{"id":15034,"date":"2026-03-12T19:16:01","date_gmt":"2026-03-12T16:16:01","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15034"},"modified":"2026-03-12T19:35:48","modified_gmt":"2026-03-12T16:35:48","slug":"calatorii-sentimentale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=15034","title":{"rendered":"C\u0103l\u0103torii sentimentale"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"960\" height=\"612\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/San-Marco.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-15036\" style=\"width:700px\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/San-Marco.jpg 960w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/San-Marco-300x191.jpg 300w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/San-Marco-768x490.jpg 768w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/San-Marco-480x306.jpg 480w\" sizes=\"auto, (max-width: 960px) 100vw, 960px\" \/><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p>La sf\u00e2r\u0219itul lunii septembrie, s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 petrec c\u00e2teva zile \u00een Bucure\u0219ti, ora\u0219 \u00een care, cu c\u00e2teva decenii \u00een urm\u0103, mi-am \u00eenceput via\u021ba de absolvent\u0103 a Filologiei din Cluj ca jurnalist\u0103 debutant\u0103 la <em>Rom\u00e2nia liber\u0103<\/em> (ziar coordonat atunci de Octavian Paler!) \u0219i, de data aceasta, mi-am propus s\u0103 rev\u0103d prieteni \u0219i locuri de care eram legat\u0103 emo\u021bional, adev\u0103rate generatoare de sentimente \u0219i tr\u0103iri particulare, valabile \u0219i azi, cu mare impact asupra deciziilor mele de atunci \u0219i, cu certitudine, asupra calit\u0103\u021bii vie\u021bii mele de azi; e vorba de destinatari \u0219i destina\u021bii dragi mie, reconectarea cu ele fiind operat\u0103 prin for\u021ba iubirii, vital\u0103 pentru \u00een\u021belegerea faptului unanim acceptat c\u0103 ne definim ca oameni \u201etocmai de capacitatea de a iubi\u201d (Kreft, 2019: 23). La fel li se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i personajelor pe care autorii lor \u00eei desemneaz\u0103 s\u0103 \u00eentreprind\u0103 o asemenea c\u0103l\u0103torie sentimental\u0103, dirij\u00e2ndu-i spre locuri familiare sau persoane speciale care le-au populat trecutul, \u00een scopul de a revizita \u0219i retr\u0103i anumite momente \u0219i experien\u021be \u00eentr-un cadru \u00eenc\u0103rcat de nostalgie \u0219i emo\u021bie, precum \u0219i pentru a realiza c\u0103 bucuriile durabile au \u00eentotdeauna nevoie de acea sus\u021binere afectiv\u0103 care \u201ecuprinde o mai mare autenticitate, intimitate \u0219i exprimare personal\u0103\u201d (Gray, 2017: 7). Este \u0219i un fel de a le oferi momente de a reflecta asupra evenimentelor din propria lor biografie (fic\u021bional\u0103, fire\u0219te) care sunt, \u00een general, definite ca \u201eplas\u0103ri sau deplas\u0103ri \u00een spa\u021biul social\u201d sau \u00een diferite st\u0103ri ale structurii lor constitutive, precum \u0219i de a con\u0219tientiza felul \u00een care \u201esensul mi\u0219c\u0103rilor de la o pozi\u021bie la alta se define\u0219te \u00een rela\u021bia obiectiv\u0103 cu sensul la momentul considerat al acestor pozi\u021bii \u00een interiorul unui spa\u021biu orientat\u201d, determinat (Bourdieu, 1999: 64).<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Radiografii afective<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Accept\u00e2nd ideea c\u0103 emo\u021bia este un construct social \u0219i c\u0103 sentimentele au o for\u021b\u0103 aparte, c\u0103 ele au contribuit \u201ela construirea lumii la fel de mult ca orice tehnologie, mi\u0219care politic\u0103 sau g\u00e2nditori\u201d, c\u0103 au pus \u201ebazele religiilor, problemelor filozofice, cercet\u0103rii, bog\u0103\u021biei\u201d \u0219i, mai cu seam\u0103, c\u0103 ele, \u00een plurivalen\u021ba lor, \u201epot modela lumea \u00een toat\u0103 complexitatea, surpriza, diversitatea ei\u201d (Firth-Godbehere, 2022: 19), autorii \u0219i personajele create de ei \u00ee\u0219i construiesc, \u00een mod constant, propriile lor configura\u021bii ale celei mai puternice \u0219i complicate tr\u0103iri umane: iubirea. Este acea valoare care se actualizeaz\u0103 permanent, transform\u00e2ndu-ne via\u021ba din r\u0103d\u0103cini prin puterea cu care \u201ene schimb\u0103 dorin\u021bele, la fel \u0219i percep\u021biile\u201d (Kreft, 2019: 7), c\u0103ci vedem \u0219i auzim altfel, asemenea lui Susan McLeod \u00een momentele ei de sinceritate cu ea \u00eens\u0103\u0219i: \u201eprima iubire fixeaz\u0103 via\u021ba pentru totdeauna [\u2026]. S-ar putea s\u0103 nu le \u00eentreac\u0103 pe cele de dup\u0103, dar acestea vor fi afectate \u00eentotdeauna de existen\u021ba primeia. Ea ar putea servi drept model sau contraexemplu. Ar putea pune \u00een umbr\u0103 iubirile ulterioare; pe de alt\u0103 parte, ar putea s\u0103 le fac\u0103 mai simple, mai bune. De\u0219i uneori prima iubire cauterizeaz\u0103 inima \u0219i tot ce mai g\u0103se\u0219te c\u0103ut\u0103torul dup\u0103 aceea e cicatricea [\u2026]; \u00een clipa c\u00e2nd se \u00eent\u00e2lnesc doi \u00eendr\u0103gosti\u021bi exist\u0103 deja at\u00e2t de mult\u0103 pre-istorie, \u00eenc\u00e2t sunt posibile doar anumite rezultate [\u2026]. Prima iubire se \u00eent\u00e2mpl\u0103 mereu la cople\u0219itoarea persoan\u0103 \u00eent\u00e2i [\u2026] la cople\u0219itorul timp prezent. Avem nevoie de timp ca s\u0103 ne d\u0103m seama c\u0103 exist\u0103 alte persoane \u0219i alte timpuri.\u201d (Barnes, 2018: 96-7) &nbsp;&nbsp;Asemenea situa\u021biilor din via\u021ba real\u0103, personajele sunt con\u0219tiente de faptul c\u0103 \u201eiubirea e o strad\u0103 cu dou\u0103 sensuri, pe care nu circul\u0103 exclusiv un singur partener\u201d (Gray, 2017: 11) \u0219i c\u0103 emo\u021biile nu sunt \u201estatice, universale, ci se schimb\u0103 cu timpul\u201d (Firth-Godbehere, 2022: 378), a\u0219a cum constat\u0103 Monica Mihu\u021b, analiz\u00e2ndu-\u0219i propriile sentimente: \u201enu ne sc\u0103ld\u0103m niciodat\u0103 \u00een apele aceleia\u0219i iubiri [\u2026]. M\u0103 g\u00e2ndeam cum e posibil binele [\u2026]. \u00cen dragoste, oricare din \u0219ir poate fi primul, chiar \u0219i ultimul. Orice dragoste real\u0103 are \u0219i o doz\u0103 de ridicol. Dar numai c\u00e2nd o prive\u0219ti din str\u0103in\u0103tatea \u00een care sunt ceilal\u021bi, numai c\u00e2nd o comentezi cu gura lumii e de r\u00e2s. Ne iubeam ca \u0219i cum supravie\u021buirea speciei om depindea doar de noi doi [\u2026]. Am luat unul de la altul dragostea, cum iei o grip\u0103.\u201d (P\u00e2rvulescu, 2024: 238-9) Gradul de exprimare a sentimentului, factor decisiv \u00een luarea deciziilor \u0219i \u00een p\u0103strarea unei rela\u021bii, reprezint\u0103 proiec\u021bia felului \u00een care un personaj folose\u0219te suma experien\u021belor sale pentru a-\u0219i defini emo\u021biile \u00een circumstan\u021be particulare \u0219i pentru a le valida \u00eentr-un anume moment, sau chiar consemna \u00eentr-un jurnal ca cel al lui Susan McLeod: \u201e\u00een iubire, totul este deopotriv\u0103 adev\u0103rat \u0219i fals; este singurul subiect despre care e imposibil s\u0103 spui ceva absurd [\u2026]. Iubirea ca atare nu e absurd\u0103 niciodat\u0103, ca de altfel nici cei care particip\u0103 la ea. \u00cen ciuda severelor ortodoxii afective \u0219i comportamentale pe care ar putea \u00eencerca s\u0103 le impun\u0103 societatea, iubirea se furi\u0219eaz\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 ele.\u201d (Barnes, 2018: 215-6)<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Zone emo\u021bionale<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Studiul lui Richard Firth-Godbehere stabile\u0219te c\u0103 \u201eemo\u021biile se schimb\u0103 de la cultur\u0103 la cultur\u0103, de la o perioad\u0103 istoric\u0103 la alta; ele sunt complicate, au istorie, au construit lumea, vor forma \u00eentotdeauna \u0219tiin\u021ba \u0219i tehnologia noastr\u0103 acum \u0219i \u00een viitor\u201d (Firth-Godbehere, 2022: 403) \u0219i c\u0103, utiliz\u00e2nd registre lexicale proprii pentru desemnarea tr\u0103irilor individuale, \u201efiecare cultur\u0103 \u0219i familie are propria \u00een\u021belegere a felului \u00een care ar trebui s\u0103 te compor\u021bi atunci c\u00e2nd resim\u021bi acele tr\u0103iri\u201d, c\u0103ci \u201emodul \u00een care construim la nivel psihic semnifica\u021bii din aceste sentimente este diferit pentru fiecare dintre noi\u201d (400). Din dorin\u021ba de a comunica anumite st\u0103ri afective declan\u0219ate de locuri care au delimitat experien\u021be sentimentale deosebite, personajele aleg s\u0103 rememoreze segmente spa\u021biale, \u00een detaliu chiar, pentru a le sublinia valoarea \u0219i impactul avut asupra existen\u021bei lor, a\u0219a cum face Cornelia Everett ajuns\u0103 \u00een Pia\u021ba San Marco: \u201eam luat-o spre pia\u021beta prin care trecusem la venire [\u2026]. Ie\u0219isem \u00een strada plin\u0103 cu magazine [\u2026]; aici erau magazinele de sticl\u0103rie [\u2026]; aici g\u0103seai Prada \u0219i tot aici se afla \u0219i hotelul la care st\u0103tusem cu Antony \u00een ultima noapte petrecut\u0103 \u00eempreun\u0103.\u201d (Walker, 2009: 19) R\u0103spunsul emo\u021bional al lui None, un r\u0103spuns care \u00eentotdeauna \u201eimplic\u0103 o valoare \u0219i un scop important\u201d (Chelcea, 2020: 12), este reac\u021bia sa la un eveniment semnificativ petrecut \u00een via\u021ba sa, la un moment care a determinat o schimbare \u00een via\u021ba sa ulterioar\u0103: \u201e\u00ee\u0219i aminti prima lor \u00eent\u00e2lnire, \u00een hotelul din Neptun. Ea \u00eel chemase \u0219i tot ea f\u0103cuse primul pas [\u2026]. Simona [so\u021bia] era un capitol sinopsis, arhivat \u00een straturile secrete ale fiec\u0103rui neuron, un bob de piper pe care scria cu litere de foc: singura iubire. Nu avea nevoie s\u0103 controleze. \u0218tia cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 \u00een via\u021ba fiec\u0103rui om exist\u0103 doar o iubire total\u0103 \u0219i imposibil de extirpat. Toate celelalte \u00eent\u00e2lniri nu sunt dec\u00e2t umbre ale ei, consolidate de \u00een\u021belegeri mature. Simona era femeia indestructibil\u0103 \u0219i de neatins, care tr\u0103ia \u00eenc\u0103 \u00een zonele sc\u00e2nteietoare ale min\u021bi lui.\u201d (Ru\u0219ti, 2013: 190) Expedi\u021bia unui personaj \u00een zone care evoc\u0103 un anume complex sentimental este, de regul\u0103, dominat\u0103 de inten\u021bia de vivifiere \u0219i conservare a acestuia din urm\u0103 \u0219i de confirmare a faptului c\u0103 \u201enu poate exista istorie f\u0103r\u0103 emo\u021bii\u201d (Firth-Godbehere, 2022: 408), a\u0219a cum ne spune povestea Darianei \u0219i a lui Victor, prin vocea lui: \u201eam vrut s\u0103 ne mai \u00eent\u00e2lnim o dat\u0103 aici [la mare]. Ultima dat\u0103. Pentru c\u0103 marea ne \u00eenghite pe to\u021bi. S\u0103raci sau boga\u021bi, pro\u0219ti sau de\u0219tep\u021bi, plini de iubire sau cu sufletul pustiu. Totul se termin\u0103 aici, acum\u201d, la cap\u0103tul aventurii lor sentimentale, c\u00e2nd \u201ese terminau cei mai frumo\u0219i patru ani din via\u021ba mea. Patru ani de iubire ca un torent [\u2026]. Patru ani de vorbe ce au leg\u0103nat sufletele \u0219i de atingeri ce ne-au frem\u0103tat p\u00e2n\u0103 la climax trupurile [\u2026]. Am str\u00e2ns din din\u021bi, s\u0103-mi opresc lacrimile. Nu m-am putut uita la ea. M-am \u00eentors spre albastrul m\u0103rii, \u0219i a\u0219 fi vrut s\u0103 m\u0103 \u00eenghit\u0103, s\u0103 nu mai fiu.\u201d (Popescu, 2024: 229-230)<\/p>\n\n\n\n<p>Aflat \u00een fa\u021ba evantaiului de emo\u021bii care compun orice tr\u0103ire subiectiv\u0103, cititorul este invitat s\u0103 descopere subtilitatea felului \u00een care acestea func\u021bioneaz\u0103 \u00een procesul de modelare a comportamentului personajelor, a modului \u00een care acestea din urm\u0103 \u00ee\u0219i regleaz\u0103 interac\u021biunea social\u0103, \u00ee\u0219i hot\u0103r\u0103sc ac\u021biunile, \u00ee\u0219i ordoneaz\u0103 expectan\u021bele, \u00een fine, supravie\u021buiesc narativ (prin efortul auctorial), armoniz\u00e2ndu-se cu mediul \u0219i cu ei \u00een\u0219i\u0219i, demonstr\u00e2nd un fapt deja unanim admis, anume, c\u0103 \u201ef\u0103r\u0103 emo\u021bii, via\u021ba social\u0103 este de neconceput\u201d (Chelcea, 2020: 42).<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Referin\u021be<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Barnes, Julian, 2018 (2018), <em>Singura poveste<\/em>, Bucure\u0219ti: Nemira (trad. Radu Paraschivescu);<\/p>\n\n\n\n<p>Bourdieu, Pierre, 1999 (1994), <em>Ra\u021biuni practice. O teorie a ac\u021biunii<\/em>, Bucure\u0219ti: Meridiane (trad. Cristina \u0219i Costin Popescu);<\/p>\n\n\n\n<p>Chelcea, Septimiu, 2020, <em>Emo\u021biile sociale. Despre ru\u0219ine, vinov\u0103\u021bie, regret \u0219i dezam\u0103gire<\/em>,Bucure\u0219ti: Tritonic Books;<\/p>\n\n\n\n<p>Dr. Gray, John, 2017, <em>Dincolo de Marte \u0219i Venus. Aptitudini rela\u021bionale pentru lumea complex\u0103 de azi<\/em>, Bucure\u0219ti: Meteor Publishing (trad. Mihai-Dan Pavelescu);<\/p>\n\n\n\n<p>Firth-Godbehere, Richard, 2022 (2021), <em>O istorie a emo\u021biilor umane. Cum au construit sentimentele noastre lumea \u00een care tr\u0103im<\/em>, Bucure\u0219ti: Editura Trei (trad. Alexandru Cork);<\/p>\n\n\n\n<p>Kreft, Nora, 2019, <em>Ce este dragostea, Socrate<\/em>?, Bucure\u0219ti: Baroque Books &amp; Arts (trad. Mihai Moroiu);<\/p>\n\n\n\n<p>P\u00e2rvulescu, Ioana, 2024, <em>Aurul pisicii<\/em>, Bucure\u0219ti: Humanitas;<\/p>\n\n\n\n<p>Popescu, Nic, 2024, <em>Eu, dou\u0103 femei \u0219i nici un c\u00e2ine<\/em>, Bucure\u0219ti: Editura pentru Art\u0103 \u0219i Literatur\u0103;<\/p>\n\n\n\n<p>Ru\u0219ti, Doina, 2013, <em>M\u0103mic\u0103 la dou\u0103 alb\u0103strele<\/em>, Ia\u0219i: Polirom;<\/p>\n\n\n\n<p>Walker, Kathryn, 2009 (2008), <em>Mistere vene\u0163iene<\/em>, Bucure\u0219ti: Tritonic (trad. Iulian V\u00e2lvoiu).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>de Magda Danciu<\/p>\n","protected":false},"author":8,"featured_media":15036,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[52,58],"tags":[85,2726,86],"coauthors":[1239],"class_list":["post-15034","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-rubrici","category-save-as","tag-magda-danciu","tag-nr-1-2026","tag-save-as"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/San-Marco.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15034","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15034"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15034\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15041,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15034\/revisions\/15041"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/15036"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15034"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15034"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15034"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=15034"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}