{"id":15116,"date":"2026-03-24T12:37:36","date_gmt":"2026-03-24T09:37:36","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15116"},"modified":"2026-03-24T12:37:43","modified_gmt":"2026-03-24T09:37:43","slug":"cravata-galbena","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15116","title":{"rendered":"\u201eCravata galben\u0103\u201d"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-large is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"1024\" height=\"827\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/cravata-1024x827.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-15117\" style=\"width:700px\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/cravata-1024x827.jpg 1024w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/cravata-300x242.jpg 300w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/cravata-768x620.jpg 768w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/cravata-480x388.jpg 480w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/cravata.jpg 1448w\" sizes=\"auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" \/><figcaption class=\"wp-element-caption\">\u201eThe Yellow Tie\u201d, coproduc\u021bie rom\u00e2no-italian\u0103 (2025). Cu: Ben Schnetzer, John Malkovich, Sean Bean, Kate Philips, Miranda Richardson, Robert D\u00f6lle, Anton Lesser, Charlie Rowe. Scenariul: Serge Ioan Celebidachi \u0219i James Olivier. Regia: Serge Ioan Celebidachi.<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p>Filmul, o biografie roman\u021bat\u0103 a dirijorului \u0219i compozitorului Sergiu Celibidache (1912-1996), a fost lansat \u00een noiembrie 2025. Evident, un film de fic\u021biune, fie el \u0219i biografic, trebuie evaluat ca o oper\u0103 de art\u0103 \u00een sine, fiindc\u0103 ascult\u0103 de alte legi \u0219i e mult mai comprimat \u00een timp \u0219i \u00een nuan\u021bare dec\u00e2t o carte care trateaz\u0103 acela\u0219i subiect. Realizatorul s\u0103u s-a f\u0103cut de mult remarcat cu documentarul \u201eLe jardin de Celibidache\u201d (Gr\u0103dina lui Celibidache, 1997) \u0219i cu nostalgicul \u0219i aluzivul \u201eOctav\u201d (2017) (\u00een care protagonistul Marcel Iure\u0219 seam\u0103n\u0103 mult mai bine cu Celibidache b\u0103tr\u00e2n dec\u00e2t seninul John Malkovich \u00een \u201eCravata galben\u0103\u201d). Venera\u021bia pentru tat\u0103l s\u0103u a fiului Serge Ioan Celebidachi (acesta e numele familiei, transcris gre\u0219it c\u00e2nd celebrul dirijor \u0219i-a continuat studiile la Berlin) e mai mult dec\u00e2t evident\u0103. Dar filmul acesta trebuie privit ca \u0219i cum ar fi doar inspirat de biografia lui Celibidache, a\u0219a cum \u201eAmadeus\u201d (probabil cel mai bun film pe teme muzicale) e plin de inadverten\u021be despre Mozart, dar are drept idee central\u0103 opozi\u021bia \u0219i diferen\u021bele dintre geniu \u0219i talent.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen cazul filmului \u201eCravata galben\u0103\u201d, ideea e pasiunea (pentru muzic\u0103) \u0219i sacrificiile necesare pentru lipsa compromisurilor fa\u021b\u0103 de aceasta. Tocmai asta pare s\u0103 fi declan\u0219at reac\u021biile negative fa\u021b\u0103 de acest film ale unor intelectuali dezabuza\u021bi de pe la noi, spre deosebire de publicul larg, fie pentru c\u0103 ei nu pot pricepe \u0219i percepe for\u021ba auto-destinic\u0103 a unui talent care \u00eel face pe un om s\u0103-\u0219i urmeze visul \u0219i s\u0103 se ridice prin asta deasupra complacerii materialiste a celorlal\u021bi, fie pentru c\u0103 asta chiar \u00eei deranjeaz\u0103 pe ei \u0219i pe cei care \u00eei pl\u0103tesc sau \u00eei dreseaz\u0103. Statul te vrea prost. Fiindc\u0103 un om redus la statutul de stomac ambulant se supune la orice, dar un om pasionat de o idee \u0219i care-\u0219i \u00eenchin\u0103 via\u021ba realiz\u0103rii acesteia nu poate fi p\u0103c\u0103lit de orice.<\/p>\n\n\n\n<p>Evident, acest film, ca orice film, e o simplificare \u0219i, pe alocuri, chiar o eroizare a biografiei spectaculoase a lui Celibidache. De obicei, eroizarea cinematografic\u0103 a unor personalit\u0103\u021bi occidentale e mai pu\u021bin taxat\u0103 de intelectualii blaza\u021bi care relativizeaz\u0103 orice, mai ales poten\u021bialele modele care i-ar putea trezi pe al\u021bii. \u00cen \u201eCravata galben\u0103\u201d sunt bifate mai toate c\u0103su\u021bele necesare creion\u0103rii aventurilor lui Celibidache pe calea spre construirea unei cariere muzicale interna\u021bionale: opozi\u021bia tat\u0103lui (cam schematic reprezentat\u0103), promiscuitatea bucure\u0219tean\u0103, mizeriile de la Berlin din timpul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, influen\u021ba budismului, paradoxala arogan\u021b\u0103, intransigen\u021ba uneori tiranic\u0103 fa\u021b\u0103 de muzicieni (cum f\u0103ceau mai to\u021bi dirijorii pe vremea lui), refuzul \u00eenregistr\u0103rilor, cariera dirijoral\u0103 interna\u021bional\u0103, \u00eencerc\u0103rile ratate ale Securit\u0103\u021bii de a-l manipula prin dorul lui de \u021bar\u0103 etc.<\/p>\n\n\n\n<p>Din acest punct de vedere, filmul e impresionant, ceea ce se vede \u0219i din recenziile pozitive de pe Internet. O fi de \u201eOscar\u201d, cum zic deja unii? Poate c\u0103 da, poate c\u0103 nu, vom vedea (de\u0219i fa\u021b\u0103 de ce fel de filme se premiaz\u0103 mai nou uneori\u2026). Se disting mai ales interpretarea lui Ben Schnetzer, scenografia \u0219i imaginea. Pasiune e cuv\u00e2ntul definitoriu pentru aceast\u0103 poveste filmat\u0103, de aceea ea are momente de mare intensitate emo\u021bional\u0103 (s\u0103 recunoa\u0219tem \u00eens\u0103 c\u0103 \u00eenregistr\u0103rile cu muzica lui Bruckner sunt \u0219i mai impresionante, chiar \u0219i dirijate foarte lent, cum f\u0103cea Celibidache).<\/p>\n\n\n\n<p>Dar dac\u0103 tot e vorba de un muzician, s\u0103 detaliem c\u0103 adev\u0103ratul Celibidache e privit acum \u00een lume \u00een mod nuan\u021bat \u0219i cu unele rezerve din cauza idiosincraziilor sale, a egocentrismului interpret\u0103rilor \u0219i a excesivelor explica\u021bii filosofice \u00een sprijinul lor, contrare unor inten\u021bii ale compozitorilor aborda\u021bi \u0219i practicilor interpretative din vremea acestora \u0219i pe care ar fi putut s\u0103 le studieze. A fi rom\u00e2n (identitate de care el, \u00een mod onorant, nu s-a dezis) nu e o calitate \u00een sine \u0219i nu tot ce a zis sau a f\u0103cut Celibidache e genial din acest motiv. Lentoarea excesiv\u0103 a interpret\u0103rilor lui, mai ales la b\u0103tr\u00e2ne\u021be, o explica prin fenomenologie \u0219i prin necesitatea ca \u201eepifenomenele\u201d din orchestr\u0103 s\u0103 se aud\u0103, \u00een func\u021bie \u0219i de ambian\u021ba sonor\u0103 a s\u0103lii de concert. Dar nu totul \u00een orchestr\u0103 are importan\u021b\u0103 egal\u0103, nefiind \u00een prin plan, de\u0219i contribuie la textura general\u0103 a sonorit\u0103\u021bii. Celibidache mai sus\u021binea c\u0103 tempoul depinde de caracteristicile acustice ale s\u0103lii de concert, ceea ce e adev\u0103rat, dar \u0219i c\u0103 el e irelevant pentru a evalua o interpretare (de\u0219i prima \u00eentrebare a lui Beethoven despre un concert cu o compozi\u021bie a lui era: \u201eCum au fost tempourile?\u201d). Interpretarea ar trebui s\u0103 \u00eenceap\u0103 abia dup\u0103 ce se respect\u0103 strictul necesar din partitur\u0103 \u0219i din practicile (scrise sau nescrise) din epoca lucr\u0103rii abordate. Pe de alt\u0103 parte, reticen\u021ba lui Celibidache fa\u021b\u0103 de vibrato-ul excesiv a fost o intui\u021bie surprinz\u0103toare, datorat\u0103 preocup\u0103rii pentru calitatea sunetului.<\/p>\n\n\n\n<p>Ceea ce r\u0103m\u00e2ne universal valabil din concep\u021biile muzicale ale lui Celibidache, dup\u0103 cum se poate vedea \u00een interviurile lui senten\u021bioase prin care \u0219i-a construit legenda, este abordarea spiritual\u0103, care-l distinge de mul\u021bi interpre\u021bi. Beethoven a zis: \u201eMuzica e o revela\u021bie mai presus de orice \u00een\u021belepciune \u0219i filosofie. Cine p\u0103trunde sensul muzicii mele se ridic\u0103 din mizeria \u00een care se t\u00e2r\u0103sc ceilal\u021bi oameni\u201d. Celibidache spunea c\u0103 muzica e o experien\u021b\u0103 transcendent\u0103, iar frumuse\u021bea ei e doar momeala de pe calea c\u0103tre con\u0219tientizarea adev\u0103rului \u0219i a ordinii universale. \u201eA\u0219 vrea ca dup\u0103 un concert s\u0103 spune\u021bi nu c\u0103 a fost frumos, ci c\u0103 a fost adev\u0103rat\u201d, spunea Celibidache \u00eentr-un remarcabil interviu \u00een francez\u0103 despre rostul muzicii. Exist\u0103 o oarecare justificare \u00een refuzul lui de a face \u00eenregistr\u0103ri (nu \u0219i transmisiuni la radio ale concertelor!), fiindc\u0103 actul muzical se petrece \u00een mod irepetabil \u00eentr-o anumit\u0103 incint\u0103 acustic\u0103. Dar compromisul \u00eenregistr\u0103rii e necesar pentru accesibilitate, iar performan\u021bele ingineriei de sunet actuale pot reconstitui multe dintre \u201eepifenomenele\u201d care se petrec pe viu.<\/p>\n\n\n\n<p>Acest film poate fi \u0219i un stimulent pentru publicul larg pentru a mai asculta \u0219i muzic\u0103 f\u0103r\u0103 vorbe \u0219i pentru a citi excelenta \u0219i documentata carte <em>Spa\u021biul Celibidache<\/em> (Editura Omnium, 2025) a istoricului Stej\u0103rel Olaru. Genericul de final se deruleaz\u0103 pe fondul unor film\u0103ri din concertele adev\u0103ratului Celibidache, \u00een mod similar cu \u201eBohemian Rhapsody\u201d (2018). Din experien\u021b\u0103 proprie, la acesta din urm\u0103, publicul a stat \u00een picioare p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it pentru film\u0103rile din concertele reale ale trupei Queen, iar la \u201eCravata galben\u0103\u201d a plecat cam trei sferturi din public, de\u0219i genericul final includea \u0219i formidabila \u0219i \u00een\u0103l\u021b\u0103toarea coda din Simfonia a IV-a de Bruckner.<\/p>\n\n\n\n<p>Ini\u021bial \u0219i pentru mult timp, Celibidache voia s\u0103 fie \u00een primul r\u00e2nd compozitor. \u00cen loc de concluzie, s\u0103 men\u021bion\u0103m c\u0103 majoritatea compozi\u021biilor lui (printre care un Requiem \u0219i patru simfonii) sunt nepublicate \u00eenc\u0103. Foarte \u00eencurajator! O excep\u021bie (publicat\u0103 de editura Schott \u00een Germania) e suita orchestral\u0103 \u201eGr\u0103dina de buzunar\u201d (1978), lucrare interesant\u0103, amintind de Ravel \u0219i de Mihail Jora \u0219i care s-a c\u00e2ntat la Bucure\u0219ti la Festivalul Celibidache acum c\u00e2\u021biva ani.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>de Adrian Gagiu<\/p>\n","protected":false},"author":23,"featured_media":15117,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[51,55],"tags":[151,2751,2750,152,2726],"coauthors":[1116],"class_list":["post-15116","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-arte","category-muzica","tag-adrian-gagiu","tag-celibidache","tag-cravata-galbena","tag-muzica","tag-nr-1-2026"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/cravata.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15116","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/23"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15116"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15116\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15118,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15116\/revisions\/15118"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/15117"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15116"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15116"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15116"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=15116"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}