{"id":15062,"date":"2026-03-16T18:59:29","date_gmt":"2026-03-16T15:59:29","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15062"},"modified":"2026-03-16T18:59:36","modified_gmt":"2026-03-16T15:59:36","slug":"revolverul-arhanghelului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15062","title":{"rendered":"Revolverul Arhanghelului"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Cristian Manolachi, Revolverul Arhanghelului. Mi\u0219carea legionar\u0103 \u0219i mistica asasinatului politic<\/em>, Humanitas, Bucure\u0219ti, 2023<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Prin esen\u021ba naturii sale, omul are o \u00eenclina\u021bie inexplicabil\u0103 spre violen\u021b\u0103. Cu timpul, str\u0103b\u0103t\u00e2nd secole de evolu\u021bie \u0219i transform\u0103ri, specia uman\u0103 a g\u0103sit cum s\u0103-\u0219i \u021bin\u0103 \u00een fr\u00e2u setea de s\u00e2nge \u0219i conflict. Odat\u0103 cu apari\u021bia statului modern, acesta \u0219i-a asumat solemn monopolul asupra violen\u021bei. De altfel, prin studiile solide publicate de neobositul Michel Foucault, cunoa\u0219tem c\u0103 prin intermediul institu\u021biilor statului cet\u0103\u021benii pot fi supu\u0219i diverselor forme de violen\u021b\u0103 pentru a nu periclita ordinea politic\u0103 existent\u0103. Orice putere politic\u0103, sim\u021bindu-se amenin\u021bat\u0103, va face uz de orice metod\u0103 pentru a neutraliza pericolul, folosind \u0219i instrumente imorale.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen timpul nostru, poate p\u0103rea c\u0103 folosirea violen\u021bei este apanajul exclusiv al societ\u0103\u021bilor primitive sau antice, iar statele moderne sau contemporane ar fi scutite de astfel de r\u0103bufniri. Evenimentele derulate pe parcursul secolului al XX-lea ne demonstreaz\u0103 indubitabil c\u0103 violen\u021ba politic\u0103 niciodat\u0103 nu dispare definitiv dintr-o societate. Ea se metamorfozeaz\u0103, se schimb\u0103 \u0219i recidiveaz\u0103 sub multiple forme. Urm\u0103rind aceast\u0103 linie interpretativ\u0103, ne propunem s\u0103 scoatem la lumin\u0103 fenomenul violen\u021bei politice a\u0219a cum l-a analizat recent istoricul Cristian Manolachi \u00een volumul Revolverul Arhanghelului. Mi\u0219carea legionar\u0103 \u0219i mistica asasinatului politic<\/em>, publicat \u00een 2023 la Editura Humanitas. Cu toate c\u0103 subiectul violen\u021bei \u0219i crimelor extremei drepte din Rom\u00e2nia interbelic\u0103 nu este unul nou, exist\u00e2nd o literatur\u0103 de specialitate vast\u0103 pe acest palier, studiile serioase care ar aborda mecanismele \u0219i implica\u021biile acestora sunt \u00eentr-un num\u0103r modest. Astfel, fiecare efort pentru elucidarea resorturilor violen\u021bei politice din interbelic este salutabil, \u00een condi\u021biile lipsei unui consens social \u0219i atitudinilor nega\u021bioniste fa\u021b\u0103 de crimele comise de Mi\u0219carea Legionar\u0103, proliferate tot mai des \u00een spa\u021biul public rom\u00e2nesc.<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 \u00eencepem de la aspectele tehnice, pentru ca mai apoi s\u0103 ne aplec\u0103m asupra con\u021binutului. Fiind structurat\u0103 \u00een 22 de capitole de baz\u0103, acestea prezint\u0103 evolu\u021bia cronologic\u0103 a Mi\u0219c\u0103rii Legionare, adic\u0103 de la apari\u021bia mi\u0219c\u0103rii studen\u021be\u0219ti \u00een anii \u201920 p\u00e2n\u0103 la pogromul din Bucure\u0219ti din 1941. Adiacent evolu\u021biei cronologice se desf\u0103\u0219oar\u0103 registrul crimelor \u0219i asasinatelor principale comise de legionari: asasinarea prefectului Ia\u0219iului \u2013 C. Manciu, a prim-ministrului I.G. Duca \u0219i a prim-ministrului Armand C\u0103linescu. \u00cen aceea\u0219i ordine de idei, nara\u021biunea construit\u0103 de autor este proiectat\u0103 pe dou\u0103 planuri: interior (disciplina \u0219i spiritul din interiorul Mi\u0219c\u0103rii) \u0219i exterior (interac\u021biunea legionarilor cu autorit\u0103\u021bile). \u00cen cazul de fa\u021b\u0103, ob\u021binem creionarea unui context istoric complex, care accentueaz\u0103 importan\u021ba cunoa\u0219terii detaliilor \u0219i luarea \u00een calcul a tuturor factorilor pentru aprofundarea subiectului studiat. Dac\u0103 e s\u0103 acord\u0103m aten\u021bie \u0219i bibliografiei utilizate de autor, nu putem trece cu vederea paleta de surse primare utilizat\u0103, precum \u0219i studiile de specialitate semnate de istorici rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini consacra\u021bi domeniului: Toader \u0219i Simona Nicoar\u0103, Mitu Sorin, Keith Hitchins, Armin Heinen, Elie Wiesel \u0219i al\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen materie de con\u021binut, cartea este o analiz\u0103 lucid\u0103 a extremismului de dreapta rom\u00e2nesc, care reproduce genealogia fenomenului, de la origini p\u00e2n\u0103 la dec\u0103dere. Una din tezele fundamentale este c\u0103 apari\u021bia mi\u0219c\u0103rii fasciste \u00een Rom\u00e2nia interbelic\u0103 a fost rezultatul cumulativ al mai multor factori: situa\u021bia socio-demografic\u0103 deplorabil\u0103, paupertatea masiv\u0103 \u0219i analfabetismul func\u021bional. Bine\u00een\u021beles c\u0103 o component\u0103 important\u0103 a \u00eenapoierii Rom\u00e2niei a fost situa\u021bia economic\u0103, fiindc\u0103 aici avem o subdezvoltare cronic\u0103, mai ales \u00een spa\u021biul rural, unde majoritatea popula\u021biei \u00eenc\u0103 nu ie\u0219ise din Evul Mediu. Evident c\u0103 \u021b\u0103ranii au devenit cei mai vulnerabili \u0219i mai expu\u0219i ideilor conspira\u021bioniste \u0219i misticismului religios. Mortalitatea infantil\u0103 \u00eenalt\u0103, subnutri\u021bia, lipsa \u00eengrijirii medicale adecvate, rata mare a analfabetismului formeaz\u0103 la un loc cruda realitate \u00een care tr\u0103ia rom\u00e2nul de la \u00eenceputul secolului al XX-lea. Cu acestea se suprapune \u0219i \u201efrustrarea etnicilor rom\u00e2ni care-i priveau suspect pe reprezentan\u021bii minorit\u0103\u021bilor etnice care ocupau aproape jum\u0103tate din popula\u021bia mediului urban (41,4%)\u201d (p. 61). \u00cen ora\u0219e, puterea economic\u0103 era de\u021binut\u0103 de reprezentan\u021bii minorit\u0103\u021bilor etnice: maghiari \u0219i sa\u0219i \u00een Ardeal; evrei \u0219i ru\u0219i \u00een Basarabia; evrei, ruteni \u0219i germani \u00een Bucovina, bulgari \u00een Cadrilater. \u201eLa polul opus, o elit\u0103 academic\u0103, politic\u0103 \u0219i financiar\u0103 bine instruit\u0103 \u00een Occident promoveaz\u0103 un mod de via\u021b\u0103 specific \u00eenaltei societ\u0103\u021bi europene\u201d (p. 60). Evident, imaginea contrastant\u0103 a acestor animozit\u0103\u021bi sociale \u0219i a unei bun\u0103st\u0103ri izolate, permanentele frici \u0219i ne\u00eencrederi treptat au f\u0103cut cazanul violen\u021bei \u0219i nemul\u021bumirilor s\u0103 fiarb\u0103 \u0219i s\u0103 explodeze. De fapt, autorul ne d\u0103 de \u00een\u021beles c\u0103 legionarii au \u0219tiut s\u0103 manipuleze eficient emo\u021biile celor care se sim\u021beau neajutora\u021bi \u0219i au \u00eencercat s\u0103 canalizeze aceast\u0103 energie spre edificarea proiectului politic propriu, care a luat via\u021b\u0103, de\u0219i pentru scurt timp.<\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 idee bine coagulat\u0103 \u0219i argumentat\u0103, desprins\u0103 de pe urma lecturii, este loialitatea legionarilor fa\u021b\u0103 de Legiune \u0219i C\u0103pitan cultivat\u0103 printr-o propagand\u0103 agresiv\u0103, exaltat\u0103 p\u00e2n\u0103 la nivelul unui sentiment religios. Un rol central \u00een insuflarea acestui sentiment l-a jucat misticismul \u0219i convingerea c\u0103 Legiunea Arhanghelului Mihail \u00eendepline\u0219te o misiune sacr\u0103, \u00eenc\u0103rcat\u0103 de conota\u021bii milenariste. Participarea la evenimentele legiunii era \u00eenso\u021bit\u0103 de ritualuri specifice ca interpretarea \u00een cor a c\u00e2ntecelor na\u021bionaliste, transmiterea mesajelor prin viu grai, mimarea unei atmosfere evlavioase \u0219i r\u0103zboinice caracteristice templierilor (c\u0103lug\u0103ri \u0219i solda\u021bi deopotriv\u0103). \u201eDisciplinarea membrilor organiza\u021biei se face \u0219i prin reinterpretarea profan\u0103 a \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor cre\u0219tinismului. Legionarul trebuie s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 nu are de purtat doar un r\u0103zboi politic, ci o cruciad\u0103, iar pentru asta nu e suficient ca el s\u0103 fie doar un bun cet\u0103\u021bean, ci un bun cre\u0219tin, nu un simplu erou politic, ci un sf\u00e2nt, nu doar un Om Nou, ci un om de credin\u021b\u0103\u201d (p. 113). Aceast\u0103 misiune de reeducare \u0219i-a arogat-o Corneliu Zelea Codreanu, devenind o figur\u0103 paternalist\u0103 de o importan\u021b\u0103 mesianic\u0103 pentru acoli\u021bii s\u0103i. Astfel, teologia politic\u0103 legionar\u0103 anun\u021ba distrugerea du\u0219manilor (o categorie de persoane foarte volatil\u0103 \u0219i arbitrar\u0103) \u0219i crearea unui Om Nou, conferind proiectului politic o not\u0103 apocaliptic\u0103 cu accente religioase cre\u0219tin-ortodoxe. Apropo, autorul scoate \u00een vileag o tr\u0103s\u0103tur\u0103 neobi\u0219nuit\u0103 a fascismului rom\u00e2nesc \u2013 melanjul dintre totalitarism \u0219i cre\u0219tinism. Or, se \u0219tie c\u0103 regimurile totalitare, cel pu\u021bin sub formele clasice, nazist \u0219i comunist, au urm\u0103rit s\u0103 anihileze complet religia \u0219i Biserica, percep\u00e2ndu-le ca amenin\u021b\u0103ri pentru construc\u021bia noilor societ\u0103\u021bi utopice.<\/p>\n\n\n\n

A treia chestiune eviden\u021biat\u0103 de autor, fiind suma celor dou\u0103 precedente, este abisul violen\u021bei \u00een care s-a pr\u0103bu\u0219it Rom\u00e2nia \u00een anii \u201930. V\u0103z\u00e2nd c\u0103 societatea nu se opune f\u0103r\u0103delegilor comise, ba din contr\u0103, unele sunt aprobate f\u0103r\u0103 t\u0103gad\u0103, inclusiv prin achitarea uciga\u0219ilor \u00een cadrul proceselor de judecat\u0103, legionarii s-au sim\u021bit \u00eenv\u0103lui\u021bi de valul popularit\u0103\u021bii. De facto, asta \u00eensemna c\u0103 autorit\u0103\u021bile nu puteau face nimic \u0219i le r\u0103m\u00e2nea doar s\u0103 asiste neputincioase la dezm\u0103\u021bul legionar. Evenimentele s-au precipitat cu o vitez\u0103 ame\u021bitoare, iar \u00een 1938 \u00een Rom\u00e2nia a fost instituit\u0103 dictatura regal\u0103 sub conducerea regelui Carol al II-lea. Ne\u00een\u021belegerile dintre Corneliu Zelea Codreanu \u0219i rege s-au soldat cu arestarea liderului legionarilor \u0219i, ulterior, executarea acestuia din motive fictive de \u00eencercare de evadare din \u00eenchisoare. La un moment dat, terorii legionare i s-a contrapus teroarea de stat carlist\u0103. Practic, \u00een perioada interbelic\u0103 aceast\u0103 lupt\u0103 dintre autorit\u0103\u021bi \u0219i legionari se poate asem\u0103na cu ni\u0219te regl\u0103ri de conturi dintre dou\u0103 grup\u0103ri criminale aflate \u00een goan\u0103 dup\u0103 putere. Din perspectiva autorului, perioada anilor 1938\u20131940 a \u00eensemnat paroxismul violen\u021bei politice \u00een Rom\u00e2nia, preg\u0103tind terenul pentru guvernarea lui Ion Antonescu \u0219i masacrarea evreilor, atitudinea antisemit\u0103 fiind deja institu\u021bionalizat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Despre Mi\u0219carea Legionar\u0103 s-a scris mult \u00een istoriografia rom\u00e2n\u0103. \u00cens\u0103 despre mecanismele mi\u0219c\u0103rii, ritualizarea violen\u021bei, disciplina \u0219i educa\u021bia practicate de liderii \u0219i p\u0103rta\u0219ii s\u0103i, informa\u021bia este mai modest\u0103 \u0219i disparat\u0103. Cristian Manolachi a elaborat un demers original, prin care ne-a propus s\u0103 ne uit\u0103m la societatea rom\u00e2n\u0103 interbelic\u0103 printr-o alt\u0103 optic\u0103, sond\u00e2nd ambian\u021ba de nelini\u0219te \u0219i frustrare, care \u00eentr-un final a dus la dezumanizarea \u0219i demonizarea \u00een primul r\u00e2nd a evreilor.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen lumina acestor considera\u021bii, cartea excedeaz\u0103 limita unei lucr\u0103ri istorice de o utilitate strict academic\u0103. Este o avertizare, o reflec\u021bie asupra trecutului nostru pe care-l transpunem \u0219i asupra timpului prezent, adesea uit\u00e2nd c\u0103 nenorocirile au tendin\u021ba s\u0103 se repete. Prima responsabilitate le revine oamenilor politici \u0219i celor conecta\u021bi la butoanele puterii. Ignoran\u021ba, incompeten\u021ba sau frica lor poate avea urm\u0103ri minore pe termen scurt, iar pe o perioad\u0103 lung\u0103 poate cauza tragedii incomensurabile. De altfel, s\u0103 nu d\u0103m uit\u0103rii expresia celebrului istoric liberal rus, Vasilii Kliucevskii, care a interpretat cunoscuta maxim\u0103 latin\u0103 despre rostul istoriei \u00een felul s\u0103u, afirm\u00e2nd c\u0103 istoria nu este \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare, ci o gardian\u0103 a \u00eenchisorii \u2013 ea nu te \u00eenva\u021b\u0103 nimic, dar te pedepse\u0219te dac\u0103 nu re\u021bii lec\u021bia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cartea de istorie de Alexandru Antocian<\/p>\n","protected":false},"author":460,"featured_media":15063,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[2736,52],"tags":[2738,2737,2739,2726],"coauthors":[2676],"class_list":["post-15062","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cartea-de-istorie","category-rubrici","tag-alexandru-antocian","tag-cartea-de-istorie","tag-cristian-manolachi","tag-nr-1-2026"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Revolverul-arhanghelului.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15062","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/460"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15062"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15062\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15065,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15062\/revisions\/15065"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/15063"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15062"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15062"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15062"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=15062"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}