{"id":15325,"date":"2026-04-23T18:03:35","date_gmt":"2026-04-23T15:03:35","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15325"},"modified":"2026-04-23T18:05:22","modified_gmt":"2026-04-23T15:05:22","slug":"daniel-timariu-ofera-corpuri-de-inchiriat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15325","title":{"rendered":"Daniel Timariu ofer\u0103 Corpuri de \u00eenchiriat<\/i>"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Daniel Timariu, Corpuri de \u00eenchiriat<\/em>, Pavcon, 2025<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Exist\u0103 mai mul\u021bi autori de SF care-mi \u00eent\u0103resc ideea c\u0103 a scrie SF \u0219i a scrie literatur\u0103 mainstream<\/em> nu sunt \u00eendeletniciri at\u00e2t de diferite. \u0218i spun asta analiz\u00e2nd rezultatul muncii lor din perspectiva cititorului de literatur\u0103, nu a fanului de SF. M\u0103surate cu uneltele literaturii, operele lor stau \u00een picioare, lectura dovedindu-se ofertant\u0103 \u0219i d\u00e2nd deoparte componenta vis\u0103toare sau feti\u0219urile tehnologice.<\/p>\n\n\n\n

Daniel Timariu este cu siguran\u021b\u0103 un astfel de scriitor. Debut\u00e2nd cu un volum de proz\u0103 scurt\u0103 SF, Ame\u021beli postlumice<\/em> (Eurostampa), continu\u00e2nd cu unul de proz\u0103 scurt\u0103 poli\u021bist\u0103, Fete \u00een ro\u0219u<\/em> (Tritonic), apoi cu seria de romane fantasy-poli\u021biste, Tenebre<\/em> (Tritonic) \u0219i cu romanul poli\u021bist Un caz de mo\u0219tenire<\/em> (Tritonic), Daniel \u0219i-a dovedit deja versatilitatea. Dar, mult mai important de at\u00e2t, \u00een fiecare carte pe care a scris-o, a v\u0103dit o puternic\u0103 \u00eenclina\u021bie spre latura umanist\u0103 a literaturii, pun\u00e2nd centrul de greutate mai aproape de personaje \u0219i de dilemele lor derivate din via\u021b\u0103 dec\u00e2t de componenta senza\u021bionalist\u0103, specific\u0103 genurilor minore. \u00cens\u0103 a reu\u0219it s\u0103 fac\u0103 acest lucru f\u0103r\u0103 a neglija spectacolul ac\u021biunii.<\/p>\n\n\n\n

Tematic, volumul de fa\u021b\u0103 exploreaz\u0103 trei direc\u021bii fundamentale ale SF-ului, altern\u00e2nd textele pentru a crea o caden\u021b\u0103 de lectur\u0103 agreabil\u0103: primul contact, expansiunea cosmic\u0103, alienarea omului \u00een tranzitul c\u0103tre postumanism. \u00cens\u0103, strecurate printre aceste filoane, g\u0103sim \u0219i pepite de fantastic, toate pres\u0103rate cu aceea\u0219i not\u0103 de melancolie care se insinueaz\u0103 \u00eentr-o linie de bas a volumului.<\/p>\n\n\n\n

Primul explorat este domeniul primului contact, prin excelenta \u0219i misterioasa proz\u0103 \u201eVictime colaterale\u201d, o introspec\u021bie inedit\u0103 \u00eentr-un cadru post-apocaliptic, cu sf\u00e2r\u0219it nea\u0219teptat, \u00een cheie pur SF, de\u0219i pe \u00eentreaga ei desf\u0103\u0219urare ai impresia, ca cititor, c\u0103 te afli \u00eentr-un cadru fantastic. Frumuse\u021bea acestei povestiri profund umane, construit\u0103 pe dou\u0103 planuri temporale e completat\u0103 de acest final \u0219i, a\u0219a cum \u00eei st\u0103 bine unei proze scurte, de medita\u021bia din chiar ultimul ei paragraf.<\/p>\n\n\n\n

\u00cens\u0103 \u00eent\u00e2lnirea omenirii cu specii de pe alte lumi este atins\u0103 \u00een moduri diferite \u00een fiecare text. Dup\u0103 \u00eenceputul \u00een cheie post-apocaliptic\u0103, textele \u201eO vizit\u0103 nea\u0219teptat\u0103\u201d \u0219i \u201ePr\u0103d\u0103torul suprem\u201d introduc \u00een ecua\u021bie sentimentul at\u00e2t de uman, definitoriu uman, poate am putea spune, al iubirii. \u0218i dac\u0103 \u201eO vizit\u0103 nea\u0219teptat\u0103\u201d evolueaz\u0103 pe coordonatele unei schi\u021be umoristice, \u201ePr\u0103d\u0103torul suprem\u201d se joac\u0103 ingenios \u0219i amoros cu sentimentele \u0219i semnifica\u021biile \u00eent\u00e2lnirii \u0219i coexisten\u021bei omului cu inteligen\u021be str\u0103ine de sistemul propriu de valori.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u2013 Voi avea sentimente? i-am \u00eentrebat.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Au ridicat din umeri, incapabili s\u0103 mint\u0103 frumos.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Voi sim\u021bi? Voi putea iubi? Voi putea procrea?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Suntem dezam\u0103gi\u021bi de atitudinea ta. Libertatea g\u00e2ndului, a cuvintelor, libertatea de a circula, de a vota\u2026 oare nu sunt mai importante dec\u00e2t sim\u021b\u0103mintele?<\/em>\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u0218i introducem astfel a doua tem\u0103 predilect\u0103 a volumului, \u0219i anume tranzi\u021bia c\u0103tre postumanismul impus de tehnologie. \u0218i aici, abord\u0103rile difer\u0103, de la SF-ul de tip militar, din \u201eDroid Roland\u201d la \u00eemprumutarea con\u0219tiin\u021bei de sine c\u0103tre ma\u0219ina care se umanizeaz\u0103, din \u201e\u0218i a\u0219a am avut grij\u0103 s\u0103 fii \u00eemp\u0103cat\u201d. De fapt, \u00eemp\u0103carea omului cu ma\u0219ina este principala for\u021b\u0103 coercitiv\u0103 \u00een transformarea omului, sub diferitele ei forme, \u00een prozele lui Daniel Timariu.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u2013 Doar zece la sut\u0103 material biologic uman, mi-a \u0219optit ea.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u0218i-a m\u00e2ng\u00e2iat atent coapsele, dezvelind pielea perfect neted\u0103. Hainele de turist\u0103 erau doar un alt \u00eenveli\u0219 al ei.<\/em><\/p>\n\n\n\n

A z\u00e2mbit, a chicotit \u0219i a s\u0103rit acrobatic peste mine. Nu eram inginer \u0219i nu m\u0103 prea interesau detaliile tehnice, dar, Dumnezeule mare! Doar zece la sut\u0103 material biologic uman?<\/em>\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u0218i nu e de mirare c\u0103 proza care \u00eencheie volumul, \u201eUltimul om\u201d, evolueaz\u0103 tot pe aceast\u0103 tem\u0103, deviat\u0103 subtil spre retragerea umanului actual \u00een favoarea unuia alterat, mai bun, dar greu de acceptat pentru noi, cei pe care imperfec\u021biunea dat\u0103 de condi\u021bia actual\u0103 ne define\u0219te. Latura romantic\u0103 a acestei proze e foarte bine aleas\u0103, \u00een opozi\u021bia sentimentelor care-l \u00eencearc\u0103 simultan pe protagonist \u00een ultimele sale clipe de via\u021b\u0103 g\u0103sind o medita\u021bie cu adev\u0103rat profund\u0103 asupra condi\u021biei umane.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen fine, al treilea grupaj tematic, puternic \u00eenrudit cu acesta, este expansiunea omului \u00een spa\u021biu, cu constr\u00e2ngerile derivate din adapt\u0103rile la mediul impropriu vie\u021bii umane. De\u0219i aici nu vorbim neap\u0103rat despre postumanism, textele invit\u0103 la medita\u021bie \u0219i, chiar dac\u0103 problematica nu este \u00eenc\u0103 una actual\u0103, exerci\u021biul de imagina\u021bie nu este unul pur ludic. Proze precum \u201ePu\u0219tiul\u201d, \u201eIonica, ucenica\u201d, \u201eFlecarul\u201d, \u201eCorpuri de \u00eenchiriat\u201d, \u201eEroare de c\u0103l\u0103torie\u201d, \u201eUn loc ideal pentru a nu fi\u201d sunt tot at\u00e2tea posibile ipostaze ale omului \u00een diferitele stadii de dezvoltare ale societ\u0103\u021bii originar terestre \u00een era cosmic\u0103. \u0218i nu vorbim doar despre mediu ca factor alienant, ci \u0219i de o structur\u0103 de organizare care, odat\u0103 \u00eentins\u0103 pe asemenea distan\u021be, g\u0103se\u0219te noi motiva\u021bii pentru segreg\u0103ri \u0219i conflicte.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen fine, nu pot \u00eencheia acest scurt survol al volumului lui Daniel Timariu f\u0103r\u0103 a men\u021biona dou\u0103 dintre prozele fantastice, \u201ePoveste de la marginea ora\u0219ului\u201d \u0219i \u201eArtefactele\u201d, asem\u0103n\u0103toare ca intrig\u0103, dar foarte diferite ca abordare. Povestea de dragoste din \u201eArtefactele\u201d, mai ales, coroborat\u0103 cu problematica social\u0103 \u0219i cu ingeniozitatea construirii lumii mi-au adus aminte de Ted Chiang, \u00een ale c\u0103rui volume aceast\u0103 proz\u0103 s-ar putea integra f\u0103r\u0103 a crea o inegalitate.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAu urmat mai multe salturi \u2013 a\u0219a le numeam mai nou. Profesorul fusese discret dat la o parte, iar acum lucram cu o echip\u0103 mixt\u0103 rom\u00e2no-american\u0103, \u00een care erau mai mul\u021bi b\u0103ie\u021bi cu ochi alba\u0219tri dec\u00e2t speciali\u0219ti. Dar ce mai conta? Alin m\u0103 p\u0103r\u0103sise dup\u0103 ultimul salt, care durase trei ani. Mi-a spus c\u0103 nu-\u0219i pierduse niciodat\u0103 speran\u021ba c\u0103 m\u0103 voi \u00eentoarce, numai c\u0103 se sim\u021bea ca un prizonier.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00abNu\u00bb, l-am contrazis eu, \u00abeu sunt prizonierul. Tu doar trebuie s\u0103 m\u0103 a\u0219tep\u021bi!\u00bb<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00abTe \u00een\u0219eli\u00bb, mi-a explicat el. \u00abEu sunt \u0219i una, \u0219i alta. Nici m\u0103car nu \u0219tiu c\u00e2nd sau dac\u0103 vei reveni vreodat\u0103!\u00bb<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00abCrezi c\u0103 pentru mine e u\u0219or? Eu trebuie s\u0103 intru acolo.\u00bb<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00abDe ce trebuie?\u00bb m-a \u00eentrebat el \u0219optit \u0219i abia atunci am realizat c\u00e2t de mult se \u00eendep\u0103rtase de mine, c\u00e2t de mult \u00eemb\u0103tr\u00e2nise.<\/em>\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u0218i nu e doar bog\u0103\u021bia de idei care m\u0103 face s\u0103 compar acest text cu capodoperele lui Ted Chiang, ci \u0219i estetica scriiturii, pe care, de altfel, o putem admira de-a lungul \u00eentregului volum. Nu avem \u00een fa\u021b\u0103 doar o colec\u021bie de proz\u0103 scurt\u0103 SF&F remarcabil\u0103, ci pur \u0219i simplu un volum remarcabil literar.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronic\u0103 literar\u0103 de Alexandru Lamba<\/p>\n","protected":false},"author":93,"featured_media":15326,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[679,106,711,2747],"coauthors":[1124],"class_list":["post-15325","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-alexandru-lamba","tag-cronica-literara","tag-daniel-timariu","tag-nr-2-2026"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/Corpuri-de-inchiriat.png","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15325","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/93"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15325"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15325\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15329,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15325\/revisions\/15329"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/15326"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15325"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15325"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15325"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=15325"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}