{"id":15413,"date":"2026-05-06T10:21:06","date_gmt":"2026-05-06T07:21:06","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15413"},"modified":"2026-05-06T10:21:11","modified_gmt":"2026-05-06T07:21:11","slug":"fenomenologia-stapanirii-imperiale-basarabia-in-componenta-imperiului-rus","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15413","title":{"rendered":"Fenomenologia st\u0103p\u00e2nirii imperiale: Basarabia \u00een componen\u021ba Imperiului Rus"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Andrei Cu\u0219co \u0219i Victor Taki, Basarabia \u00een componen\u021ba Imperiului Rus. 1812-1917<\/em>, Cartier, Chi\u0219in\u0103u, 2024, traducere din rus\u0103 de Vsevolod Ciornei<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Dac\u0103 am avea o viziune unic\u0103 asupra istoriei, cu siguran\u021b\u0103 asta ar reprezenta sf\u00e2r\u0219itul ei pentru umanitate. Astfel percepea scrisul istoric Lucien Febvre, unul dintre cei mai str\u0103luci\u021bi istorici ai secolului trecut \u0219i, pe bun\u0103 dreptate, din toate timpurile. Afirma\u021bia incontestabil\u0103 a savantului francez, \u00eencadrat\u0103 \u00eentr-un context mai extins al \u0219tiin\u021belor socio-umane, cap\u0103t\u0103 un caracter axiomatic. Un sf\u00e2r\u0219it al istoriei nu se \u00eentrez\u0103re\u0219te nici la orizonturile cercet\u0103rii \u0219tiin\u021bifice, cu at\u00e2t mai mult pentru umanitate. Istoria este \u00eentr-o constant\u0103 dinamic\u0103, istoriografia se actualizeaz\u0103, unele ipoteze trec \u00een nefiin\u021b\u0103 pentru ca altele s\u0103-\u0219i revendice actualitatea. Depistarea noilor documente sau interpretarea celor deja cunoscute \u00eentr-o manier\u0103 divers\u0103 \u0219i inovativ\u0103 cu siguran\u021b\u0103 contribuie la edificarea teoriilor noi \u0219i revizuirea celor existente. A stabili \u201eo istorie unic\u0103\u201d ar \u00eensemna o stagnare \u00een sens epistemic \u0219i o compromitere general\u0103 a naturii istoriei.<\/p>\n\n\n\n

De altfel, o \u00eentrebare legitim\u0103 care transpare periodic cu intensitate diferit\u0103 \u00een spa\u021biu public este dac\u0103 istoria poate fi rescris\u0103. R\u0103spunsul nostru este c\u0103 e un lucru absolut necesar, chiar o obliga\u021bie a unui istoric profesionist s\u0103 rescrie istoria. Pe l\u00e2ng\u0103 argumentele deja formulate se poate ad\u0103uga c\u0103 diverse perspective asupra trecutului func\u021bioneaz\u0103 ca un antidot \u00eempotriva \u00eenregiment\u0103rii ideologice. Altfel spus, cu c\u00e2t mai multe interpret\u0103ri avem la \u00eendem\u00e2n\u0103, cu at\u00e2t se reduce riscul c\u0103derii \u00een extremit\u0103\u021bi. Teoriile istorice alternative \u2013 \u00een \u00een\u021belesul lor empiric, nu ca elucubra\u021bii pseudo-\u0219tiin\u021bifice \u2013 sunt indicatorul unei dezbateri publice s\u0103n\u0103toase, mai ales \u00een condi\u021biile unei societ\u0103\u021bi democratice.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen istoriografia din Republica Moldova, una dintre cele mai discutate \u0219i controversate probleme din arealul istoric r\u0103m\u00e2ne st\u0103p\u00e2nirea imperial\u0103 rus\u0103 asupra teritoriului Basarabiei, \u00eencep\u00e2nd cu 1812. Studiile consacrate tematicii curente sunt at\u00e2t de eterogene ca abordare \u0219i direc\u021bii de cercetare, \u00eenc\u00e2t efortul de a le trece \u00een revist\u0103, chiar \u0219i par\u021bial, este inutil. Cert este c\u0103 evenimentului i se acord\u0103 o v\u0103dit\u0103 conota\u021bie \u00een raport cu \u00eenceputurile moderniz\u0103rii regiunii. \u00cen virtutea sensibilit\u0103\u021bii insuflate de acest eveniment, o bun\u0103 parte din politicieni instrumentalizeaz\u0103 discursul istoric despre anexarea Basarabiei pentru a conferi credibilitate propriilor platforme politice sau electorale, indiferent de spectrul politico-ideologic c\u0103ruia \u00eei apar\u021bin.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen prezent, c\u00e2mpul discursiv al istoriei moldovene\u0219ti este ocupat de dou\u0103 tabere adverse care-\u0219i disput\u0103 \u201eadev\u0103rul\u201d pentru interpretarea evenimentelor de la 1812. Prima tab\u0103r\u0103 este tributar\u0103 tradi\u021biei de cercetare sovietice, prolifer\u00e2nd argumente \u00een favoarea progresului \u0219i moderniz\u0103rii de care ar fi beneficiat Basarabia \u00een urma \u201ereunirii fire\u0219ti cu Rusia\u201d. Cercet\u0103torii din a doua tab\u0103r\u0103 utilizeaz\u0103 argumentele specifice \u0219colii istorice rom\u00e2ne\u0219ti, plas\u00e2nd accentele mai mult pe apartenen\u021ba basarabenilor la statul na\u021bional rom\u00e2n, dorind s\u0103 scoat\u0103 \u00een prim-plan politicile imperiale de rusificare \u0219i dezna\u021bionalizare.<\/p>\n\n\n\n

Schi\u021b\u00e2nd foarte sumar acest context multilateral, vom analiza studiul semnat de istoricii Andrei Cu\u0219co \u0219i Victor Taki, speciali\u0219ti notorii \u00een domeniul studiilor imperiale. Este complicat de g\u0103sit o \u00eencadrare pentru cei doi istorici \u00eentr-un spectru discursiv concret, moldovenist sau filorom\u00e2n. Pentru a dep\u0103\u0219i clivajele \u0219i etichet\u0103rile maniheiste \u2013 folosite frecvent \u0219i f\u0103r\u0103 neap\u0103rat s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 calitatea ipotezelor \u2013 le-am putea subscrie autorilor o tentativ\u0103 de a se disocia de abord\u0103rile tradi\u021bionale pentru a formula un demers original \u0219i autonom, care lipse\u0219te at\u00e2t de mult istoriografiei rom\u00e2ne.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen introducere, Andrei Cu\u0219co subliniaz\u0103 faptul c\u0103 problematica basarabean\u0103 reprezint\u0103 un caz foarte curios pentru cercetarea dimensiunii imperiale a istoriei Rusiei, din cel pu\u021bin trei puncte de vedere. Primul este factorul geografic \u0219i \u00eenscrierea Basarabiei \u00een conceptul de \u201e\u021binut al frontierei\u201d. Din perspectiva studiilor imperiale, Basarabia face parte din \u021binuturile periferice ale Imperiului Rus, unde administra\u021bia imperial\u0103 \u00ee\u0219i configureaz\u0103 \u201eidentit\u0103\u021bile frontaliere\u201d. Teritoriile frontaliere reprezint\u0103 un spa\u021biu al confrunt\u0103rilor dintre imperiile rivale, Basarabia fiind parte a regiunii frontaliere nord-pontice. Al doilea interes pe care-l suscit\u0103 cazul Basarabiei graviteaz\u0103 \u00een jurul modalit\u0103\u021bilor de descriere \u0219i raportare la acest spa\u021biu ale administra\u021biei imperiale ruse, autorul explic\u00e2nd c\u0103: \u201e\u00cen primele decenii de dup\u0103 anexare, c\u0103l\u0103toriile func\u021bionarilor ru\u0219i prin Basarabia erau modalitatea principal\u0103 de integrare a teritoriului nou-dob\u00e2ndit [\u2026] Depistarea leg\u0103turii reciproce dintre putere politic\u0103 \u0219i c\u0103l\u0103torie a condi\u021bionat un limbaj special al descrierii, pe care noi l-am preluat din cercet\u0103rile fenomenologice ale spa\u021biului. Odat\u0103 cu trecerea timpului, c\u0103l\u0103toria ca modalitate de producere a spa\u021biului imperial a fost \u00eenlocuit\u0103 de abordarea abstract\u0103 a birocra\u021biei moderne, care a descompus leg\u0103tura reciproc\u0103 concret\u0103 a land\u0219aftului geografic, social \u0219i politic al Basarabiei \u00een categorii statistice \u0219i etnografice\u201d (pp. 11-12). Al treilea factor se refer\u0103 la particularizarea problemei Basarabiei centrat\u0103 pe caracterul litigios \u0219i disputat al teritoriului respectiv \u00eencep\u00e2nd cu anii 1860 \u0219i p\u00e2n\u0103 la c\u0103derea Imperiului Rus. Dup\u0103 apari\u021bia \u00een anul 1862 a statului na\u021bional rom\u00e2n, afirm\u0103 autorul, Basarabia a devenit imediat un obiect real al \u201econcuren\u021bei simbolice\u201d dintre Imperiul Rus \u0219i Principatele Unite ale Moldovei \u0219i Valahiei, iar specificul contextului basarabean rezid\u0103 \u00een faptul c\u0103 \u201eBasarabia era, probabil, singurul teritoriu al Imperiului Rus ce constituia obiectul rivalit\u0103\u021bii dintre imperiu \u0219i un stat-na\u021biune deja format.\u201d (p. 13)<\/p>\n\n\n\n

Fiind trasat\u0103 problematica studiului, \u00een nou\u0103 capitole de baz\u0103, autorii \u00eencearc\u0103 o descriere a Basarabiei dintr-o optic\u0103 mai pu\u021bin \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een istoriografia noastr\u0103. Confrunt\u0103rile simbolice, practicile discursive, strategiile de integrare politic\u0103, dinamica spa\u021biului social sunt liniile diriguitoare ale c\u0103r\u021bii. De fapt, la momentul anex\u0103rii Basarabiei, administra\u021bia \u021barist\u0103 nu cuno\u0219tea foarte multe despre acest teritoriu. Sarcina de baz\u0103 pus\u0103 pe func\u021bionarii \u021bari\u0219ti era valorificarea regiunii. Respectiv, \u00een primii ani dup\u0103 anexare, o modalitate de integrare a spa\u021biului nou-achizi\u021bionat erau c\u0103l\u0103toriile \u021barului \u00een teritoriu. \u021aarul \u00ee\u0219i asuma rolul de inspector, urm\u00e2nd s\u0103 dea tonalitate dezvolt\u0103rii guberniilor nou-\u00eenfiin\u021bate. Esen\u021ba acestui tip de administrare este c\u0103 \u201eimpulsul transform\u0103rii \u00eentr-o localitate sau alta era emis de \u00eensu\u0219i purt\u0103torul puterii sub form\u0103 de \u00abproiect\u00bb, a c\u0103rui \u00eenf\u0103ptuire reu\u0219it\u0103 depindea de men\u021binerea impulsului respectiv prin intermediul c\u0103l\u0103toriilor de inspec\u021bie\u201d (p. 71). Din perspectiv\u0103 antropologic\u0103, aceast\u0103 interac\u021biune dintre sursa \u0219i obiectul puterii a p\u0103strat reminiscen\u021bele medievale ale interac\u021biunii politice dintre monarh \u0219i societate. Apel\u00e2nd la formula propus\u0103 de Ernst Kantorowicz, am putea spune c\u0103 mai mult conta prezen\u021ba politic\u0103 a \u021barului dec\u00e2t cea fizic\u0103 \u00een contextul vizit\u0103rii unei regiuni.<\/p>\n\n\n\n

De bun\u0103 seam\u0103, procesul de integrare a teritoriului \u00een corpul Imperiului a fost unul sinuos \u0219i a necesitat o mobilizare ampl\u0103 a resurselor at\u00e2t materiale, c\u00e2t \u0219i simbolice. Diverse proiecte de administrare a Basarabiei (proiectul contelui Kapodistria sau \u201eexperimentul basarabean\u201d al \u021barului Alexandru I) au fost un indicator al dinamicii expansioniste imperiale \u00een regiune. Basarabia devenea nu doar o f\u00e2\u0219ie de p\u0103m\u00e2nt nou-\u00eencorporat\u0103, ci un element al organiz\u0103rii spa\u021biale a statului. A\u0219adar, logica anex\u0103rii p\u0103\u0219ea peste hotarul formal al imperiului \u0219i se extindea p\u00e2n\u0103 la \u201eorizontul determinat de situa\u021bia concret\u0103 a luptei franco-ruse, de specificul instrumentelor de influen\u021b\u0103 (rela\u021biile religioase) \u0219i de arealul \u0219i popula\u021bia pe care acestea le cuprindeau (popoarele balcanice de aceea\u0219i credin\u021b\u0103)\u201d (p. 114).<\/p>\n\n\n\n

Pe interior, configurarea unui spa\u021biu social viabil reprezenta o alt\u0103 necunoscut\u0103 a procesului integr\u0103rii. Astfel, prima problem\u0103 cu care s-a confruntat noua administra\u021bie a fost inexisten\u021ba unei aristocra\u021bii basarabene la momentul semn\u0103rii P\u0103cii de la Bucure\u0219ti. Partea nordic\u0103 \u0219i central\u0103 a regiunii pruto-nistrene erau teritorii aflate \u00een posesiunea boierilor care locuiau \u00een Moldova de peste Prut, \u00een timp ce partea de sud se afla sub administra\u021bia turco-t\u0103tar\u0103. Conducerea provizorie instituit\u0103 la Chi\u0219in\u0103u a fost alc\u0103tuit\u0103 din \u0219apte boieri care se mutaser\u0103 \u00een Basarabia. Procesul de constituire a elitei basarabene locale a fost complex \u0219i adesea a mers \u00een r\u0103sp\u0103r cu viziunea centrului imperial. \u00cen mod particular, puterea de\u021binut\u0103 de nobilimea local\u0103 nu era \u201eun dat ini\u021bial\u201d, dar avea un caracter negociabil. \u00cen mod evident, na\u0219terea elitei basarabene a fost legat\u0103 de constituirea altor grupuri sociale, la care aceast\u0103 elit\u0103 trebuia s\u0103 se raporteze. At\u00e2ta timp c\u00e2t spa\u021biul social este mai pestri\u021b, apare condi\u021bia form\u0103rii elitelor, care se definesc prin interac\u021biunea sa cu al\u021bi subiec\u021bi sociali.<\/p>\n\n\n\n

Fiind constr\u00e2ns de spa\u021biu, nu a\u0219 putea surprinde toate aspectele studiului a\u0219a cum s-ar merita. Cel pu\u021bin \u00een trecere vom consemna c\u0103 autorii s-au aplecat \u0219i asupra problemelor privind diversitatea etnic\u0103, luptele diplomatice pentru sudului Basarabiei \u00een 1878, pogromul evreiesc din Basarabia anului 1903, precum \u0219i situa\u021bia din regiune \u00een anii Primului R\u0103zboi Mondial, culmin\u00e2nd cu formarea Rom\u00e2niei Mari. Fiecare dintre subiectele respective ar merita c\u00e2te o recenzie aparte \u00een virtutea relevan\u021bei sale pentru istoria Basarabiei, \u00een particular, \u0219i istoria european\u0103, \u00een general.<\/p>\n\n\n\n

La final, a\u0219 dori s\u0103 punctez un lucru care adesea este invocat de criticii istoriografiei din Republica Moldova, care se av\u00e2nt\u0103 s\u0103 diminueze importan\u021ba istoriei Basarabiei \u0219i s\u0103-i atribuie un caracter secundar \u00een raport cu istoria universal\u0103. Istoriografia despre Basarabia este foarte vast\u0103, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 istoricii o catalogheaz\u0103 drept subiect magistral pentru \u00een\u021belegerea istoriei Republicii Moldova. Dac\u0103 n-ar fi fost important\u0103, nu s-ar mai scrie despre ea. Dovad\u0103 ne st\u0103 interesul constant pentru acest spa\u021biu al multor istorici, inclusiv str\u0103ini, cum ar fi Charles King, Keith Hitchins sau Alberto Basciani. Cu siguran\u021b\u0103 numele lui Andrei Cu\u0219co \u0219i al lui Victor Taki vor r\u0103m\u00e2ne \u00eenscrise \u00een palmaresul istoriografiei europene datorit\u0103 cercet\u0103rii lor solide \u00een zona periferiilor imperiale ruse\u0219ti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cartea de istorie de Alexandru Antocian<\/p>\n","protected":false},"author":460,"featured_media":15414,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[2736,52],"tags":[2738,2795,2737,2777],"coauthors":[2676],"class_list":["post-15413","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cartea-de-istorie","category-rubrici","tag-alexandru-antocian","tag-basarabia","tag-cartea-de-istorie","tag-nr-3-2026"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/3063475665-0.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15413","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/460"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15413"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15413\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15415,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15413\/revisions\/15415"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/15414"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15413"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15413"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15413"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=15413"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}