{"id":15471,"date":"2026-05-18T12:50:41","date_gmt":"2026-05-18T09:50:41","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15471"},"modified":"2026-05-18T12:50:47","modified_gmt":"2026-05-18T09:50:47","slug":"poemul-fara-parinti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15471","title":{"rendered":"Poemul f\u0103r\u0103 p\u0103rin\u021bi"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"alignright size-large is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"568\" height=\"1024\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/Arteziana-568x1024.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-15472\" style=\"width:350px\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/Arteziana-568x1024.jpg 568w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/Arteziana-166x300.jpg 166w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/Arteziana-480x866.jpg 480w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/Arteziana.jpg 600w\" sizes=\"auto, (max-width: 568px) 100vw, 568px\" \/><figcaption class=\"wp-element-caption\">Svetlana C\u00e2rstean, <em>Arteziana<\/em>, Nemira, Bucure\u0219ti, 2025<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p><em>Arteziana<\/em>, publicat\u0103 la finele anului trecut, este a doua carte din trilogia Svetlanei C\u00e2rstean, trilogie care-i c\u00e2t pe ce s\u0103 devin\u0103 complet\u0103, semn c\u0103 \u0219arpele (invocat \u0219i r\u0103sinvocat \u00een <em>Restul<\/em>) mai are pu\u021bin p\u00e2n\u0103 s-ajung\u0103 \u00een v\u00e2rful triunghiului \u0219i s\u0103 str\u0103luceasc\u0103, l\u0103s\u00e2nd \u201efrumuse\u021bea s\u0103 alunece afar\u0103 de din\u0103untru\u201d. \u00cens\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci, haide\u021bi s\u0103 vedem ce r\u0103m\u00e2ne prins \u00een n\u0103voadele <em>Arte\u00adzienei<\/em>, acest \u2013 de fapt \u2013 amplu poem despre apele prieteniei, ad\u00e2nci \u0219i f\u0103r\u0103 v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Imaginea prieteniei v\u0103zute ca o artezian\u0103 care te salveaz\u0103 de la sufocare, imaginea central\u0103 a volumului, se-aseam\u0103n\u0103 cu o matrio\u0219ka: de la bun \u00eenceput, ea st\u0103 \u00een mijlocul textului, dezbr\u0103c\u00e2ndu-se \u0219i arunc\u00e2ndu-\u0219i pieile \u00een toate p\u0103r\u00ad\u021bile \u2013 la final de tot, piesa cea mai mic\u0103, piesa f\u0103r\u0103 pereche (at\u00e2t de valoroas\u0103 aici) se-arat\u0103 la fa\u021b\u0103 \u0219i, odat\u0103 cu ea, se rostesc, simt eu, cele mai importante cuvinte din \u00eentreaga carte: \u201e(\u00een acest lung poem f\u0103r\u0103 p\u0103rin\u021bi\/ s\u00eentem singure\/ deci ne facem de cap\/ p\u00een\u0103 diminea\u021ba)\u201d \u2013 se rostesc <em>\u00een<\/em> <em>g\u00e2nd<\/em>, desigur, c\u0103ci \u0219tim c\u0103 \u201ece e \u00eentre paranteze nu se cite\u0219te niciodat\u0103 cu voce tare\u201d. Acum c-am aflat asta, nu c\u0103p\u0103t\u0103m brusc senza\u021bia c\u0103 toat\u0103 cartea-i ca scris\u0103 \u00eentre paranteze, c\u0103 ne \u00eendeamn\u0103 parc\u0103 s-o citim \u00een \u0219oapt\u0103, s\u0103-i protej\u0103m cuvintele? Ce-i protejat, ce-i nerostit pe de-a-ntregul ve\u0219nic devine. Iar c\u0103r\u021bile de asta au nevoie, am speran\u021ba c\u0103 s-a \u00een\u021beles. \u0218i-apoi oricum toat\u0103 poezia Svetlanei e \u00eembibat\u0103 de aceast\u0103 obsesie a spunerii \u2013 spunerea adev\u0103rat\u0103 \u0219i spunerea mincinoas\u0103, spunerea complet\u0103 \u0219i spunerea incomplet\u0103, spunerea-jumate, spunerea-treime, spunerea-sfert \u0219i-a\u0219a mai departe, spunerea-pericol \u0219i spunerea-culcu\u0219, spunerea-nespunere. Toate spunerile sunt surori. \u0218i de surori plin\u0103 \u00eei e poezia Svetlanei.<\/p>\n\n\n\n<p>S\u0103 revenim la <em>poemul f\u0103r\u0103 p\u0103rin\u021bi<\/em> \u2013 din acest\u0103 absen\u021b\u0103 se na\u0219te libertatea <em>Artezienei<\/em>, c\u0103ci o carte despre prietenie nu-i altceva dec\u00e2t o carte despre libertate. Absen\u021ba e, aici, d\u0103t\u0103toare de via\u021b\u0103. Absen\u021ba e, aici, geam\u0103na abunden\u021bei. \u0218i pentru c\u0103 p\u0103rin\u021bi nu exist\u0103, toate celelalte \u00eencreng\u0103turi genealogice dispar \u0219i ele \u2013 <em>poemul f\u0103r\u0103 p\u0103rin\u021bi<\/em> e, deci, poemul f\u0103r\u0103 origini. El p\u0103\u0219e\u0219te \u00een afara timpului \u0219i-\u0219i duce existen\u021ba acolo, la fel cum face \u0219i prietenia. <em>Arteziana<\/em> e liber\u0103 \u0219i pentru c\u0103 respir\u0103 \u2013 datorit\u0103 logicii pe baza c\u0103reia func\u021bioneaz\u0103 \u2013 \u00eentr-un spa\u021biu lipsit de traume \u0219i nostalgii (care, \u00een ultima vreme, ne-a cam acaparat literatura). Desigur, asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 renun\u021b\u0103 complet la memorie, \u00eens\u0103 mecanismele ei par s\u0103 opereze pu\u021bin diferit. Pe teritoriul prieteniei, nimic nu se pierde, totul r\u0103m\u00e2ne intact \u2013 amintirea nu te arunc\u0103 \u00een trecut, nu te d\u0103 peste cap, ci, dimpotriv\u0103, te face s\u0103 te ui\u021bi \u00een toate p\u0103r\u021bile, s\u0103 cau\u021bi \u00een toate straturile, s\u0103 te recapitulezi: \u201eNimeni nu pleac\u0103\/ Nimeni din cei pe care i-ai iubit\/ \u0219i adev\u0103rul e c\u0103 tu pe to\u021bi i-ai iubit\/ Mul\u021bimea din tine r\u0103m\u00eene \u00een tine\/ Pe to\u021bi \u00eei aliniezi la trezire\/ \u00eei recapitulezi\/ se amestec\u0103 unii cu al\u021bii te fac s\u0103 alergi dup\u0103 ei ca s\u0103-i mai prinzi\/ cum \u00eei atingi\/ ca-n vis dispar\/ \u0219i-apar altundeva\/ \u00een alt col\u021b al spa\u021biului\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>Odat\u0103 cu <em>Arteziana<\/em> iese \u00een sf\u00e2r\u0219it la iveal\u0103 (pentru c\u0103 p\u00e2n\u0103 acum nu primiser\u0103m dec\u00e2t indicii) c\u0103 poezia Svetlanei se desf\u0103\u0219oar\u0103 aproape \u00een totalitate \u00eentr-un spa\u021biu acvatic \u2013 gradele de intensitate ale textelor corespund nivelurilor de ad\u00e2ncime ale apei \u0219i, de\u0219i \u00een alte c\u0103r\u021bi de-ale ei cuvintele p\u0103trund cu u\u0219urin\u021b\u0103 p\u00e2n\u0103 dincolo de lumin\u0103, \u00een zona hadal\u0103, <em>Arteziana<\/em> se men\u021bine aproape de \u021b\u0103rm, izbutind s\u0103 fie o <em>carte luminoas\u0103<\/em>, cum chiar poeta declar\u0103 c-a inten\u021bionat s\u0103 scrie. Ilustra\u021bia Soniei Alins de pe copert\u0103 (\u0219i detaliul decupat pus pe pagina de titlu) se transform\u0103 \u00eentr-o imagine-nucleu care explic\u0103 foarte bine literatura Svetlanei \u2013 orice s-ar petrece, oric\u00e2t de cople\u0219itoare ar deveni distan\u021bele \u0219i rupturile, scrisul o va (re)aduce pe autoare, p\u00e2n\u0103 \u0219i din cele mai ad\u00e2nci \u0219an\u021buri oceanice, la suprafa\u021b\u0103. Oric\u00e2t de \u00eendep\u0103rtat ar fi malul, scrisul o va arunca \u00eenapoi \u00een lumin\u0103. Ba chiar mai mult \u2013 observ\u0103m, dac\u0103 ne uit\u0103m la poemele 19 \u0219i 29, c\u0103 scriitoarea \u00ee\u0219i devine propriul \u021b\u0103rm, pericolul de \u00eenec pref\u0103c\u00e2ndu-se \u00een ceva imposibil: \u201eea [prietena mea] \u00eenoat\u0103 mai departe\/ paralel cu \u021b\u0103rmul\u201d (19), \u201eprietena mea \u00eenoat\u0103 pe malul cel\u0103lalt\/ o vezi?\/ corpul ei se transform\u0103 \u00een creast\u0103 mobil\u0103\/ care tresare ritmic printre valuri\/ departe\/ paralel mereu\/ cu mine \u00eens\u0103mi\u201d (29).<\/p>\n\n\n\n<p>Nu-i deci \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 pe\u0219tii sunt atotprezen\u021bi \u00een poezia Svetlanei, c\u0103 se transform\u0103 \u00eentr-un soi de eterne c\u0103l\u0103uze, \u00eentr-un soi de eterni judec\u0103tori \u2013 ei sunt singurii care fac fa\u021b\u0103 oric\u0103ror ad\u00e2ncimi, singurii care \u0219tiu s\u0103-\u0219i modifice corpurile ca s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 pre\u00adsiunii: \u201estropitoarea asta\/ pe care o port cu mine a\u0219a cum al\u021bii au cu ei o umbrel\u0103\/ ne \u021bine \u00een via\u021b\u0103 dar nu numai pe noi\/ ci \u0219i pe\u0219tele pe spatele c\u0103ruia alunec printre oameni \u0219i blocuri\/ \u0219i daca pe\u0219tele e \u00een via\u021b\u0103 nimic nu moare\/ nimeni nu se r\u0103zg\u00eende\u0219te\u201d. Pe\u0219tii sunt cei care men\u021bin echilibrul, cei care fac posibil\u0103 mi\u0219carea \u0219i uneori chiar (auto)recunoa\u0219terea, cei care au \u00eenv\u0103\u021bat cum s\u0103 se fac\u0103 nev\u0103zu\u021bi pentru a nu se l\u0103sa prad\u0103 curen\u021bilor timpului: \u201eam c\u0103l\u0103torit p\u00een\u0103 aici pe spatele pe\u0219tilor\/ n-am alunecat fiindc\u0103 \u0219tiau ei s\u0103 alunece\/ n-am \u00eent\u00eerziat fiindc\u0103 ei \u0219tiau mai bine ca oricine timpul\u201d. La fel ca scrisul, la fel ca arteziana g\u0103sit\u0103 pe cea mai cumplit\u0103 canicul\u0103 \u00een mijlocul metropolei, la fel ca prietenia, \u0219i pe\u0219tii sunt ni\u0219te entit\u0103\u021bi salvatoare. \u00cens\u0103 astfel de \u00eent\u00e2lniri nu-s la \u00eendem\u00e2na oricui, exist\u0103 o anumit\u0103 disponibilitate, o anumit\u0103 str\u0103da\u00adnie a disponibilit\u0103\u021bii care trebuie s\u0103 se consume intern \u2013 altfel, Poemul-pe\u0219te (din poemul 16) va aluneca din m\u00e2inile celui care va \u00eencerca s\u0103-l scrie.<\/p>\n\n\n\n<p>Preocuparea din <em>Restul<\/em> pentru p\u0103r\u021bi, buc\u0103\u021bi, resturi \u0219i perechi e continuat\u0103 \u0219i \u00een <em>Arteziana<\/em> \u2013 socotesc deloc accidental\u0103 explo\u00adrarea (aproape obsesiv\u0103) a acestei teme <em>fix aici<\/em>, \u00een cadrul unei trilogii. <em>Arteziana<\/em> e, s-a stabilit deja, o carte despre prietenie, mai precis despre prietenia dintre fete\/ femei, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103-i lipse\u0219te tonul grav cu care se tot \u00eentreab\u0103 printre r\u00e2nduri de ce nu se vorbe\u0219te mai mult despre complexitatea priete\u00adniei \u2013 \u201ede c\u00eete feluri e\u0219ti prietenie\/ prietenia eficient\u0103\/ prietenia secundar\u0103\/ prietenia punct\/ priete\u00adnia cratim\u0103\/ prietenia fraz\u0103\/ pri\u00adetenia \u00eenjur\u0103tur\u0103\/ prietenia dromader\/ prietenia c\u0103mil\u0103\u201d (\u0219i se continu\u0103, doar \u00een poemul 36, cu \u00eenc\u0103 67 de feluri de prietenii), de ce ea piere mereu \u00een fa\u021ba iubirii, \u00een fa\u021ba marii iubiri. Exist\u0103 \u0219i \u00een priete\u00adnie tot at\u00e2ta bucurie \u0219i tot at\u00e2ta triste\u021be ca-n dragoste, tot at\u00e2ta grij\u0103, tot at\u00e2ta indiferen\u021b\u0103. \u0218i \u00een prietenie se imagineaz\u0103 (\u201e<em>dac\u0103 ai inventa tu un prieten cum ar ar\u0103ta el?<\/em>\u201d), se t\u00e2nje\u0219te (\u201et\u00eenjesc nu t\u00eenjesc t\u00eenjesc nu t\u00eenjesc t\u00eenjesc\/ nu t\u00een\u00adjesc\/ smulg cuvintele astea din mintea\/ \u0219i din inima mea), se desparte (\u201eDiagnostic. Singura so lu \u00ad\u021bie de continuitate e separarea p\u0103r\u021bilor\/ Urmeaz\u0103 s\u0103 se taie pe linia de demarca\u021bie pe care o stabilim de comun acord\u201d). Nu se vorbe\u0219te destul despre moartea prieteniilor, despre \u201edesperecherea\/ [&#8230;] sunetelor din auzul comun\u201d, despre desple\u00adtirea for\u021bat\u0103, despre decontaminarea care urmeaz\u0103 dup\u0103 \u2013 a\u0219a-i.<\/p>\n\n\n\n<p>Dar \u00een <em>Arteziana<\/em> exist\u0103 mult\u0103 ap\u0103 \u0219i apa \u0219tie s\u0103 le cure\u021be pe toate. De-abia a\u0219tept s\u0103 v\u0103d despre ce va fi cartea care va completa acest <em>lung poem f\u0103r\u0103 p\u0103rin\u021bi<\/em> care ne arat\u0103 for\u021ba cu care prietenia se scald\u0103, \u00een afara timpului, \u00een afara spa\u021biului, \u00een afara v\u00e2rstelor, \u00een oceanele din\u0103untrul nostru.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cronic\u0103 literar\u0103 de Anda Lupule\u021b<\/p>\n","protected":false},"author":482,"featured_media":15472,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[2805,106,2777,295],"coauthors":[2804],"class_list":["post-15471","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-anda-lupulet","tag-cronica-literara","tag-nr-3-2026","tag-svetlana-carstean"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/Arteziana.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15471","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/482"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15471"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15471\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15473,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15471\/revisions\/15473"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/15472"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15471"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15471"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15471"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=15471"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}