{"id":14968,"date":"2026-03-04T17:02:40","date_gmt":"2026-03-04T14:02:40","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=14968"},"modified":"2026-03-04T17:05:29","modified_gmt":"2026-03-04T14:05:29","slug":"odiseea-limbajului-intre-boala-si-catharsis","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=14968","title":{"rendered":"Odiseea limbajului \u00eentre boal\u0103 \u0219i catharsis"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Noemina C\u00e2mpean, Ecouri lichide de avocado<\/em>,
Editura pentru Art\u0103 \u0219i Literatur\u0103, Bucure\u0219ti, 2025<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Volumul de poezie al Noeminei C\u00e2mpean Ecouri lichide de avocado<\/em> este remarcabil prin construc\u021bia stratificat\u0103 de momente personale surprinse \u00een diferite intensit\u0103\u021bi de exprimare. Pe l\u00e2ng\u0103 densitatea poemelor, ceea ce m-a captivat a fost orchestra\u021bia diferitelor axe ale odiseei liricului, prezentat\u0103 \u00een stilul cinematografic al lui Christopher Nolan. Lucrurile \u0219i evenimentele, de pe un anumit plan, \u00eencep s\u0103 prind\u0103 sens pe m\u0103sura apropierii de finalul volumului, care nu ofer\u0103 neap\u0103rat un deznod\u0103m\u00e2nt. Un asemenea sistem, pe l\u00e2ng\u0103 noti\u021bele numeroase realizate pe marginea paginilor volumului, m-a determinat s\u0103 m\u0103 \u00eendrept spre o a doua lectur\u0103: asemenea filmelor regizorului britanic, o a doua parcurgere ar putea oferi o nou\u0103 \u00een\u021belegere (chiar diferit\u0103), deoarece volumul se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe o ax\u0103 dubl\u0103. Cea orizontal\u0103: narativul, ce nu respect\u0103 ordinea cronologic\u0103. Cea vertical\u0103: profunzimile \u0219i v\u00e2rfurile \u00een care te poart\u0103 poemele, av\u00e2nd ca punct de plecare domesticul, corpul, buc\u0103t\u0103ria \u0219i toate tribula\u021biile binecunoscute ale modernit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Volumul mi-a dezv\u0103luit fascina\u021bia poetei pentru puterea limbajului care, pe alocuri, taie prea ad\u00e2nc \u00een discursul poetic. Din moment ce, \u00een genera\u021biile anterioare, poe\u021bii au \u00eencercat s\u0103 c\u0103l\u0103uzeasc\u0103 limbajul \u00een slujba artei, tot astfel \u0219i autoarea devine con\u0219tient\u0103 de dimensiunea limbajului, \u00eens\u0103 aici se petrece o schimbare de macaz: ea nu provoac\u0103 doar simpla emo\u021bie sau emo\u021bionare a lectorului. Nu discut\u0103m despre o modificare a limbajului poetic clasic precum la Eminescu, Arghezi sau Nichita, la nivel tehnic \u0219i al revitaliz\u0103rii poeziei, ci despre un demers cu conota\u021bii psihoterapeutice. Ce poate face limbajul cu ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een via\u021ba personal\u0103 a celei care scrie? Observa\u021bia actual\u0103 se bazeaz\u0103 pe recuren\u021ba motivelor de ars poetica<\/em>: cuvinte secate, litere insuficiente, inventarul limbii, imposibilitatea de a vindeca prin cuv\u00e2nt, incapacitatea de \u00eenchidere a r\u0103nii.<\/p>\n\n\n\n

Fascinant este c\u0103 limbajul penduleaz\u0103 \u0219i el \u00eentre dou\u0103 registre la fel de dramatice: cel al carnalit\u0103\u021bii (materia din buc\u0103t\u0103rie, moale, apoas\u0103, la marginea fertilit\u0103\u021bii, dar deja gata de m\u00e2ncat, referin\u021bele meteorologice sau sociale) \u0219i materialul brut poetic, care, \u00een ciuda \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2n\u0103rii de a se dovedi fertil pentru vindecare, el chiar se \u00eendreapt\u0103 \u00een direc\u021bia dorit\u0103. G\u0103sesc \u00een acest punct pilonul volumului: limbajul respins de eul liric din cauza incapacit\u0103\u021bii de vindecare, dar folosirea lui recurent\u0103 cu scopul unei izb\u0103viri, adic\u0103 spre o vindecare subcon\u0219tient\u0103, fie ea \u0219i minor\u0103. O putem numi, generic, eliberare de tensiune: \u201eoare dac\u0103 a\u0219 mic\u0219ora num\u0103rul cuvintelor pronun\u021bate zilnic\/ \u00ee\u0219i vor prelungi ele durata de via\u021b\u0103 \u00een inventarul limbii?\u201d (p. 19). Versul urm\u0103tor red\u0103 limbajul \u00een ipostaza de daimon, dar \u0219i decizia sisific\u0103 \u0219i categoric\u0103 a eului: \u201enu se poate termina at\u00e2t de u\u0219or\u201d (p. 9).<\/p>\n\n\n\n

Camera de lucru, care poate fi chiar apartamentul conjugal, este cea care \u00eentre\u021bine maturizarea scriiturii \u0219i a demersului terapeutic, \u00eens\u0103 ma\u0219ina de scris nu \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te locul \u00een aceast\u0103 ambian\u021b\u0103 pentru c\u0103 exist\u0103 o abunden\u021b\u0103 de distrageri (sustrageri) non-creatoare. \u00cen schimb, prin fa\u021ba ochilor se perind\u0103 o folosire a \u00eentregului inventar domestic: avocado, p\u00e2ine, guacamole, sfecl\u0103, br\u00e2nz\u0103, borcan, detergent, \u00een care eul liric se ascunde cu maxim\u0103 abilitate. \u00cen acest sens, ele sunt armate \u00een slujba poeticului. Ceea ce m-a surprins, iar ulterior m-a convins s\u0103 fac pauze de la lectur\u0103 \u0219i s\u0103 m\u0103 \u00eentreb de unde pot izvor\u00ee astfel de asocieri<\/em>, este capacitatea de a crea \u00een manier\u0103 cinematografic\u0103, cu un puternic impact vizual, tocmai \u00een \u0219i prin materia limbajului: \u201emi\u0219carea supl\u0103 cinematografic\u0103 a asfaltului\/ arborii ciunti\u021bi \u0219i glasul p\u0103s\u0103rilor cu inflexiuni arcuite\/ lumea lucrurilor care a creat lumea cuvintelor\u201d (p. 10) \u0219i, un alt exemplu, \u201eversurile se ivesc de sub crusta simpatic\u0103 a hainelor curate\u201d (p. 8). Puterea de expresivitate a versurilor nu se ive\u0219te din metafizic, ci ea rezult\u0103 din intimitatea pus\u0103 \u00eentr-o ecua\u021bie inedit\u0103, din materia moale a vie\u021bii sau, \u00een not\u0103 identic\u0103 cu ce spuneam mai sus, din materia care se \u00eenmoaie \u00een fa\u021ba tumultului vie\u021bii uneori imposibil de numit.<\/p>\n\n\n\n

Pe m\u0103sur\u0103 ce m\u0103 apropiam de final am \u00een\u021beles c\u0103 toate alimentele, br\u00e2nz\u0103, ro\u0219ii, ardei, guacamole, avocado, reprezint\u0103 de fapt moliciunea corpului: alc\u0103tuit deja, dar vulnerabil, \u00eentreg \u0219i totu\u0219i \u201eg\u0103urit\u201d, marcat, gata de a fi consumat de boal\u0103 \u0219i de cotidian, chiar de psihicul care invadeaz\u0103 fiecare col\u021bi\u0219or. Corpul nu mai este cel tonifiat al zeilor; el reprezint\u0103 materia moale \u0219i inconsistent\u0103, real\u0103 \u0219i pl\u0103p\u00e2nd\u0103 a existen\u021bei umane. Dac\u0103 tot am men\u021bionat zeii, apar \u0219i ei, uneori direct, alteori indirect, doar intui\u021bi prin apelul la lumea lor intangibil\u0103. Personajele mitologice sau biblice \u2013 Ahile, Ulise, Ariadna, Moise, Cain \u0219i Abel, Cupidon \u2013 apar, dar \u00een combina\u021bii \u0219i actualiz\u0103ri cu totul diferite fa\u021b\u0103 de cum eram obi\u0219nui\u021bi p\u00e2n\u0103 acum. \u00cen chip identic, exprimarea absolut\u0103 a iubirii star-crossed<\/em>: Romeo \u0219i Julieta. Cei doi \u00eendr\u0103gosti\u021bi nu se ivesc de sub mantia culturalului sec \u0219i academic, ci, specific temei urm\u0103rite cu fidelitate de poeme, pentru a reda tumultul vie\u021bii: boala, sexul, degradarea etc. Precum firul Ariadnei \u2013 \u201ede unde iese la suprafa\u021b\u0103 firul ro\u0219u al ariadnei\u201d (p. 27) \u2013 mini-axa mitologicului \u0219i a filonului shakespearian ghideaz\u0103, dar nu salveaz\u0103 fiin\u021ba. La fel ca limbajul, \u00een prima faz\u0103, firul reprezint\u0103 un respiro, dar el duce \u00een acela\u0219i spa\u021biu, care de mult\u0103 ori nu are nicio ie\u0219ire sau solu\u021bie: \u00een altarul domestic. Cealalt\u0103 mini-ax\u0103, a biblicului, nu moralizeaz\u0103, nu propov\u0103duie\u0219te pilde, ci reprezint\u0103 limba r\u0103mas\u0103 ne\u00eembl\u00e2nzit\u0103 \u00een lupta violent\u0103 cu ea \u00eens\u0103\u0219i: \u201e\u00eencep cu limba primului ucis din geneza abel\/ limba \u00eenvinsului sau a lui adam tat\u0103l celor doi\/ \u00eent\u00e2iul mort martir trup inanimat asasinat evaporat\/ pe vremea c\u00e2nd nu se studia fenomenul de rigiditate cadaveric\u0103\u201d (p. 61). Punctul de plecare este deja unul s\u00e2ngeros; cuvintele nu trebuie salvate din Marea Ro\u0219ie a fratricidului; ele trebuie supuse sau p\u0103c\u0103lite lingvistic \u0219i psihanalitic.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen punctul de reinterpretare biblic-mitologic, observ\u0103m una dintre calit\u0103\u021bile esen\u021biale ale Noeminei C\u00e2mpean: puterea de a purta \u0219i de a \u00eentre\u021bine senzorial o imagine \u00een versuri \u0219i \u00een poeme \u00eentregi, f\u0103r\u0103 a o \u00eenvechi, f\u0103r\u0103 a o seca. Din contr\u0103, poeta produce o nou\u0103 izbucnire a imaginii, m\u0103rind-o \u00een tensiune \u0219i f\u0103c\u00e2nd-o s\u0103 explodeze la final, \u00een stadiul \u00een care limbajul insidios \u00eenc\u0103 pare s\u0103 se joace printre cartofii din buc\u0103t\u0103rie, dar care love\u0219te frontal \u0219i las\u0103 urme vizibile: \u201ebunicul se \u00eentorce acas\u0103 de la bodega satului \u0219i tr\u00e2nte\u0219te u\u0219a de perete\/ cu pofte sexuale sub \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area cupolei de ghiocei\u201d (p. 44).<\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 sub-ax\u0103 important\u0103 este cea a genealogicului: at\u00e2t absent, c\u00e2t \u0219i brutal introdus prin prezen\u021ba sa sau, cel pu\u021bin, exact ca \u00eentreaga existen\u021b\u0103 analizat\u0103: falibil. Nucleul biografic pulseaz\u0103 freudian: tat\u0103l absent, mama ce ascunde sarcina, copilul care \u00ee\u0219i ia tat\u0103l drept daimon \u0219i se edific\u0103 pe sine tocmai \u00een pofida lipsei. Nic\u0103ieri nu e mai clar dec\u00e2t \u00een: \u201edac\u0103 tat\u0103l meu a fost absent din via\u021ba mea\/ tot ceea ce am c\u0103utat a fost s\u0103 nu-l g\u0103sesc\u2026\u201d (p. 23). Prin acest vid impus \u0219i necesar se define\u0219te eul liric, \u00een frica de repetitiv, fie a traumei, fie a scrierii unui volum care s\u0103 fie precum cel anterior: \u201e\u00eenchid ochii \u0219i \u00eemi imaginez cum ar fi s\u0103 nu apar\u0103 \u00een poezia de acum\/ niciun cuv\u00e2nt sau nicio liter\u0103 din volumul anterior\u201d (p. 6). Opus\u0103 tat\u0103lui care este absent sau violent, mama \u00ee\u0219i ocup\u0103 locul central \u0219i devine con\u0219tient\u0103 c\u0103 ea va trebui s\u0103 func\u021bioneze de pe dou\u0103 pozi\u021bii (matern\u0103 \u0219i patern\u0103): \u201emama \u0219i-a ascuns sarcina timp de nou\u0103 luni, crez\u00e2nd c\u0103\/ dac\u0103 timpul va \u00eenceta s\u0103 mai respire voi \u00eenceta \u0219i eu \u00eentr-un final\/ s\u0103 fi dormit \u00een burt\u0103 nu-mi aduc aminte\/ narcisic\u0103 doream s\u0103 tr\u0103iesc no matter what<\/em>\u201d (p. 85). De\u0219i acesta este unul dintre punctele proeminente unde autoarea ar putea c\u0103dea cel mai u\u0219or \u00een patetism, ea evit\u0103 capcana nedorind s\u0103 pun\u0103 trauma \u00een scen\u0103 ca pe o melodram\u0103, ci ca pe un mecanism al supravie\u021buirii, mai ales prin modul \u00een care acesta este creat \u0219i transmis mai departe prin intermediul poeziei.<\/p>\n\n\n\n

Bine\u00een\u021beles, prezent\u0103 de la prima pagin\u0103, intercalat\u0103 cu celelalte, prezent\u0103 \u0219i la final, se afl\u0103 imaginea cuplului \u00een toate ipostazele sale. Fie c\u0103 vorbim despre apropiere, dep\u0103rtare sau sex intens, limbajul r\u0103m\u00e2ne cel care sec\u0103tuie\u0219te \u0219i pune c\u00e2te un bemol \u00een fa\u021ba fiec\u0103rei experien\u021be-limit\u0103, dar el lucreaz\u0103 \u0219i la nivel metaforic, de\u0219i este implorat s\u0103 salveze, pentru a reda, la fel ca \u00een cazul na\u0219terii, realitatea concret\u0103. Dinamica de cuplu este, \u00een fond, dinamica eului cu limbajul. \u00cen mod paradoxal, comunicarea exist\u0103, dar devine uscat\u0103, r\u0103m\u00e2ne la nivel de discurs \u00een spa\u021biu 2D, sechestrat\u0103 pe h\u00e2rtie: \u201ediscursul f\u0103r\u0103 vorbe dintre noi transcris pe aceast\u0103 pagin\u0103\u201d (p. 12). La fel ca firul Ariadnei, comunicarea urmeaz\u0103 acela\u0219i drum, \u00een acela\u0219i spa\u021biu: \u201eaceea\u0219i conversa\u021bie sec\u0103tuitoare de peste ani\u201d (p. 19). Cuplul analizat denot\u0103 tensiunea \u00een sine: apropiere, dep\u0103rtare, distan\u021bare, confesiune \u0219i imposibilitatea de a vindeca; o paralel\u0103 fascinant\u0103, dar \u0219i trunchiat\u0103 cu limbajul.<\/p>\n\n\n\n

Spre finalul volumului intervine cancerul, boala \u00eenscris\u0103 \u00een limbaj \u0219i \u00een ultimele sale tres\u0103riri. Ea este cea care cap\u0103t\u0103 locul central de aceast\u0103 dat\u0103, second\u00e2ndu-le pe cele discutate deja. \u00cent\u00e2lnim iubitul bolnav, curajul de a lupta al\u0103turi de el, anxietatea, nesiguran\u021ba, regimurile alimentare, perfuziile, toate dozate \u0219i c\u00e2nt\u0103rite gram cu gram \u00een etapa entropiei actuale, ce pare s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 \u00een to\u021bi atomii scriiturii. \u00cen stilul ei specific, poeta refuz\u0103 stereotipizarea discursului despre boal\u0103: \u201eador cancero\u0219ii, dar m\u0103 enerveaz\u0103 filmele despre bolnavii\/ \u00een stadiu terminal\u2026\u201d (p. 89). \u201eAdor cancero\u0219ii\u201d devine leitmotivul ultimelor pagini, pe care poeta construie\u0219te o imagine a cancerului \u00een care, pe l\u00e2ng\u0103 realitatea patului de spital, tensiunea \u0219i ochii \u00eenl\u0103crima\u021bi de durere sau de mil\u0103, ea refuz\u0103 romantizarea \u0219i ascunderea realit\u0103\u021bii sub cli\u0219ee. Boala, la fel ca celelalte chinuri ale existen\u021bei, se impune pur \u0219i simplu \u0219i trebuie luat\u0103 ca atare: \u201ecancerul e un ping-pong\/ cu chirurgia\u2026\u201d (p. 89). Prin aceast\u0103 situare (deloc neutr\u0103) fa\u021b\u0103 de boal\u0103, poeta refuz\u0103 categoric discursul languros \u0219i reu\u0219e\u0219te, iar\u0103\u0219i cu o imagine biblic\u0103, s\u0103 se situeze c\u00e2t mai aproape afectiv de cancero\u0219i, f\u0103r\u0103 a-i afecta cu aceast\u0103 apropiere egoist\u0103, ne\u00een\u021beleg\u0103toare sau de grad secund ca semnifica\u021bie: \u201eador cancero\u0219ii\/ \u00een zilele apocalipsei \u00eei voi ascunde \u00een gaura de \u0219arpe cu toat\u0103 str\u0103dania\u2026\u201d (p. 93).<\/p>\n\n\n\n

Finalul se construie\u0219te implacabil: \u201e\u0219tiai c\u0103 cel mai spectaculos complet fluture\/ s-a g\u0103sit \u00eentr-un chihlimbar?\u201d Frumuse\u021bea perfect\u0103 exist\u0103 \u00een mod rece \u0219i izolat, precum chipul lui Beatrice, \u00een rai, \u00eentors c\u0103tre Dante: \u201ep\u0103strarea co\u0219marului nu poate avea ecou pentru mine\/ tu cel n\u0103scut \u00een zodia cancerului.\u201d Ecourile dispar \u0219i ceea ce r\u0103m\u00e2ne este ie\u0219irea din bucla durerii, o ie\u0219ire de sub semnul zodiei, prin intermediul limbajului, care, ini\u021bial secat, ajunge s\u0103-\u0219i reinstituie rolul poetic \u0219i cathartic.<\/p>\n\n\n\n

Ecourile de avocado sunt extrem de dense \u0219i ofer\u0103 nenum\u0103rate direc\u021bii \u00een momentul \u00een care sunt tratate cu aten\u021bia necesar\u0103: ele dezv\u0103luie la fiecare nou\u0103 lectur\u0103 pe o ax\u0103 diagonal\u0103 sensuri, perspective, ascunzi\u0219uri. Noemina C\u00e2mpean st\u0103p\u00e2ne\u0219te cu rigurozitate cadrul fiec\u0103rui poem, prin imagini subtile, \u0219irete \u0219i cu finaluri explozive. \u00cen aceast\u0103 odisee alc\u0103tuit\u0103 din obiecte precum corpul, buc\u0103t\u0103ria, dormitorul, patul de spital, amintirile copil\u0103riei, liricul \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te o voce aparte, unic\u0103, una a analizei deloc compacte.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronic\u0103 literar\u0103 de Andrei F. Ciochin\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":459,"featured_media":14969,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[2720,106,2721,2501],"coauthors":[2719],"class_list":["post-14968","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-andrei-f-ciochina","tag-cronica-literara","tag-ecouri-lichide-de-avocado","tag-noemina-campean"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/gdgd.png","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14968","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/459"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14968"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14968\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14976,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14968\/revisions\/14976"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/14969"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14968"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14968"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14968"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=14968"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}