{"id":15364,"date":"2026-04-29T17:57:10","date_gmt":"2026-04-29T14:57:10","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15364"},"modified":"2026-04-29T17:58:07","modified_gmt":"2026-04-29T14:58:07","slug":"emanuela-ignatoiu-sora-daca-vom-citi-chiar-si-o-singura-poezie-pe-zi-vom-deveni-mai-empatici-mai-atenti-la-ceilalti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15364","title":{"rendered":"Emanuela Ign\u0103\u021boiu-Sora: \u201eDac\u0103 vom citi chiar \u0219i o singur\u0103 poezie pe zi, vom deveni mai empatici, mai aten\u021bi la ceilal\u021bi\u201d"},"content":{"rendered":"\n

Emanuela Ign\u0103\u021boiu-Sora<\/strong> este lector asociat la Universitatea din Bucure\u0219ti (Facultatea de \u0218tiin\u021be Politice), finaliz\u00e2ndu-\u0219i studiile doctorale la Institutul Universitar din Floren\u021ba. A publicat volumul Egalitate \u0219i nondiscriminare \u00een jurispruden\u021ba Cur\u021bii Europene de Justi\u021bie<\/em> (C.H. Beck, 2008), dar \u0219i numeroase articole \u0219i capitole \u00een diverse volume colective: Ethnic and Racial Studies<\/em> (2011), Fighting Discrimination in Europe. The Case for a Race-Conscious Approach<\/em> (Routledge, 2013), European Roma Integration Efforts \u2013 A Snapshot<\/em> (VUB Press, 2013). A coordonat antologia Panglic\u0103 neagr\u0103<\/em> (Vellant, 2023) despre anvergura doliului \u0219i despre iriz\u0103rile sale \u00een art\u0103. A publicat trei volume de poezie: Ingluvii<\/em> (Charmides, 2014), Clinamen<\/em> (Casa de Pariuri Literare, 2021), \u0218i noi dansam \u00een plase de lumin\u0103 \u0219i ace <\/em>(OMG, 2025).<\/em><\/p>\n\n\n\n

Irina-Roxana Georgescu: Drag\u0103 Ema, poezia ta, diafan\u0103 ca o rochie de var\u0103, ne plimb\u0103 prin lumi neb\u0103nuite, iar unul dintre nucleele poetice este amintirea. Ne po\u021bi m\u0103rturisi care e cea mai puternic\u0103 amintire din copil\u0103rie?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Emanuela Ign\u0103\u021boiu-Sora:<\/strong> Tata tocmai m\u0103 las\u0103 din bra\u021be, pe sc\u0103rile din fa\u021ba casei. E \u00een jur de 4 diminea\u021ba \u0219i p\u0103rin\u021bii mei se preg\u0103tesc s\u0103 plece la gar\u0103, s\u0103 ia trenul care \u00eei duce la medicul din Bucure\u0219ti. Mama a suferit de o boal\u0103 rar\u0103 \u0219i de dou\u0103 ori pe lun\u0103 trebuia s\u0103 ajung\u0103 la Bucure\u0219ti pentru tratament. Tata o \u00eenso\u021be\u0219te, iar eu r\u0103m\u00e2n singur\u0103. Am \u00een jur de patru ani. \u00cei privesc cum se \u00eendep\u0103rteaz\u0103, nu pl\u00e2ng, nu \u021bip, \u0219tiu c\u0103 mama are nevoie de acest tratament, iar dup\u0103 ce nu le mai aud pa\u0219ii pe uli\u021b\u0103 privesc cerul plin de stele, suntem la munte, mi se pare c\u0103 e o sticl\u0103 uria\u0219\u0103 care se ciobe\u0219te, ar trebui s\u0103 intru \u00een cas\u0103, s\u0103 m\u0103 ad\u0103postesc, dar acolo camerele \u00eemi amplific\u0103 singur\u0103tatea. O singur\u0103 dat\u0103, gra\u021bie unor circumstan\u021be fericite, am reu\u0219it s\u0103 m\u0103 \u00eentorc \u00een acele \u00eenc\u0103peri ale trecutului \u00eenso\u021bit\u0103 de un prieten. Prezen\u021ba lui a \u00eembl\u00e2nzit acele spa\u021bii care p\u00e2n\u0103 atunci m\u0103 \u00eenfrico\u0219aser\u0103.<\/p>\n\n\n\n

I.-R.G.: Cum se leag\u0103 \u00eentre ele, \u00een rutina ame\u021bitoare a fiec\u0103rei zile, proiectele tale at\u00e2t de diverse \u2013 de la combaterea discrimin\u0103rii la poezie, de la problematica doliului la eforturile europene de integrare a comunit\u0103\u021bii rome?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

E.I.-S.:<\/strong> Cred c\u0103 literatura \u0219i drepturile omului (domeniul \u00een care activez profesional) au \u00een comun aceast\u0103 practic\u0103 a empatiei, de a ni-l imagina pe cel\u0103lalt, pentru a putea s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim \u00eentr-un spa\u021biu al respectului reciproc \u0219i al grijii unuia fa\u021b\u0103 de cel\u0103lalt, indiferent de etnie, identitate sexual\u0103, statut socio-economic sau de alte diferen\u021be. \u0218i antologia despre doliu \u0219i \u00eent\u00e2lnirile cu prozatoarele pe care le-am organizat \u00een vara lui 2017, c\u00e2nd am vrut ca scriitoarele s\u0103 aib\u0103 un spa\u021biu la Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, \u0219i c\u00e2nd am cutreierat satele din Rom\u00e2nia \u00eentr-o cercetare despre gradul de vaccinare al copiilor romi \u2013 \u00een toate aceste proiecte a fost mereu grija de a crea spa\u021bii de vizibilitate pentru ceilal\u021bi. \u00cencerc mereu s\u0103 fiu atent\u0103 la ceilal\u021bi, de\u0219i de cele mai multe ori dau gre\u0219, dat fiind c\u0103 sunt un om imperfect, plin de fisuri \u0219i de neputin\u021be.<\/p>\n\n\n\n

I.-R.G.: Ce rol are poezia \u00eentr-o lume tot mai pragmatic\u0103, mai digitalizat\u0103, mai sufocat\u0103 de griji \u0219i de nevoi?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

E.I.-S.:<\/strong> Nu vreau s\u0103 vorbesc \u00een numele altor persoane, dar pot s\u0103 spun c\u0103 pe mine poezia e cea care m\u0103 ajut\u0103 s\u0103 nu m\u0103 destram, care m\u0103 adun\u0103 de fiecare dat\u0103 \u0219i care m\u0103 pune laolalt\u0103 pies\u0103 cu pies\u0103. Acum c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni m\u0103 aflam \u00eentr-un ora\u0219 european pentru un proiect. Aveam mult de munc\u0103, frigul mu\u0219ca din mine, m\u0103 sim\u021beam singur\u0103 \u0219i descurajat\u0103, dar \u00eemi cump\u0103rasem un exemplar din The Paris Review<\/em> \u0219i seara citeam c\u00e2te un pasaj din interviul cu poeta Alice Oswald \u0219i m\u0103 \u00eentrebam \u00eempreun\u0103 cu ea cum se stabilizeaz\u0103 un poem sau ne preumblam \u00een jurul unui r\u00e2u din Anglia, compun\u00e2nd un poem ca pe o pies\u0103 de jazz, un asamblaj de voci \u0219i istorii personale, \u0219i asta m-a ajutat s\u0103 o iau \u00een fiecare zi de la cap\u0103t, p\u00e2n\u0103 am ajuns iar acas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

I.-R.G.: Care e cea mai mare provocare pe care ai \u00eent\u00e2lnit-o, at\u00e2t \u00een cercet\u0103rile legate de discriminare, c\u00e2t \u0219i \u00een poezia ta?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

E.I.-S.:<\/strong> A\u0219 zice c\u0103 e tocmai lipsa de a-l imagina pe cel\u0103lalt, de care aminteam mai sus, \u0219i de a ne imagina pe noi \u00een\u0219ine ca fiind cel\u0103lalt. Pentru c\u0103 dac\u0103 ne vom g\u00e2ndi la noi ca fiind cineva care va avea nevoie de servicii de s\u0103n\u0103tate, de educa\u021bie, care va avea nevoie de cre\u0219e sau de c\u0103mine \u00een care s\u0103 fim \u00eengriji\u021bi \u00een demnitate, ne vom da seama c\u00e2t de important\u0103 e o infrastructur\u0103 social\u0103 puternic\u0103 \u0219i bine pus\u0103 la punct. La fel \u0219i de a ne g\u00e2ndi c\u0103 oricare dintre noi poate s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u0219i s\u0103 munceasc\u0103 \u00eentr-o \u021bar\u0103 \u00een care se vorbe\u0219te o limb\u0103 matern\u0103 diferit\u0103 de a noastr\u0103, \u00een care nu suntem cet\u0103\u021beni, \u00een care avem identit\u0103\u021bi diferite, dar \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im demnitatea de fiin\u021be umane. Oricare dintre noi poate fi acel om vulnerabil care va avea nevoie de sprijin. Jurista \u0219i filosoafa Martha Fineman vorbe\u0219te \u00eentr-un minunat eseu despre \u201esubiectul vulnerabil\u201d, despre cum vulnerabilitatea, care e inerent\u0103 condi\u021biei umane, trebuie s\u0103 fie inclus\u0103 \u00een toate structurile, \u00een toate politicile \u0219i practicile din societate, \u0219i c\u0103 abia asta ne va duce la o societate cu adev\u0103rat egal\u0103 \u0219i incluziv\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Iar poezia e cea care d\u0103 cel mai bine glas fragilit\u0103\u021bii noastre ca fiin\u021be umane \u0219i de asta cred c\u0103 dac\u0103 vom citi chiar \u0219i o singur\u0103 poezie pe zi, doar una!, vom deveni mai empatici, mai aten\u021bi la ceilal\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

I.R.-G.: Apare adeseori \u00een textele tale mirajul unor noi orizonturi. Dac\u0103 ar fi s\u0103 c\u0103l\u0103tore\u0219ti \u00een locuri pe care \u00eenc\u0103 nu le-ai v\u0103zut, care ar fi acelea? Cum se schimb\u0103 poezia ta dup\u0103 o c\u0103l\u0103torie?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

E.I.-S.:<\/strong> Visez uneori la un mare tur, de cel pu\u021bin un an, prin Americi. A\u0219 porni din Alaska sau poate chiar din \u021binurile canadiene, \u00een Yukon, unde l-a\u0219 c\u0103uta pe Col\u021b Alb sau a\u0219 petrece un timp cu minerii printre care a copil\u0103rit Lucia Berlin. A\u0219 cobor\u00ee apoi la New York, unde nu a\u0219 dormi deloc \u0219i unde a\u0219 sta c\u00e2teva ore \u00een fa\u021ba tabloului Moonlight<\/em> de Ralph Blakelock, amintindu-mi cum l-a descris Paul Auster \u00een Palatul lunii<\/em>. A\u0219 porni pe str\u0103zi, f\u0103r\u0103 s\u0103 dorm deloc, \u00een New York nu doarme nimeni, cum afl\u0103m din Trilogia New Yorkului<\/em> \u0219i din R\u0103stignirea trandafirie<\/em>. M-a\u0219 duce apoi la MoMA, unde mi-a\u0219 t\u0103ia p\u0103rul c\u00e2t a\u0219 privi tabloul Fridei Kahlo, Autoportret cu p\u0103rul t\u0103iat<\/em>, \u0219i a\u0219 fugi de paznicii care sigur vor veni dup\u0103 mine, a\u0219 fugi p\u00e2n\u0103 \u00een Central Park, unde pentru c\u00e2teva ore m-a\u0219 \u00eenchipui \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie cu Walt Whitman. A\u0219 traversa apoi America, m-a\u0219 minuna de vastele \u021binuturi, de peisajele dezolante, a\u0219 ajunge la San Francisco, unde m-a\u0219 da o zi \u00eentreag\u0103 cu tramvaiul \u0219i a\u0219 petrece o alt\u0103 zi la City Lights, r\u0103sfoind c\u0103r\u021bi. \u00centre cele dou\u0103 coaste a\u0219 fi f\u0103cut un popas la New Orleans, ca s\u0103 m\u0103n\u00e2nc beignets \u0219i s\u0103 ascult jazz la fiecare col\u021b de strad\u0103. Apoi Pacificul la Big Sur, coasta californian\u0103, oprirea la poalele vulcanului, \u00een Mexic, oceanul v\u0103zut din nou, de data asta din cartierul Miraflores din Lima. Mi-a\u0219 da un r\u0103gaz s\u0103 \u00eentemeiez un nou Macondo, apoi a\u0219 sta cel pu\u021bin o lun\u0103 \u00een Buenos Aires ca s\u0103 dansez milonga \u0219i s\u0103 str\u0103bat cartierele San Telmo, Palermo \u0219i Recoleta. Mi-a\u0219 \u00eencheia turul \u00een iarba gras\u0103 din pampasul argentinian, cu ochii la Crucea Sudului \u0219i inima preg\u0103tit\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ca s\u0103-\u021bi r\u0103spund la ultima parte a \u00eentreb\u0103rii, lucrez acum la un nou volum, \u00een care o parte din poeme sunt inspirate de ni\u0219te c\u0103l\u0103torii recente. Las aici unul dintre aceste poeme, scris \u00eentr-unul dintre ora\u0219ele pe care le iubesc:<\/p>\n\n\n\n

e sear\u0103 \u00een inima Europei<\/p>\n\n\n\n

\u0219i sunt \u00eenconjurat\u0103 de femei<\/p>\n\n\n\n

b\u0103tr\u00e2na durdulie care doarme<\/p>\n\n\n\n

dormea \u0219i acum c\u00e2teva zile c\u00e2nd am ajuns la Viena<\/p>\n\n\n\n

somnul ei \u00eemi permite s\u0103 m\u0103 apropii, s\u0103 ne cunoa\u0219tem<\/p>\n\n\n\n

e mic\u0103 \u0219i are un balon ro\u0219u pe care \u00eel \u00eenal\u021b\u0103 peste dun\u0103rea zgribulit\u0103<\/p>\n\n\n\n

e mic\u0103 \u0219i balonul ei traverseaz\u0103 cur\u021bi \u0219i poduri<\/p>\n\n\n\n

m\u0103 \u00eentreb dac\u0103 bunica mea a v\u0103zut vreodat\u0103 un balon ro\u0219u<\/p>\n\n\n\n

dac\u0103 a m\u00e2ncat somon cu spanac, ca mine acum<\/p>\n\n\n\n

a\u0219 putea s\u0103 \u00eentocmesc o list\u0103 a lucrurilor pe care nu le-a f\u0103cut<\/p>\n\n\n\n

dar la mare a fost \u0219i puii de ra\u021b\u0103 i-a hr\u0103nit<\/p>\n\n\n\n

m\u00e2na ei mesteca leurda cu br\u00e2nz\u0103, gura ei le fr\u0103gezea pentru pui<\/p>\n\n\n\n

\u0219i, c\u00e2nd le scuipa, gogoloaiele ar\u0103tau ca spanacul pe care \u00eel m\u0103n\u00e2nc acum<\/p>\n\n\n\n

suntem mul\u021bi str\u0103ini \u00een aceast\u0103 cafenea m\u0103 \u00eentreb c\u00e2\u021bi dintre noi s-au \u00een\u0103l\u021bat dup\u0103 balonul ro\u0219u, c\u00e2\u021bi dintre noi nu s-au poticnit \u00een drum<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Interviu realizat de Irina-Roxana Georgescu<\/p>\n","protected":false},"author":21,"featured_media":15365,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[50],"tags":[1477,132,141],"coauthors":[1223],"class_list":["post-15364","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-interviu","tag-emanuela-ignatoiu-sora-2","tag-interviu","tag-irina-roxana-georgescu"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/592171939_25142608855433078_1581607961885024178_n.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15364","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/21"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15364"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15364\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15367,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15364\/revisions\/15367"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/15365"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15364"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15364"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15364"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=15364"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}