 subliniem c\u0103 autorul este un specialist notoriu \u00een istoria rus\u0103 \u0219i sovietic\u0103, cu studii solide \u0219i cuno\u0219tin\u021be largi, inclusiv a limbii ruse (o abilitate mai rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 la cercet\u0103torii rom\u00e2ni care se aventureaz\u0103 s\u0103 studieze trecutul Rusiei sau a Uniunii Sovietice). Av\u00e2nd aceste avantaje indiscutabile, cartea despre corup\u021bia \u00een Rom\u00e2nia ceau\u0219ist\u0103 iese \u00een eviden\u021b\u0103 prin filiera sa analitic\u0103. Din punct de vedere metodologic, lucrarea face referiri la diverse lucr\u0103ri \u0219i surse \u00een rom\u00e2n\u0103, englez\u0103 \u0219i rus\u0103 cu scopul de a \u00eentregi tabloul subiectului abordat \u0219i de a oferi optici alternative de interpretare.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219a cum putem citi din titlu, Cosmin Popa \u0219i-a propus s\u0103 examineze perioada conducerii lui Nicolae Ceau\u0219escu prin contextualizarea a trei factori: economie, corup\u021bie \u0219i politic\u0103. \u00cen principiu, este bine cunoscut c\u0103 economiile statelor socialiste au fost subordonate puterii politice a partidelor comuniste locale. Politizarea sectorului economic a condus la \u00eenflorirea corup\u021biei \u0219i a unei veritabile economii informale care func\u021biona \u00een paralel cu cea oficial\u0103. C\u00e2nd vorbim despre economia informal\u0103 din statele comuniste, avem \u00een vedere o suit\u0103 \u00eentreag\u0103 de practici care au o conota\u021bie negativ\u0103 \u00een raport cu statul: corup\u021bie, blat, evaziune fiscal\u0103, delapidarea fondurilor de stat, furtul propriet\u0103\u021bii socialiste, comer\u021bul ilicit la pre\u021buri speculative etc. Tr\u0103s\u0103tura de baz\u0103 este c\u0103 aceste fenomene deriv\u0103 din caren\u021bele economiei planificate. \u00cen aceast\u0103 ordine de idei, Cosmin Popa \u0219i-a propus s\u0103 analizeze modul \u00een care dictatura personal\u0103 a lui Nicolae Ceau\u0219escu a institu\u021bionalizat corup\u021bia la toate nivelurile economiei, dar \u0219i corela\u021bia invers\u0103 \u2013 cum rela\u021biile economice informale au influen\u021bat resorturile puterii totalitare \u0219i au provocat decaden\u021ba moral\u0103 a societ\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Scopul lucr\u0103rii este s\u0103 descrie func\u021bionarea industriei comuniste \u00een perioada 1965-1989, s\u0103 eviden\u021bieze mecanismele decizionale, criteriile de evaluare a efectelor lor \u0219i realitatea din spatele datelor statistice. Astfel, autorul \u021bine s\u0103 precizeze c\u0103 \u201e\u00een spatele cifrelor triumfaliste \u0219i al planurilor cincinale \u00ab\u00eendeplinite \u0219i dep\u0103\u0219ite\u00bb, economia real\u0103 func\u021biona \u00eentr-un univers paralel, \u00een care accesul la resurse era condi\u021bionat de rela\u021bii personale, de apartenen\u021ba la re\u021bele informale \u0219i de capacitatea de a negocia cu arbitrariul puterii\u201d (p. 11). Efectul direct a fost \u201einstitu\u021bionalizarea minciunii\u201d pe verticala ierarhiei sociale \u2013 de la nomenclatur\u0103 p\u00e2n\u0103 la simpli muncitori, necesar\u0103 \u00eens\u0103 pentru func\u021bionarea sectorului economic \u0219i social.<\/p>\n\n\n\n

Economia ceau\u0219ist\u0103 s-a caracterizat prin trei etape distincte de modelare: perioada \u201etehnocra\u021bilor de partid\u201d (1966-1970), care coincide cu primul plan cincinal; perioada corect\u0103rilor \u0219i solu\u021biilor stranii (1970-1979), care urma s\u0103 atenueze efectele perioadei precedente \u0219i faza ultima a remodel\u0103rii economice, specificul c\u0103reia consta \u00een introducerea unui nou mecanism economic. Nu vom insista asupra descrierii fiec\u0103rei perioade, acestea fiind analizate foarte meticulos de autor \u0219i atunci cre\u0219te riscul s\u0103 omitem detalii importante. Propun s\u0103 ne focaliz\u0103m aten\u021bia asupra structur\u0103rii rela\u021biilor informale \u00een Rom\u00e2nia acelei perioade, \u0103sta fiind punctul pe care se sprijin\u0103 originalitatea demersului.<\/p>\n\n\n\n

Economia planificat\u0103 impus\u0103 \u00een Rom\u00e2nia a creat o spiral\u0103 a corup\u021biei, implic\u00e2nd toate grupurile sociale \u00eentr-o rela\u021bie informal\u0103 de dependen\u021b\u0103. Corup\u021bia \u0219i abuzurile erau r\u0103sp\u00e2ndite \u0219i cunoscute de factorii de decizie \u0219i puteau fi tolerate at\u00e2ta timp c\u00e2t nu puneau \u00een pericol sistemul politic. Aranjamentele f\u0103cute \u201epe sub mas\u0103\u201d erau o component\u0103 indispensabil\u0103 a vie\u021bii cotidiene. \u00cen unele regiuni, func\u021bionau re\u021bele de cuno\u0219tin\u021be \u0219i de influen\u021b\u0103, oferind localnicilor acces la resurse \u0219i putere. \u00cen acest sens, cazul de la Gurahon\u021b, descris de autor, este unul foarte instructiv pentru a \u00een\u021belege principiul func\u021bion\u0103rii economiei din umbr\u0103 la nivel local. Pre\u0219edintele sfatului popular raional \u2013 Alexandru Drago\u0219 \u00eempreun\u0103 cu Alexandru Spiac, prim-secretarul comitetului raional de partid, al\u0103turi de persoanele din subordine, au pus la cale o schem\u0103 ingenioas\u0103 de devalizare a bunurilor colective. Erau delapidate sau traficate diverse obiecte din fondurile de stat, de la produse agricole p\u00e2n\u0103 la materiale de construc\u021bii, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai punem pe balan\u021b\u0103 utilizarea resurselor administrative \u00een folos propriu, traficul de influen\u021b\u0103 sau falsificarea actelor. Cei care aveau nevoie de \u201eserviciile\u201d celor din Gurahon\u021b \u0219i veneau s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103, participau la ospe\u021be \u0219i be\u021bii din contul autorit\u0103\u021bilor locale. De altfel, autorul relateaz\u0103 o situa\u021bie anecdotic\u0103 c\u00e2nd \u201e[\u2026] nevoia de alcool era at\u00e2t de mare \u00een zon\u0103 \u0219i at\u00e2t de dese erau petrecerile \u0219i \u00abplocoanele\u00bb [\u2026] \u00eenc\u00e2t \u00een sediul sfatului popular raional func\u021biona un cazan de rachiu [\u2026]\u201d (p. 123). Controlul organizat de la Partid asupra regiunii, a estimat c\u0103 prejudiciul creat prin ac\u021biuni ilegale se ridica la 506.748 lei, fiind o cifr\u0103 volatil\u0103, adev\u0103ratul prejudiciu fiind incalculabil. Cei de la Gurahon\u021b nu au fost tra\u0219i la r\u0103spundere penal\u0103, dar cel mai probabil au avut parte de mustr\u0103ri din partea PCR. \u00cen linii generale, cercetarea studiilor de caz la nivel local poate scoate la suprafa\u021b\u0103 fapte curioase, cu o valoarea epistemic\u0103 indubitabil\u0103. Am putea doar aminti studiul semnat de antropologul american David Kideckel, Colectivism \u0219i singur\u0103tate \u00een satele rom\u00e2ne\u0219ti. \u021aara Oltului \u00een perioada comunist\u0103 \u0219i \u00een primii ani dup\u0103 Revolu\u021bie <\/em>despre economia informal\u0103 din \u021aara Oltului a anilor \u201970-\u201980, la finalul c\u0103ruia autorul a concluzionat c\u0103 economia informal\u0103 a fost \u201eo sabie cu dou\u0103 t\u0103i\u0219uri\u201d: pe de o parte oferea acces la influen\u021b\u0103 \u0219i resurse inaccesibile, pe de alta suscita competi\u021bia pentru resurse dintre oamenii din aceea\u0219i comunitate, gener\u00e2nd, invidie, ur\u0103 \u0219i situa\u021bii conflictuale dintre locuitori.<\/p>\n\n\n\n

Evident, la nivel central se \u0219tia c\u0103 furtul a devenit o practic\u0103 zilnic\u0103. Dac\u0103 nu se fura, atunci se recurgea la alte metode pentru a ob\u021bine bunurile necesare. O \u00eentrebare legitim\u0103 este despre rolul justi\u021biei \u00een combaterea acestui tip de infrac\u021biuni. R\u0103spunsul apare instant: justi\u021bia era incapabil\u0103 s\u0103 opereze \u00een a\u0219a condi\u021bii, singur\u0103 fiind infestat\u0103 de re\u021bele agregate pe criterii de rudenie sau beneficii personale. Dac\u0103 subscriem aici incompeten\u021ba, controlul politic \u0219i slaba preg\u0103tire a cadrelor juridice ob\u021binem imaginea unei justi\u021bii cvasi-inexistente. \u00cen esen\u021b\u0103, aplicabilitatea sporadic\u0103 a legii, pedepsele dispropor\u021bionate, tergiversarea dosarelor cu eventual impact public au fost chestiuni uzuale pentru sistemul sus\u021binut de Ceau\u0219escu. \u201eDinamica infrac\u021bionalit\u0103\u021bii \u00een Rom\u00e2nia la \u00eenceputul anilor 1970 arat\u0103 c\u0103 eforturile regimului vizau descurajarea activit\u0103\u021bii infrac\u021bionale prin pedepsirea furturilor mici cu pedepse mari, adic\u0103 a cet\u0103\u021benilor obi\u0219nui\u021bi. Infrac\u021biunile de delapidare, furt \u0219i \u00een\u0219el\u0103ciune \u00een dauna \u00abavutului ob\u0219tesc\u00bb prezentau, \u00een 1970, peste 75% din cauzele judecate \u00een Rom\u00e2nia, ele produc\u00e2nd 70% din valoarea prejudiciului total\u201d (p. 192), conchide autorul.<\/p>\n\n\n\n

Totu\u0219i, Nicolae Ceau\u0219escu cerea s\u0103 fie stopate pierderile economice din cauza corup\u021biei. \u00cen acest caz, aparatul de justi\u021bie \u0219i cel represiv au g\u0103sit un \u021bap isp\u0103\u0219itor \u2013 cet\u0103\u021beanul de r\u00e2nd. Pentru \u201ea unge ochii secretarului general cu rezultate pozitive\u201d presiunea aparatului de control a fost canalizat\u0103 c\u0103tre oamenii simpli lipsi\u021bi de protec\u021bie politic\u0103. \u00cen cazul schemelor de deturnare a propriet\u0103\u021bii de stat, coordonatori erau activi\u0219tii de partid locali, iar \u00een cazul unor controale ace\u0219tia beneficiau de protec\u021bia partidului. Prin urmare, cei mai expu\u0219i penaliz\u0103rilor r\u0103m\u00e2neau cet\u0103\u021benii simpli, implica\u021bi adesea \u0219i ei \u00een aranjamente ilegale.<\/p>\n\n\n\n

Autorul afirm\u0103 c\u0103 introducerea noului mecanism economic \u00een anii \u201980 a reprezentat o turnur\u0103 pentru dezvoltarea Rom\u00e2niei, \u021bara cunosc\u00e2nd un regim de austeritate economic\u0103 \u0219i deficit generalizat. De altfel, studiile \u00eentreprinse de istoricul Bogdan Murgescu surprind \u0219i ele aceast\u0103 realitate. Analiz\u00e2nd situa\u021bia economic\u0103 din aceast\u0103 perioad\u0103, pe mai multe paliere \u2013 industrie, agricultur\u0103, consumul popula\u021biei, comer\u021bul exterior, politicile economice aplicate de partid \u2013 Bogdan Murgescu ajunge la concluzia c\u0103 implicarea politicului a fost factorul determinant \u00een ad\u00e2ncirea crizei economice \u0219i pauperiz\u0103rii popula\u021biei. Bine\u00een\u021beles, pe acest fundal se contureaz\u0103 rolul personal a lui Nicolae Ceau\u0219escu de luare arbitrar\u0103 a deciziilor care sfideaz\u0103 realitatea economic\u0103. De pild\u0103, decizia de a acorda prioritate absolut\u0103 achit\u0103rii datoriilor externe a sugrumat consumul intern, care \u0219i a\u0219a era \u00eentr-o stare deplorabil\u0103. Efectul pe termen lung a fost sc\u0103derea disponibilit\u0103\u021bii produselor pentru consumul popula\u021biei \u0219i alocarea acestora pe c\u0103i administrative, dar \u0219i intensificarea competi\u021biei \u00eentre indivizi pentru a ob\u021bine produsele sau serviciile greu accesibile.<\/p>\n\n\n\n

Pe final, \u00een loc de concluzii, vom formula ni\u0219te considera\u021bii generale. Panorama comunismului rom\u00e2nesc, prezentat\u0103 de istoricul Cosmin Popa cu accente pe industrializare, este fresca unei societ\u0103\u021bi plasat\u0103 pe coordonatele unei economii planificate defecte, cu un aparat represiv impun\u0103tor, sprijinite pe dictatura personal\u0103 a lui Nicolae \u0219i Elena Ceau\u0219escu. Implicarea personal\u0103 a dictatorului \u00een probleme de ordin tehnic din care nu pricepea nimic, a dus \u0219i la o devalorizare a speciali\u0219tilor \u0219i tehnicienilor, \u0219i a\u0219a considera\u021bi de c\u0103tre dictator ineficien\u021bi pentru produc\u021bie. Proiectul de modernizare a Rom\u00e2niei, preluat de liderul comunist de la predecesorii s\u0103i, nu a \u021binut cont de problemele structurale \u0219i de specificul economiei rom\u00e2ne\u0219ti. Raportul dintre factorii sistemici \u0219i cei conjuncturali era neglijat. Astfel s-a ajuns la situa\u021bia alegoric\u0103, c\u00e2nd \u201ebarca se repara nu pe mal, dar \u00een timpul travers\u0103rii lacului\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Valoarea studiului lui Cosmin Popa este indiscutabil\u0103, mai ales \u00een contextul actual c\u00e2nd \u201efantoma comunismului\u201d \u00eencepe s\u0103 b\u00e2ntuie din nou Europa de Est. S\u0103 fim optimi\u0219ti at\u00e2t c\u00e2t putem \u0219i s\u0103 nutrim speran\u021b\u0103 c\u0103 timpurile de odinioar\u0103 nu se vor repeta.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cartea de istorie de Alexandru Antocian<\/p>\n","protected":false},"author":460,"featured_media":15735,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[2736,52],"tags":[2738,2737,2468,2800],"coauthors":[2676],"class_list":["post-15734","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cartea-de-istorie","category-rubrici","tag-alexandru-antocian","tag-cartea-de-istorie","tag-cosmin-popa","tag-nr-4-2026"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/Popa.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15734","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/460"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15734"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15734\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15736,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15734\/revisions\/15736"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/15735"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15734"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15734"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15734"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=15734"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}