{"id":15503,"date":"2026-05-24T16:37:15","date_gmt":"2026-05-24T13:37:15","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15503"},"modified":"2026-05-24T16:37:23","modified_gmt":"2026-05-24T13:37:23","slug":"intre-plutire-si-uzura","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15503","title":{"rendered":"\u00centre plutire \u0219i uzur\u0103"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-large\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"639\" height=\"1024\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/4813712898-0-639x1024.jpeg\" alt=\"\" class=\"wp-image-15504\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/4813712898-0-639x1024.jpeg 639w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/4813712898-0-187x300.jpeg 187w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/4813712898-0-768x1231.jpeg 768w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/4813712898-0-480x769.jpeg 480w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/4813712898-0.jpeg 900w\" sizes=\"auto, (max-width: 639px) 100vw, 639px\" \/><figcaption class=\"wp-element-caption\">Anca Chimoiu, <em>femeia zepelin<\/em>, Casa de Editur\u0103 Max Blecher, Bistri\u021ba, 2025<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p>Titlul volumului de debut \u00een poezie al <em>Anc\u0103i Chimoiu<\/em> fixeaz\u0103 o imagine care sus\u021bine \u00eentreaga carte: un corp men\u021binut \u00een aer prin presiune proprie, un echilibru ob\u021binut prin consum. <em>femeia zepelin<\/em> este mai mult dec\u00e2t o metafor\u0103 ornamental\u0103, e una func\u021bional\u0103, care organizeaz\u0103 discursul poetic \u00een jurul unei maternit\u0103\u021bi tr\u0103ite ca efort continuu, ca disponibilitate for\u021bat\u0103, ca form\u0103 de rezisten\u021b\u0103 domestic\u0103. <em>femeia zepelin<\/em> plute\u0219te \u0219i arde \u00een acela\u0219i timp.<\/p>\n\n\n\n<p>Maternitatea, a\u0219a cum apare aici, mi-a fost recognoscibil\u0103 tocmai prin aceast\u0103 acumulare de gesturi mici \u0219i st\u0103ri prelungite. \u00cen <em>Greieri<\/em>, am\u00e2narea se instaleaz\u0103 ca mod de func\u021bionare, \u201evisele sunt pentru mai t\u00e2rziu,\/ odihna e pentru mai t\u00e2rziu\u201d, iar corpul \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een alert\u0103 chiar \u0219i atunci c\u00e2nd nu mai are resurse. Nu e vorba despre un episod, ci despre o durat\u0103 care se prelunge\u0219te dincolo de orice delimitare clar\u0103 \u00eentre zi \u0219i noapte, \u00eentre munc\u0103 \u0219i refacere.<\/p>\n\n\n\n<p>Unul dintre mecanismele recurente ale volumului este aceast\u0103 golire treptat\u0103 a sinelui, surprins\u0103 cu precizie \u00een <em>Certitudini<\/em>, unde inventarul nevoilor copilului cap\u0103t\u0103 o claritate administrativ\u0103 \u2013 \u201ecopiii au nevoie de:\/ \u0219osete \u0219i chilo\u021bi cura\u021bi\/ Eu am nevoie de: \u2026\u201d, \u00een timp ce nevoia proprie se blocheaz\u0103 \u00eenainte de a putea fi formulat\u0103. Punctele de suspensie marcheaz\u0103 aici un blocaj real, un loc \u00een care limbajul cedeaz\u0103 exact acolo unde ar trebui s\u0103 \u00eenceap\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Aceea\u0219i logic\u0103 a epuiz\u0103rii se reg\u0103se\u0219te \u00een <em>Colaps<\/em>, unde discursul se dezarticuleaz\u0103 odat\u0103 cu corpul, iar repeti\u021bia \u201enu mai pot s\u0103 fac nimic,\/ pot nimic fac\/ nimic pot fac\u201d produce o form\u0103 de iner\u021bie recognoscibil\u0103. Gesturile devin minimale, aproape absurde, mutarea unui pahar de pe mas\u0103 pe blat \u0219i \u00eenapoi, iar tensiunea se acumuleaz\u0103 prin uzur\u0103, nu prin intensificare. Scriitura fragmentat\u0103, reluat\u0103, aproape mecanic\u0103, red\u0103 fidel aceast\u0103 stare de func\u021bionare la limit\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen paralel, volumul introduce un strat de ironie controlat\u0103, care accentueaz\u0103 tensiunea f\u0103r\u0103 s\u0103 o detensioneze. \u00cen mica publicitate, dorin\u021ba de a conferi form\u0103 estetic\u0103 propriei existen\u021be apare ca un reflex cultural: \u201eo rochie care s\u0103 reflecte tragismul existen\u021bei\u201d, sus\u021binut de un inventar familiar de roluri \u0219i referin\u021be (\u201elady in red\u201d, \u201edrama queen\u201d), pentru ca totul s\u0103 se \u00eenchid\u0103 \u00eentr-o formul\u0103 a solitudinii: \u201erostind vorbe de duh pentru nimeni\u201d. Vizibilitatea r\u0103m\u00e2ne suspendat\u0103, iar performarea nu produce niciun efect real.<\/p>\n\n\n\n<p>O dinamic\u0103 similar\u0103 apare \u0219i \u00een <em>selfie \u00een oglind\u0103<\/em>, unde identitatea este asumat\u0103 explicit, \u201eprivi\u021bi-m\u0103, sunt eu, femeia zepelin\u201d, \u00eentr-un registru care traduce maternitatea \u00een termeni de produc\u021bie continu\u0103, \u201eantrenat\u0103 s\u0103 produc\u0103 energie bio pentru 700.000 de \u00een\u0103l\u021b\u0103ri pe an\u201d. Hiperbola tehnologic\u0103 face vizibil mecanismul invizibil al acestui rol, \u00een timp ce costul r\u0103m\u00e2ne formulat sec, aproape incidental: \u201euneori strivesc p\u0103s\u0103ri (\u2026) e un pre\u021b foarte mic pe care-l pl\u0103tesc pentru zbor\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>Poemele despre rela\u021bia mam\u0103\u2013copil mut\u0103 accentul dinspre func\u021bional spre afectiv, f\u0103r\u0103 s\u0103 abandoneze luciditatea. \u00cen <em>De-a mama \u0219i de-a mama<\/em>, maternitatea apare ca o repeti\u021bie a unor structuri deja interiorizate \u2013 \u201etoate cuvintele pe care le-am ur\u00e2t la p\u0103rin\u021bii mei\u201d, iar \u00een <em>Umbr\u0103<\/em>, imaginea mamei perfecte este fisurat\u0103 discret printr-un detaliu corporal care contrazice discursul: iubirea \u201eeman\u0103 prin to\u021bi porii, mai ales prin cei infecta\u021bi\u201d. Perfec\u021biunea r\u0103m\u00e2ne la nivel de proiec\u021bie, \u00een timp ce realul o submineaz\u0103 constant.<\/p>\n\n\n\n<p>Volumul poate fi citit \u0219i \u00eentr-o cheie feminist\u0103, prin felul \u00een care face cunoscut\u0103 munca invizibil\u0103 a maternit\u0103\u021bii \u0219i expune un rol interiorizat p\u00e2n\u0103 la epuizare. F\u0103r\u0103 a deveni declarativ, textul urm\u0103re\u0219te cum grija pentru cel\u0103lalt suspend\u0103 orice formulare coerent\u0103 a sinelui.<\/p>\n\n\n\n<p>Observa\u021bia din blurb a lui Mih\u00f3k Tam\u00e1s despre caracterul \u201ene-Hollywoodian\u201d al acestor gesturi este esen\u021bial\u0103: volumul insist\u0103 asupra scenelor care, \u00een mod obi\u0219nuit, nu sunt considerate demne de aten\u021bie. \u00cen acela\u0219i sens, Radu Vancu descrie aceast\u0103 stare ca o existen\u021b\u0103 simultan plin\u0103 \u0219i profund epuizat\u0103, o form\u0103 de dedublare continu\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><em>femeia zepelin<\/em> func\u021bioneaz\u0103 prin economie \u0219i precizie. Nu explic\u0103 \u0219i nu dramatizeaz\u0103 excesiv. Las\u0103 lucrurile s\u0103 se acumuleze p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd devin evidente. Sfera domestic\u0103 se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 ca un sistem bine organizat, dar instabil. Un volum care nu caut\u0103 cu lum\u00e2narea impactul, dar \u00eel produce prin exactitatea scriiturii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cronic\u0103 literar\u0103 de Lavinia B\u0103ra<\/p>\n","protected":false},"author":473,"featured_media":15504,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[1920,106,2779,2715],"coauthors":[2713],"class_list":["post-15503","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-anca-chimoiu","tag-cronica-literara","tag-femeia-zepelin","tag-lavinia-bara"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/4813712898-0.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15503","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/473"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15503"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15503\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15508,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15503\/revisions\/15508"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/15504"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15503"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15503"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15503"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=15503"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}