{"id":15339,"date":"2026-04-27T12:21:12","date_gmt":"2026-04-27T09:21:12","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15339"},"modified":"2026-04-27T12:21:21","modified_gmt":"2026-04-27T09:21:21","slug":"personaje-in-spatii-de-tranzitie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15339","title":{"rendered":"Personaje \u00een spa\u021bii de tranzi\u021bie"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"800\" height=\"597\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/Cafe_de_la_paix.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-15340\" style=\"width:600px\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/Cafe_de_la_paix.jpg 800w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/Cafe_de_la_paix-300x224.jpg 300w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/Cafe_de_la_paix-768x573.jpg 768w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/Cafe_de_la_paix-480x358.jpg 480w\" sizes=\"auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px\" \/><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p>C\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 explorez aceast\u0103 dimensiune a personajelor de roman, mi-am dat seama c\u0103 pentru mine conceptul de spa\u021biu tranzi\u021bional se aplic\u0103 cel mai relevant \u00een incursiunile mele la mall (oriunde ar fi acesta). pentru c\u0103 acesta este o zon\u0103 care ac\u021bioneaz\u0103 ca o leg\u0103tur\u0103 func\u021bional\u0103 \u0219i perceptual\u0103 \u00eentre spa\u021biul de afar\u0103 \u0219i cel din\u0103untru, \u00eencorpor\u00e2nd locuri (magazine, cafenele, libr\u0103rii, s\u0103li de cinema, restaurante, etc.) care \u00eenlesnesc o mi\u0219care fluid\u0103 \u00eentre diferite st\u0103ri individuale \u0219i ne permit activit\u0103\u021bi alter\u00e2nd \u00eentre mi\u0219care \u0219i repaus, implicare \u0219i contemplare a variilor destina\u021bii, menite s\u0103 genereze experien\u021be temporare, sociale sau psihologice. Aceste spa\u021bii asigur\u0103, de fapt, o trecere de la o dispozi\u021bie\/condi\u021bie la alta, invit\u00e2nd individul la o permanent\u0103 explorare a unui mediu ce-i&nbsp; alimenteaz\u0103 curiozitatea \u0219i \u00eel inspir\u0103 s\u0103-\u0219i recalculeze energiile \u0219i s\u0103-\u0219i reg\u00e2ndeasc\u0103 ideile \u0219i inten\u021biile. \u00cen plus, spa\u021biile de tranzi\u021bie, apar\u021bin\u00e2nd categoriilor de spa\u021bii cotidiene, implic\u0103 \u201epractici \u0219i opera\u021bii cotidiene\u201d (Mihali, 2001: 11), desf\u0103\u0219urate cu inten\u021bia atingerii unor anumite experien\u021be sociale \u00eentr-un exerci\u021biu de mi\u0219care permanent\u0103, chiar \u0219i f\u0103r\u0103 o destina\u021bie precis\u0103, ca parte integrant\u0103 a unui proces de auto\/dezvoltare \u0219i auto\/cunoa\u0219tere; drept urmare, c\u00e2nd autorii \u00ee\u0219i trimit personajele \u00een anumite spa\u021bii tranzitorii, ei le ofer\u0103 posibilitatea de a-\u0219i dezv\u0103lui felul \u00een care percep \u0219i reac\u021bioneaz\u0103 la provoc\u0103rile acestora, \u00een virtutea pozi\u021bion\u0103rii lor \u00een complexitatea ansamblului narativ.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Reflec\u021biile unui flaneur<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Studiile urbane utilizeaz\u0103 conceptul de flaneur (inventat de Charles Baudelaire, mai t\u00e2rziu pus \u00een circula\u021bie, conform surselor electronice, de Georg Simmel \u0219i Walter Benjamin) pentru a dimensiona rela\u021bia dintre individ, modernitate \u0219i mediul citadin, \u00een calitatea acestuia de observator, neutru, deta\u0219at, al vie\u021bii cotidiene derulate sub privirea lui, developat\u0103 creativ \u00eentr-o imagine personalizat\u0103; a\u0219a face \u0219i Alexandru \u0218erban, oprindu-se \u00een plimbarea sa de s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u00eentr-o pia\u021b\u0103, unde \u201eoamenii se agit\u0103 inutil, se plimb\u0103 ca ame\u021bi\u021bi de colo p\u00e2n\u0103 colo, du\u0219i de valul cald al trupurilor\u201d (Zamfir, 2008: 348), o pia\u021b\u0103 acum bogat\u0103, expun\u00e2nd tarabe cu \u201ero\u0219ii proaspete de ser\u0103, primii ardei gra\u0219i, ca de cear\u0103, gr\u0103mezi de cartofi rozalii, ceap\u0103 de ap\u0103 uria\u0219\u0103, zarzavaturi de sup\u0103 multicolore pe \u0219tergare albe, \u021beline rotofeie cu must\u0103\u021bi ca de animale marine e\u0219uate la \u021b\u0103rm; din anul trecut, mere de toate soiurile, domne\u0219ti, ionatan, goldene, mandarine, banane adev\u0103rate [\u2026], \u00eentr-un spectacol zilnic\u201d, cre\u00e2nd un \u201edecor ca de teatru\u201d (349). Privirea ambiental\u0103 a personajului, o privire care \u201eia \u00een socoteal\u0103 apropierea\u201d \u0219i \u201ee orientat\u0103 calitativ\u201d (Mihali, 2001: 38), \u00eendreapt\u0103 aten\u021bia cititorului c\u0103tre un alt loc \u00een care individul se cufund\u0103 \u00een anonimat, anume, bazarul oriental, unde \u201eviermuiala indian\u0103 plin\u0103-ochi fierbe mai agitat\u0103 ca niciodat\u0103, pentru c\u0103 e o s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u00eensorit\u0103. Centrul Cartierului Dep\u0103rtat s-a mutat provizoriu aici, de unde se cump\u0103r\u0103 \u0219i unde se st\u0103 de vorb\u0103 [\u2026]. Pia\u021ba indian\u0103, peste care plute\u0219te ve\u0219nic mirosul de gr\u0103tar \u00eencins, degajat parc\u0103 de animalele sacrificate \u00een cinstea cine \u0219tie c\u0103rui zeu necunoscut\u201d (Zamfir, 2008: 350); este locul unde, de c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, \u201eai \u00eenceput s\u0103 te \u00eempaci cu locul viermuitor de sub ferestrele tale, ba chiar \u00eel vizitezi \u0219i c\u00e2nd nu e neap\u0103rat\u0103 nevoie; te surprinzi cobor\u00e2nd \u00een pia\u021b\u0103 doar pentru un fleac, de fapt ca s\u0103 vezi ce se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 aici, c\u0103 totul e \u00een ordine; e\u0219ti purtat de colo p\u00e2n\u0103 colo de corpurile aflate \u00een ve\u0219nic\u0103 mi\u0219care\u201d (350); astfel, bazarul devine parte dintr-un amplu proces \u00een care personajul exploreaz\u0103 cotidianul bucure\u0219tean.<\/p>\n\n\n\n<p>O pia\u021b\u0103, asemenea unui scuar, adic\u0103, a unui loc \u201edestinat pentru odihna de scurt\u0103 durat\u0103\u201d, aproape \u00eentotdeauna \u201eartistic organizat\u201d (Carmazinu, 1978: 115), se poate defini ca un non-loc, ca s\u0103 folosim termenul inventat de Marc Auge \u00een 1992 \u0219i vehiculat de antropologi de atunci \u00eencoace, adic\u0103 un spa\u021biu de tranzien\u021b\u0103 \u00een care individul r\u0103m\u00e2ne \u00een anonimitate (vezi Auge, 1992: 38), asemenea profesorului Stere, ajuns la un scuar de pe strada Popa Nan, \u201eun scuar \u00een care dau str\u0103du\u021be asimetrice, calme, ca un decor pentru o pies\u0103 a c\u0103rei ac\u021biune se petrece \u00een Bucure\u0219tiul secolului trecut\u201d (Zamfir, 2004: 185), sau asemenea tinerei Katey Kontent, c\u00e2nd descoper\u0103 Washington Square, care \u201ear\u0103ta cum nu se poate mai bine. Neaua pudrase fiecare arbore \u0219i fiecare poart\u0103. Vilele cu fa\u021bad\u0103 de c\u0103r\u0103mid\u0103, c\u00e2ndva elegante, de obicei cu privirile cobor\u00e2te trist \u00een fiecare var\u0103, se pierdeau acum \u00een reverii sentimentale [\u2026]. Pe m\u0103sur\u0103 ce ne apropiam de mijlocul parcului, petrecerea din jurul f\u00e2nt\u00e2nii prindea contur: o \u0219leaht\u0103 de studen\u021bi se adunaser\u0103 ca s\u0103 intre zgomotos \u00een noul an, cu o forma\u021bie de jazz de m\u00e2na a doua\u201d (Towles, 2022: 35-6), ambele personaje influen\u021b\u00e2nd cititorul \u00een a vedea spa\u021bialitatea, spa\u021biul deschis, ca o \u201edevenire evenimen\u021bial\u0103 a spa\u021biului, ca actualizare a lui \u00eentr-o infinitate de configura\u021bii\u201d (Mihali, 2001: 53).<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Experien\u021be ambientale<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Dac\u0103 accept\u0103m sugestiile lui Ciprian Mihali c\u0103 \u201espa\u021biul este o practic\u0103 a locurilor\u201d (Mihali, 2001: 7)&nbsp; \u0219i c\u0103 \u201esuntem str\u0103b\u0103tu\u021bi de multiple spa\u021bii \u00een timp ce construim sau str\u0103batem spa\u021bii\u201d (27), atunci poate c\u0103 strada\/drumurile reprezint\u0103 cel mai sugestiv o scen\u0103 a cotidianului, fiind solidificate prin \u201epovestiri care le nareaz\u0103\u201d (27), povestiri generate de reac\u021bia&nbsp; individului\/personajului la intersectarea cu spa\u021biile func\u021bionale care le populeaz\u0103 dar \u00een care acesta nu tr\u0103ie\u0219te, \u00een care r\u0103m\u00e2ne un necunoscut, un simplu observator, a\u0219a cum concluzioneaz\u0103 contele rus Alexander Rostov reflect\u00e2nd asupra Hotelului Metropol din Moscova: \u201eToate hotelurile impozante din capitalele lumii arat\u0103 la fel. Plaza de la New York, Ritz de la Paris, Claridge\u2019s de la Londra, Metropol de la Moscova \u2013 cl\u0103dite unul dup\u0103 altul la un interval de cincisprezece ani, \u0219i ele erau spirite afine, fiind primele hoteluri din ora\u0219ele lor cu \u00eenc\u0103lzire central\u0103, ap\u0103 cald\u0103 \u0219i telefon \u00een camere, pres\u0103 interna\u021bional\u0103 \u00een hol, buc\u0103t\u0103rie interna\u021bional\u0103 la restaurant \u0219i bar american l\u00e2ng\u0103 hol\u201d (Towles, 2018: 399). O reac\u021bie ambiental\u0103 asem\u0103n\u0103toare o are \u0219i fic\u021bionalizatul Henry James din thriller-ul lui Dan Simmons, derulat la Paris: \u201eCaf\u00e9 de la Paix era unul dintre cele mai mari, mai luminoase \u0219i mai elegant decorate localuri din Paris, rivaliz\u00e2nd \u00een privin\u021ba decorului minu\u021bios elaborat \u0219i al num\u0103rului de oglinzi doar cu cl\u0103direa Operei realizat\u0103 de arhitectul Charles Garnier, aflat\u0103 chiar vizavi. [\u2026] \u0219i fusese construit\u0103 \u00een 1862, ini\u021bial pentru clien\u021bii din apropiatul Grand-Hotel de la Paix, dar \u00ee\u0219i c\u0103p\u0103tase renumele \u00een perioada Expozi\u021biei Universale din 1867. Fusese una dintre primele cl\u0103diri publice ale Parisului care s-a bucurat de iluminatul electric; \u00eens\u0103, ca \u0219i cum sutele sau miile de becuri nu ar fi fost de ajuns, fuseser\u0103 instalate felinare cu prisme optice, care \u00ee\u0219i focalizau razele \u00een oglinzile uria\u0219e.\u201d (Simmons, 2015: 368)<\/p>\n\n\n\n<p>Exploratorul urban se mi\u0219c\u0103 \u00eentre felurite non-spa\u021bii care \u00eei stimuleaz\u0103 spiritul de curiozitate \u0219i \u00eei exhib\u0103 tendin\u021ba de a-\u0219i folosi energiile pentru a acumula c\u00e2t mai multe elemente din peisajul \u00eenconjur\u0103tor, aceast\u0103 \u201eadev\u0103rat\u0103 colec\u021bie de simboluri care activeaz\u0103 memoria \u0219i emo\u021biile\u201d (Montgomery, 2017: 159), un peisaj pe care acesta \u00eencearc\u0103 s\u0103-l decodifice din perspectiva identit\u0103\u021bii sale culturale, materializat\u0103 prin felul s\u0103u de a interac\u021biona&nbsp; pe scena social\u0103; bun\u0103oar\u0103, &nbsp;pentru studentul Adam Strickland, superba falez\u0103 din Viareggio se descrie ca \u201eo f\u00e2\u0219ie de nisip curat\u0103, umbrelele de pe plajele private aveau culori diferite, \u00eentinz\u00e2ndu-se p\u00e2n\u0103 departe. Era v\u00e2rf de sezon \u015fi foarte cald, iar locul era plin de via\u021b\u0103, cu o adiere clar\u0103 de bog\u0103\u021bie \u00een aer. Femeile erau frumoase, b\u0103rba\u021bii lor, p\u00e2nteco\u0219i \u0219i siguri pe ei\u201d (Mills, 2010: 284-5), iar pentru Kate Reddy, localul&nbsp; Pierrot le Food este, simplu, \u201eo combina\u021bie de restaurant \u0219i muzeu atent organizat [care] are o selec\u021bie de salate la mod\u0103 (kale, broccoli, semin\u021be de rodie, n\u0103ut), toate f\u0103cute din ingrediente cu care pe vremuri se hr\u0103neau numai vitele, dar care \u00eentre timp au fost ridicate la rangul de \u00abm\u00e2ncare s\u0103n\u0103toas\u0103\u00bb, preferat\u0103 de cei boga\u021bi \u0219i neferici\u021bi\u201d (Pearson, 2019: 147). Orla opteaz\u0103 pentru un spa\u021biu de tranzi\u021bie care \u00eei corespunde comportamental mai nuan\u021bat, anume, biserica, deoarece, afirm\u0103 ea, aceasta \u201e\u00eemi ofer\u0103 ceva c\u00e2nd ajung acolo [\u2026], e o atmosfer\u0103 cald\u0103, cu chipuri familiare \u0219i cu senza\u021bia c\u0103 faci parte din ceva. \u0218i t\u0103m\u00e2ia. Miroase ca acas\u0103. Ocrotitor [\u2026]. \u0218i stai acolo, t\u0103cut, ascult\u00e2nd, \u0219i \u00eencepi s\u0103 te g\u00e2nde\u0219ti la ceva ce te \u00eengrijoreaz\u0103 sau te preocup\u0103. \u0218i nu \u0219tiu dac\u0103 explica\u021bia st\u0103 doar \u00een bol\u021bile acelea \u00eenalte, \u00een spa\u021biul acela binecuv\u00e2ntat, dar c\u00e2nd plec de acolo m\u0103 simt \u00eentotdeauna mai u\u0219oar\u0103. Gata s\u0103 \u00eencep o nou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103\u201d (Knapp, 2025: 238-9). Oricare ar fi spa\u021biul cotidian ales de autor pentru a fi parcurs de personajele sale, acesta probeaz\u0103 faptul c\u0103 \u201ea exista \u00eentr-un spa\u021biu, a fi un punct sau un individ \u00eentr-un spa\u021biu \u00eenseamn\u0103 a fi diferit\u201d (Bourdieu, 1999:16), o diferen\u021b\u0103 a c\u0103rei descoperire este, cel mai adesea, o adev\u0103rat\u0103 provocare pentru orice cititor.<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Referin\u021be<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Auge, Marc, 1992, <em>NON-PLACES. Introduction to an Anthropology of Supermodernity<\/em>, Londra: Verso<\/p>\n\n\n\n<p>Bourdieu, Pierre, 1999 (1994), <em>Ra\u021biuni practice. O teorie a ac\u021biunii<\/em>, Bucure\u0219ti: Meridiane (trad. Cristina \u0219i Costin Popescu)<\/p>\n\n\n\n<p>Carmazinu Cacovschi, V., 1978, <em>Peisajul estetic vitalizant<\/em>, Bucure\u0219ti: Editura \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219i Enciclopedic\u0103<\/p>\n\n\n\n<p>Knapp, Florence, 2025, <em>Trei vie\u021bi<\/em>, Bucure\u0219ti: Litera (trad. Adriana B\u0103descu)<\/p>\n\n\n\n<p>Mihali, Ciprian, 2001, <em>Inventarea spa\u021biului. Arhitecturi ale experien\u021bei cotidiene<\/em>, Bucure\u0219ti: Paideia<\/p>\n\n\n\n<p>Mills, Mark, 2010 (2007), <em>Misterul gr\u0103dinii toscane<\/em>, Bucure\u0219ti: Leda, (trad. Viorica Boitor )<strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Montgomery, Charles, 2017 (2013), <em>Ora\u0219ul fericit. Transform\u00e2ndu-ne vie\u021bile prin design urban<\/em>, Bucure\u0219ti: Igloo (trad. Manuela Zipi\u0219i)<\/p>\n\n\n\n<p>Pearson, Allison, 2019 (2017), <em>C\u00e2t de greu poate fi?<\/em>,Ia\u015fi: Polirom (trad. Mihaela Buruian\u0103)<strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Simmons, Dan, 2015, <em>A cincea cup\u0103<\/em>, Bucure\u0219ti: Nemira (trad. Ruxandra Toma)&nbsp;&nbsp; <strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Towles, Amor, 2022 (2011), <em>Regulile jocului<\/em>, Bucure\u0219ti: Nemira (trad. Gabriela Nedelea)<\/p>\n\n\n\n<p>Towles, Amor, 2018 (2016), <em>Un gentleman la Moscova<\/em>, Bucure\u0219ti: Nemira (trad. Dana Ionescu)<strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Zamfir, Mihai, 2004, <em>Poveste de iarn\u0103<\/em>, Acas\u0103, Ia\u0219i: Polirom<strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Zamfir, Mihai, 2008, <em>Educa\u021bie t\u00e2rzie<\/em>, edi\u021bia a II-a, Bucure\u0219ti: Cartea Rom\u00e2neasc\u0103<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Magda Danciu<\/p>\n","protected":false},"author":8,"featured_media":15340,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[52,58],"tags":[85,2747,86],"coauthors":[1239],"class_list":["post-15339","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-rubrici","category-save-as","tag-magda-danciu","tag-nr-2-2026","tag-save-as"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/Cafe_de_la_paix.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15339","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15339"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15339\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15343,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15339\/revisions\/15343"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/15340"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15339"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15339"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15339"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=15339"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}