{"id":15319,"date":"2026-04-23T10:26:53","date_gmt":"2026-04-23T07:26:53","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15319"},"modified":"2026-04-23T10:47:37","modified_gmt":"2026-04-23T07:47:37","slug":"fiecare-rasarit-se-incheie-cu-un-apus","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15319","title":{"rendered":"Fiecare r\u0103s\u0103rit se \u00eencheie cu un apus"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Ellis Wasson, Aristocra\u021bia. O poveste despre putere \u0219i lux \u00een istoria modern\u0103<\/em>, Corint, Bucure\u0219ti, 2024, traducere din limba englez\u0103 de Alina Popescu, prefa\u021b\u0103 de Adrian Majuru<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Fascina\u021bia pentru lux \u0219i putere \u00eentotdeauna a r\u0103mas o constant\u0103 a fiin\u021bei umane. Admira\u021bia pe care o exercit\u0103m fa\u021b\u0103 de cei mai influen\u021bi \u0219i avansa\u021bi ierarhic este cauzat\u0103 de o dorin\u021b\u0103 nest\u0103vilit\u0103 de conducere. S\u0103 \u0219tii c\u0103 po\u021bi controla orice lucru, orice domeniu sau influen\u021ba o mul\u021bime de persoane este \u00eencurajator \u0219i insufl\u0103 un sentiment de atotputernicie dumnezeiasc\u0103. Doar c\u0103 la sf\u00e2r\u0219it de zi, fiecare r\u0103s\u0103rit se \u00eencheie cu un apus. Timpul istoric se scurge dup\u0103 acela\u0219i principiu. La finele secolului al XVIII-lea, ilustrul istoric britanic Edward Gibbon a scris o lucrare magistral\u0103 despre gloria \u0219i dec\u0103derea Imperiului Roman, cre\u00e2nd o metafor\u0103 a finalit\u0103\u021bii fenomenelor istorice. Chiar \u0219i cel mai mare imperiu, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, se scufund\u0103 \u00een negura timpului. Aceea\u0219i gril\u0103 interpretativ\u0103, dar despre aristocra\u021bia european\u0103, o propune \u0219i istoricul britanic Ellis Wasson de cartea c\u0103ruia ne preocup\u0103m \u00een paginile curente.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen epoca noastr\u0103, despre aristocra\u021bia european\u0103 se cunoa\u0219te mai mult ca niciodat\u0103. Gra\u021bie dezvolt\u0103rii cinematografului, internetului \u0219i literaturii, imaginea despre aristocra\u021bie este univoc\u0103. Familii nobile care locuiesc \u00een castele medievale mo\u0219tenite de la predecesori, \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een fracuri \u0219i rochii elegante, dedic\u00e2ndu-\u0219i timpul liber loisir-ului, balurilor fastuoase \u0219i respect\u00e2nd un cod al onoarei, p\u0103tarea c\u0103ruia se \u0219tergea doar cu s\u00e2nge. Pe l\u00e2ng\u0103 acestea, tabloul unui aristocrat tipic nu poate pretinde la exhaustivitate dac\u0103 acesta nu este implicat \u00een intrigi, comploturi sau r\u0103scoale \u00eempotriva monarhiei. Cel pu\u021bin aceast\u0103 perspectiv\u0103 este conturat\u0103 de recentele apari\u021bii cinematice, printre care iese \u00een prima linie serialul britanic \u201eThe Crown\u201d despre casa regal\u0103 englez\u0103. \u00cen linii generale, \u00een spa\u021biul public european aristocra\u021bia este perceput\u0103 ca o societate \u00eenchis\u0103 cu acces limitat, constituit\u0103 din persoane influente \u0219i bogate, av\u00e2nd interese obscure \u0219i lacome de putere. Din aceast\u0103 prejudecat\u0103 \u00ee\u0219i trag seva \u0219i multiple teorii conspira\u021bioniste, potrivit c\u0103rora lumea ar fi condus\u0103 de o elit\u0103 tenebr\u0103, descendent\u0103 din nobilimea timpurilor trecute.<\/p>\n\n\n\n

Lectura subiectului propus\u0103 de Ellis Wasson ne ofer\u0103 o alt\u0103 viziune, mult mai l\u0103muritoare \u0219i complex\u0103, asupra fenomenului, cu exemple pertinente \u0219i o analiz\u0103 detaliat\u0103 a celor mai importante familii nobiliare europene, precum \u0219i furtunile istoriei pe care le-au str\u0103b\u0103tut. Optica autorului ne invit\u0103 la reflec\u021bie, s\u0103 ne distan\u021b\u0103m de abord\u0103rile reduc\u021bioniste \u0219i protocroniste, plas\u00e2nd clasa aristocratic\u0103 \u00eentr-un context adecvat evolu\u021biei sale istorice.<\/p>\n\n\n\n

Cele unsprezece capitole care formeaz\u0103 volumul urmeaz\u0103 at\u00e2t axa temporal\u0103 de existen\u021b\u0103 a aristocra\u021biei europene, c\u00e2t \u0219i reperele definitorii ale acestui strat social: averea, onoarea \u0219i familia, influen\u021ba, autoritatea \u0219i altele. Altfel zis, evolu\u021bia istoric\u0103 este acompaniat\u0103 de explicarea tr\u0103s\u0103turilor sale distincte, care individualizeaz\u0103 aristocra\u021bia de alte clase sociale.<\/p>\n\n\n\n

De la \u00eenceput, autorul lanseaz\u0103 un avertisment hilar la prima vedere, c\u0103 nu poate defini aristocra\u021bia. Este, \u00eens\u0103, o chestiune complet justificabil\u0103 \u0219i realist\u0103, at\u00e2ta timp c\u00e2t \u0219i \u00een literatura de specialitate nu exist\u0103 un consens, chiar \u0219i relativ, asupra cine ar fi aristocra\u021bii \u0219i cine s-ar \u00eencadra \u00een aceast\u0103 categorie. De aceea, pas cu pas, autorul \u00eencearc\u0103 s\u0103 creioneze un tablou despre cei considera\u021bi aristocra\u021bi. Foarte sumar vom sublinia c\u00e2teva idei \u00een acest sens, de exemplu c\u0103 \u201eAristocra\u021bia nu se distingea numai prin titluri, ci \u0219i prin structura averilor. Spre deosebire de nobilimea m\u0103runt\u0103, membrii ei beneficiau de venituri din surse variind de la salarii oficiale la redeven\u021bele activit\u0103\u021bilor de minerit. [\u2026] Aristocra\u021bii tr\u0103iau pe picior mare. \u00cen plus, aveau posibilitatea s\u0103-\u0219i proiecteze statutul \u0219i puterea, l\u0103rgindu-\u0219i \u00een mod regulat re\u0219edin\u021bele rurale \u0219i construindu-\u0219i locuin\u021be somptuoase \u00een ora\u0219ele-capital\u0103. [\u2026] Aristocra\u021bia era poliglot\u0103, crescut\u0103 adeseori cu doici \u0219i guvernante str\u0103ine. St\u0103p\u00e2neau domenii care \u00eenglobau frontiere na\u021bionale \u0219i etnice\u201d (p. 29-30). Rezumativ, aristocra\u021bii de\u021bineau diverse averi, ocupau cele mai prestigioase func\u021bii din stat \u0219i aveau o \u00eenclina\u021bie accentuat\u0103 spre cultur\u0103 \u0219i educa\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Din cele relatate mai sus, nu putem s\u0103 nu remarc\u0103m contribu\u021bia autorului la eliminarea cli\u0219eelor despre aristocra\u021bie \u2013 un ingredient indispensabil al analizei sale. De exemplu, faptul c\u0103 aristocra\u021bia deservea interesele Cur\u021bii Regale se dovede\u0219te a fi perimat, autorul argument\u00e2nd c\u0103 aristocra\u021bia pe alocuri avea mai mult\u0103 influen\u021b\u0103 asupra regilor, de\u021bin\u00e2nd cele mai importante func\u021bii de stat din care erau inamovibili. Totodat\u0103, Curtea Regal\u0103 era cea mai frecventat\u0103 pia\u021b\u0103 de c\u0103s\u0103torii aristocratice \u0219i o \u0219coal\u0103 a bunelor maniere \u0219i purtare pentru tinerii nobili. Un alt cli\u0219eu care s-a osificat \u00een istoriografie este despre \u0219ubrezirea aristocra\u021biei odat\u0103 cu abolirea iob\u0103giei. Aici E. Wasson prezint\u0103 argumente \u021besute cu un subtil umor britanic, dar de o logic\u0103 debordant\u0103: \u201eMonarhii \u0219i consilierii lor s-au aflat adesea \u00een avangarda mi\u0219c\u0103rii de suprimare a leg\u0103rii de glie. D\u0103rile c\u0103tre seniori deveniser\u0103 un co\u0219mar contabilicesc sau erau, pur \u0219i simplu, imposibil de str\u00e2ns. \u00cen Hessa-Kassel, birurile s-au fragmentat cu vremea \u00eentre diver\u0219i mo\u0219tenitori, astfel c\u0103 o dare putea s\u0103 \u00eensemne o optime dintr-o g\u0103in\u0103 sau por\u021biuni dintr-un ou, pe an. [\u2026] reformele drepturilor feudale de st\u0103p\u00e2nire a p\u0103m\u00e2ntului au lucrat \u00een avantajul nobilimii \u0219i chiar au crescut dependen\u021ba \u021b\u0103r\u0103nimii de mo\u0219ieri.\u201d \u00cen acest sens, istoricul ne invit\u0103 \u0219i la o medita\u021bie pentru reconfigurarea tradi\u021biei istoriografice.<\/p>\n\n\n\n

O latur\u0103 specific\u0103 aristocra\u021bilor asupra c\u0103reia insist\u0103 autorul este aflarea \u00een avangarda progresului \u0219tiin\u021bific \u0219i patronajul cultural, gra\u021bie c\u0103rora artele \u0219i \u0219tiin\u021ba european\u0103 au c\u0103p\u0103tat faima cunoscut\u0103. Inova\u021biile \u00een domeniul agriculturii, \u0219tiin\u021belor reale, ingineriei, literaturii sunt parte din performan\u021bele intelectuale atinse de aristocra\u021bi. Autorul se \u00eentreab\u0103: \u201eCum ar fi dac\u0103 n-ar fi existat lordul Byron \u0219i contele Tolstoi? Tennyson \u0219i Trollope proveneau din familii de barone\u021bi. Unde am fi ast\u0103zi dac\u0103 aristocra\u021bia latifundiar\u0103 n-ar mai figura \u00een romanele lui Jane Austen \u0219i Marcel Proust. Theodore Fontane a scris pe larg despre iuncherii prusaci. \u00cen Fran\u021ba secolului al XIX-lea, autori ca Stendhal, Barbey d\u2019Aurevilly, Balzac, Sandeau \u0219i Cousin au dat, \u00een romanele \u0219i biografiile lor, o evocare estetic\u0103 a nobilimii.\u201d (p. 133) Tiparele aristocra\u021biei proliferate \u00een literatura secolului al XIX-lea s-au \u00eenr\u0103d\u0103cinat profund \u00een mentalitatea european\u0103, iar f\u0103r\u0103 aceasta crea\u021biile literare s-ar lipsi de valoarea lor estetic\u0103 canonic\u0103. Suficient este s\u0103 ne amintim de \u00eenceputul romanului R\u0103zboi \u0219i pace<\/em> al lui Lev Tolstoi, unde \u00een salonul Anei Pavlovna, unei nobile ruse, se vorbe\u0219te mai mult\u0103 francez\u0103 dec\u00e2t rus\u0103. Cel mai pregnant, valoarea estetismului aristocratic poate fi surprins\u0103 \u00een opera lui Balzac, pe care acesta a cultivat-o prin romanele realiste Le P\u00e8re Goriot<\/em>, Eug\u00e9nie Grandet<\/em>, Les illusions perdues<\/em>, C\u00e9sar Birotteau<\/em> etc. Geniul lui Balzac r\u0103m\u00e2ne inconfundabil, m\u0103car prin excentricitatea personalit\u0103\u021bii sale \u0219i gra\u021bie unui pedantism descriptiv rar \u00eent\u00e2lnit \u00een literatura universal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Zguduirea clasei aristocratice s-a produs \u00een perioada celor dou\u0103 conflagra\u021bii mondiale. Ascensiunea regimurilor totalitare, radicalizarea societ\u0103\u021bii, diminuarea rolului nobilimii \u00een institu\u021biile tradi\u021bionale (Armata \u0219i Biserica) au determinat cobor\u00e2rea aristocra\u021bilor de pe scena politic\u0103 european\u0103. Dup\u0103 1945, revirimentul nobilimii a fost pus \u00eentre paranteze. Dezastrul economic \u0219i exodul social au reconfigurat via\u021ba europenilor, aristocra\u021biei fiindu-i repartizat un loc foarte str\u00e2mt. \u00cen plus, compensa\u021biile pentru confisc\u0103rile \u0219i distrugerile mo\u0219iilor \u00een urma opera\u021biunilor militare se ridicau la costuri uria\u0219e, fiind prioritare alte domenii pentru investi\u021biile de reconstruc\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen zilele noastre, aristocra\u021bii pot fi mai aproape dec\u00e2t consider\u0103m. Mul\u021bi urma\u0219i ai acestora \u0219i-au redob\u00e2ndit par\u021bial titlurile \u0219i au reintrat \u00een posesia unor mo\u0219ii familiale, de\u0219i mai reduse ca suprafa\u021b\u0103. Unii s-au dedicat carierelor diplomatice, al\u021bii afacerilor. Prin\u021bii de Liechtenstein \u0219i Monaco sunt printre cei mai noroco\u0219i, av\u00e2nd la c\u00e2rmuire state \u00eentregi, de\u0219i de m\u0103rimea unor cartiere metropolitane. Al\u021bii s-au pierdut \u00een masele societ\u0103\u021bii de r\u00e2nd, p\u0103str\u00e2nd doar memoria despre gloria str\u0103mo\u0219ilor \u0219i prestigiul de alt\u0103 dat\u0103, c\u00e2nd predecesorii s\u0103i aveau un cuv\u00e2nt greu de zis \u00een politica european\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Britanicul Ellis Wasson a d\u0103ruit publicului mondial o carte admirabil\u0103 cu un demers original, decuplat de la tradi\u021bionalele inadverten\u021be istoriografice. De altfel, cine dac\u0103 nu britanicii s\u0103 aib\u0103 dezvoltat gustul st\u0103p\u00e2nirii aristocratice. S\u0103 prelu\u0103m de la ei doar exemplele benefice, ca s\u0103 construim o societate european\u0103 instruit\u0103 \u0219i durabil\u0103, unde trecutul s\u0103 convie\u021buiasc\u0103 pa\u0219nic cu prezentul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cartea de istorie de Alexandru Antocian<\/p>\n","protected":false},"author":460,"featured_media":15320,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[2736,52],"tags":[2738,2737,654,2782,2747],"coauthors":[2676],"class_list":["post-15319","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cartea-de-istorie","category-rubrici","tag-alexandru-antocian","tag-cartea-de-istorie","tag-corint","tag-ellis-wasson","tag-nr-2-2026"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/aristocratia_ellis-wasson_editura-corint-istorii-urbane-01.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15319","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/460"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15319"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15319\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15324,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15319\/revisions\/15324"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/15320"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15319"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15319"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15319"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=15319"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}